REVISTA PRESEI 09.01.2017

• ADEVARUL

• Dragnea: Este foarte posibil ca luni să facem comisie de anchetă pentru Guvernul Cioloş

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a anunţat duminică seară că "este foarte posibil" ca luni să iniţieze o comisie parlamentară de anchetă în faţa căreia să fie chemaţi fostul premier Dacian Cioloş, fostul ministru de Finanţe, Anca Dragu, fostul ministru al Fondurilor Europene, şeful ANAF şi preşedintele Consiliului Fiscal pentru a da explicaţii în legătură cu rectificarea bugetară din noiembrie 2016. Liderul PSD a spus că din cauza rectificării bugetare din noiembrie 2016, bugetul pe 2017 va avea cu zece miliarde de lei mai puţin. "Cine a minţit cu aceste date, ceea ce nu s-a mai întâmplat în România, va trebui să plătească. Să vedem şi cum domnul preşedinte de la Consiliul Fiscal a dat aviz, de fapt a certificat că aceste date sunt reale", a spus Dragnea.

• Cine câştigă şi cine pierde din primele măsuri ale Guvernului

Executivul condus de Sorin Grindeanu a adoptat în şedinţa de vineri o serie de măsuri economico-fiscale care vin în sprijinul românilor cu venituri mici şi medii, dar îi afectează pe cei care obţin salarii cu mult peste medie şi care pun presiune suplimentară asupra bugetului de stat. Noul Guvern a început anul 2017 în forţă şi a adoptat încă din a doua şedinţă trei acte normative ce aduc schimbări importante în buzunarele românilor pe parcursul acestui an. Cele mai multe măsuri presupun creşteri de salarii, facilităţi pentru pensionari şi studenţi sau scutiri de taxe şi au fost promise de social-democraţi încă din campania electorală, însă ele au un impact bugetar negativ însemnat. Minusul creat de aceste facilităţi aduse românilor cu venituri mici şi medii este însă acoperit parţial de sume ce urmează să fie colectate suplimentar de la aproximativ 36.000 de persoane cu încasări mari.

• Isărescu are măsuri suplimentare pregătite

Banca Naţională a României (BNR) salută angajamentul luat de actualul guvern, de menţinere a deficitului bugetar la un nivel de maximum 3% din Produsul Intern Brut (PIB), dar are pregătite măsuri suplimentare în cazul în care plafonul va fi depăşit, în contextul existenţei unor riscuri interne legate de situaţia post-electorală şi de modul în care va fi construit bugetul pe acest an, a declarat vineri guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Viorel Ştefan, ministrul Finanţelor, a declarat recent că, în ciuda măsurilor privind creşterile salariale şi reducerile de taxe anunţate, deficitul bugetar nu va depăşi 3% din PIB. În privinţa măsurilor anunţate de Guvern, privind creşterile salariale şi reducerile de taxe, Isărescu a fost rezervat în declaraţii, susţinând că trebuie văzută mai întâi construcţia bugetară, care ar putea conţine noutăţi.

• In Finlanda, unde "codul roşu" ar trebui să ţină jumătate de an, la minus 34 de grade Celsius, niciun drum nu a fost blocat

În România, ne-am obişnuit ca, la cea mai mică zăpadă, să se activeze codurile, să se închidă drumurile, aeroporturile şi să nu avem lumină, apă şi căldură în case. În Laponia, unde temperaturile pentru care la noi s-ar emite cod roşu ţin jumătate de an, oamenii nu se confruntă cu astfel de probleme. În săptămâna trecută temperatura a scăzut până la minus 33 - minus 34 de grade Celsius, iar viscolul a făcut ravagii, însă niciun drum nu a fost blocat. Când sunt căderi masive de zăpadă, se curăţă străzile în flux continuu. Sunt hărţi cu străzile oraşelor pe categorii de mentenanţă: prioritare sunt drumurile principale şi străzile pe care circulă mijloacele de transport public. Abia după ce acestea sunt deszăpezite urmează arterele secundare şi zonele rezidenţiale. Însă niciodată nu e voie să se întârzie mai mult de trei zile"

• Restauraţie în Educaţie

Directorii care nu s-au prezentat la examenul pentru ocuparea funcţiei sau care nu l-au promovat vor putea reveni pe posturi, după ce noul ministru al Educaţiei, Pavel Năstase, a transmis inspectoratelor şcolare judeţene o derogare de la metodologia de concurs. Nota nu numai că este considerată una politică şi discriminatorie faţă de candidaţii care au susţinut şi promovat concursul pentru ocuparea funcţiei de director, dar este şi ilegală, potrivit expertului în Educaţie, Ştefan Vlaston.

• Cu avionul, trenul sau autocarul? Care este cea mai convenabilă variantă din Bucureşti spre marile oraşe din ţară

Concurenţa în creştere pe piaţa internă a operatorilor aerieni a propulsat avionul pe primul loc în funcţie de raportul cost-beneficiu în ceea ce priveşte variantele de mijloace de transport la care se poate apela pentru a ajunge din Capitală într-unul dintre marile oraşe din ţară. Timpul mult mai scurt al călătoriei, dar şi preţurile doar puţin mai mari comparativ cu cele pentru tren sau autocar, fac din avion o bună variantă de transport.

• Statul norvegian şi ucigaşul Anders Breivik, la o nouă rundă în instanţă

Curtea de Apel din Oslo urmează să se pronunţe dacă Anders Behring Breivik, care a fost condamnat la 21 de ani de detenţie după ce a ucis 77 de persoane pe 22 iulie 2011, a avut parte de "tratamente inumane şi degradante" în închisoare, aşa cum a stabilit o instanţă districtuală din capitala Norvegiei. Instanţa districtuală din Oslo însărcinată cu acest caz a stabilit că statul norvegian a încălcat un articol din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului care interzice tratamentele inumane şi degradante. Anders Behting Breivik, 37 de ani, s-a plâns în instanţă de condiţiile umilitoare din închisoare, inclusiv de cafeaua rece şi mâncarea încălzită la microunde. Avocatul criminalului susţine că acesta a început să aibă probleme psihice din cauza izolării.

• Presa maghiară din România, cenzurată de Viktor Orban

Presa maghiară din România, dominată de UDMR, este supusă unor presiuni de "aliniere" la politica partidului conservator Fidesz, aflat la putere în Ungaria. Presiunile s-au intensificat după alegerile din 11 decembrie, incluzând reducerea la tăcere a jurnaliştilor incomozi şi închiderea unui portal de orientare liberală, relatează agenţia de presă Rador. În România, majoritatea covârşitoare a publicaţiilor de limbă maghiară nu sunt rentabile, excepţie făcând doar două sau trei ziare judeţene. Motivele sunt cunoscute: numărul limitat al cititorilor de limbă maghiară, precum şi accesul din ce în ce mai facil la publicaţiile online, care sunt gratuite.

• Vicepremierul Daniel Constantin: Cota unică rămâne, dar se iau în calcul impozitele diferenţiate pentru 2018

Există discuţii în Guvern privind introducerea, din 2018, a unor impozite diferenţiate pentru anumite tipuri de venituri, potrivit vicepremierului Daniel Constantin. Acesta a precizat însă că nu va fi modificată cota unică de 16% în integralitate. Discuţiile privind acest subiect urmează să aibă loc pe parcursul anului. Vicepremierul a mai explicat că nu se va renunţa la cota unică, dar vor fi introduse noi metode de impozitare a venitului. Vicepremierul a mai subliniat că bugetul pe anul 2017 va fi aprobat până la finele lunii ianuarie şi că acesta cuprinde un deficit de maximum 3% din PIB, cu toate măsurile propuse de PSD-ALDE. De asemenea, nu este exclus ca în viitor ţinta de deficit să fie rediscutată cu UE, dar anul acesta nu este cazul, pentru că nu va fi depăşit nivelul maxim admis.

• BANCHERUL

• Băncile cresc dobânzile la creditele de nevoi personale

Trei bănci mari, si anume BRD, BT si ING, au majorat, de la începutul acestui an, dobânzile la creditele de nevoi personale fără garanţii, in special in cazul împrumuturilor cu dobândă fixă, ceea ce poate reprezenta un prim indiciu al tendinţei de revenire a dobânzilor pe o tendinţă de creştere, după ce acestea au atins minime istorice record la finalul anului trecut. Ultimele date publicate de BNR arată că Dobânda Anuală Efectivă (DAE) medie la creditele noi pentru consum acordate populaţiei a crescut uşor încă din noiembrie, la 10,09%, de la 9,99% in octombrie. Costul împrumuturilor a crescut in acest început de an si din cauza majorării indicilor de dobândă ai pieţei interbancare, ROBOR si ROBOR, pe parcursul ultimelor zile din 2016.

• CAPITAL

• Mica evaziune, între infracţiune şi subzistenţă

Peste 50% din dosarele de criminalitate fiscală sunt deschise pentru sume mici şi foarte mici, care reprezintă în total doar 1% din paguba totală creată de evazionişti bugetului de stat. Fenomenul nu e nou, nu e specific României şi nu va dispărea niciodată. Aproape că nu este zi în care să nu auzim că o reţea de evazionişti, care a păgubit bugetul de stat cu multe milioane, a fost descoperită de autorităţi. Deşi mai puţin spectaculoase, actele de evaziune fiscală comise de micii afacerişti (din lăcomie sau pur şi simplu pentru a-şi menţine business-ul pe linia de plutire) sunt mult mai des întâlnite şi, nu de puţine ori, uimesc prin ingeniozitate. 51 de miliarde de euro. Acesta este nivelul maxim la care a fost estimată valoarea anuală totală a evaziunii fiscale în România.

• Comandamentul de iarnă de la Ministerul Transporturilor: "E cea mai grea iarnă din 1990 încoace"

Oficialii din Ministerul Transporturilor au declarat pentru Capital că această iarnă este cea mai grea din 1990 încoace. O iarnă grea a fost în 2011-2012, când a fost paralizat DN1, însă iarna de acum o întrece, au declarat reprezentanţii Ministerului Transporturilor. În anumite zone vântul bate cu peste 100 km/h. Nicio maşină nu circulă în prezent pe drumurile unde au fost anunţat cod roşu, iar pe A2 mai în jur de 20 - 30 de maşini sunt blocate şi se intervine pentru evacuarea persoanelor care se află în aceste autovehicule. Traficul rutier era închis, la ora 13:00, pe 58 de drumuri naţionale şi pe Autostrada Soarelui (A2) Bucureşti - Constanţa, din cauza ninsorilor şi viscolului, potrivit datelor actualizate, vineri, de CNAIR.

• 27 de miliarde euro păpaţi - 0 efect asupra bunăstării generale

În cei 10 ani de când România este membră UE au intrat în ţară, net, 27 mld. euro. O sumă colosală, după orice standard. O sumă din care s-ar fi putut construi, la un standard de cost mediu de 5 mil euro/km aşa cum stabilea guvernul Boc, fix 5400 de km de autostradă. Nu avem nimic din toate acestea. Subvenţiile europene au avut efect zero asupra creşterii economice pe termen lung. Singurul lor scop a fost să umfle bugetul de stat, de unde s-au împărţit mai departe pomeni electorale. Pe scurt, fondurile europene nu au făcut decât să întreţină o breaslă birocratică servilă, să întârzie şi să împiedice reformele structurale, acţionând ca o povară pe umerii României - deci frânând, nu accelerând, creşterea economică.

• COTIDIANUL

• Şefii Parchetelor, chemaţi la Ministerul Justiţiei

Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, i-a chemat la discuţii, luni, pe procurorul general Augustin Lazăr, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, şi pe procurorul şef DIICOT, Daniel Horodniceanu, potrivit unor surse oficiale. Întâlnirea este programată să se desfăşoare la sediul Ministerului Justiţiei, în jurul orei 12,00. Florin Iordache a anunţat vineri, cu ocazia şedinţei de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii, că se va întâlni, la începutul acestei săptămâni, cu şefii parchetelor. Ministrul Justiţiei a spus atunci că nu i-a în calcul o retragere a procurorului şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, cu referire la înregistrările făcute publice de fostul deputat Sebastian Ghiţă.

• Trump: Numai proştii se opun unor relaţii bune cu Rusia

Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, e de părere că numai "proştii" se opun unor relaţii bune cu Rusia. Într-o serie de mesaje pe Twitter, Donald Trump a abordat subiectul relaţiei dintre SUA şi Rusia, afirmând: "Să ai o relaţie bună cu Rusia e un lucru bun, nu unul rău. Doar oamenii idioţi, proştii, cred că asta e rău!". Într-o altă postare, Trump dă asigurări: Ambele ţări vor lucra, poate împreună, pentru a rezolva unele dintre cele mai presante probleme din lume".

• Bashar al-Assad: Suntem pe drumul spre victorie

Preşedintele sirian, Bashar al-Assad, a afirmat duminică, într-un rar interviu acordat unor media franceze, că eliberarea oraşului Alep reprezintă "un moment critic" din războiul care a început în 2011 şi că regimul său de află "pe drumul spre victorie", scrie AFP, potrivit Agerpres. După ani de lupte înverşunate, regimul sirian a anunţat la 22 decembrie că a preluat controlul total asupra Alepului, al doilea oraş ca mărime din ţară, unde zona de est era un fief al rebelilor. "Este un moment critic în acest război şi suntem pe drumul spre victorie", a declarat Bashar al-Assad în acest prim interviu acordat unor media franceze după cucerirea Alepului, difuzat la postul de radio RTL, canalul de televiziune LCP, precum şi la postul de radio şi televiziune France info.

• CURENTUL

• Sebastian Ghiţă e fugit în Iordania

"Ghiţă este de 10-12 zile în Iordania. A venit de Crăciun. Un prieten comun mi-a spus că o să vină la Amman şi că o să-i ia o vilă mare, că a «ras-o» din România! A închiriat ceva tare, un palat cu 14.000 de dolari pe lună. Vila a fost închiriată de către un iordanian, fost student în România, acum mare boier aici. Ghiţă a venit din Israel. Acum stă numai în casă şi face înregistrări. Sunt mai mulţi cu el, la Amman. În zonă sunt mai mulţi români daţi în urmărire internaţională. Când au nevoie de ceva, mă contactează", a transmis ziarului Libertatea Romeo Ursu - Boenică, alt urmărit internaţional aflat în Iordania, condamnat la 10 ani şi 3 luni de închisoare, pe 29 ianuarie 2014, de către Curtea de Apel Bucureşti. Iordania nu are tratat de extrădare cu România. În Iordania a fugit de închisoare şi Cătălin Chelu, decedat între timp.

• Chitanţierul de la Casa Alba

Suplimentarea prezentei militare americane pe flancul estic al NATO poate fi simbolica, dar nu si semnificativa. Prezenta permanentă, dar mereu rulată, a 4 000 de militari americani, cu tehnica de lupta necesară, in Polonia, in tarile baltice, hotărâtă la summitul NATO 2016 de la Varşovia, este doar o moştenire, eventual incomoda sau nu îndeajuns perfectata (de pildă, cât costă, cine plăteşte) pe care Administraţia Obama o lasă succesorului său in funcţie. E drept ca suplimentarea prezentei militare americane pe flancul est nu schimbă cu nimic raportul de forte in zonă. Înainte de venirea americanilor, Rusia a poziţionat in apropiere de Moscova 330 000 de militari.

• CURIERUL NATIONAL

• Cine poate beneficia de Prima Casă în 2017

S-a adus o singură modificare programului începând cu 2017: se va păstra garanţia de stat de maximum 50% din valoarea creditului doar pentru locuinţele mai noi de 5 ani (sau consolidate în ultimii 5 ani pentru a rezista la seisme) şi se va reduce garanţia statului la 40%, pentru locuinţele mai vechi de 5 ani. Cererea este în continuare mare, estimându-se un dezechilibru între cererea şi oferta de locuinţe la nivel naţional de aproximativ 250.000 de locuinţe. Avansul minim (15%-35% la creditele ipotecare standard) este greu de satisfăcut, în special de tineri.

• Dezvoltatorii imobiliari, obligaţi de ANPC să-şi demonstreze bonitatea

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a stabilit detaliile pentru efectuarea bonităţii de către creditorii nonfinanciari. Ordinul se aplică şi persoanelor juridice ce desfăşoară activitatea de creditare exclusiv din fonduri publice ori puse la dispoziţia acestuia în baza unor acorduri interguvernamentale. Ordinul ANPC defineşte creditul drept suma evidenţiată în conturi bilanţiere sau în conturi din afara bilanţului, pusă la dispoziţie ori pe care creditorii non-financiari s-au angajat să o pună la dispoziţie unui consumator, în schimbul obligaţiei consumatorului în cauză de a rambursa suma respectivă, precum şi de a plăti dobânzi ori alte cheltuieli legate de această sumă, iar persoana neacoperită în mod natural la riscul valutar - persoana fizică ce nu obţine veniturile eligibile pentru rambursarea creditului, denominate sau indexate la moneda în care creditul este solicitat/acordat.

• Ruşii retrag portavionul Admiral Kuzneţov din Siria

Rusia a anunţat că vrea să retragă portavionul Admiral Kuzneţov şi alte câteva nave militare din zona Siriei, ca un prim pas al reducerii forţei militare ruseşti. Potrivit şefului Statului Major General rus, generalul Valeri Gherasimov, Admiral Kuzneţov va pleca "în conformitate cu decizia comandantului suprem, Vladimir Putin". Gherasimov nu a oferit detalii suplimentare cu privire la calendarul de retragere a forţelor. Lovituri aeriene de pe portavionul Admiral Kuzneţov au fost demarate la mijlocul lunii noiembrie, fiind pentru prima dată când a fost utilizat în luptă.

• Amenzi uriaşe pentru angajatorii care nu cresc salariile din februarie

Angajatorii care nu vor creşte salariile de luna viitoare riscă amenzi cuprinse între 300 şi 2.000 lei pentru fiecare contract de muncă în care venitul plătit este mai mic decât cel prevăzut în ultima propunere a Guvernului - aceea de a majora venitul lunar la 1.450 lei. Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii se fac de către personalul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, prin inspectoratele teritoriale de muncă judeţene şi al municipiului Bucureşti, împuternicit, după caz, prin ordin al ministrului Muncii şi Justiţiei Sociale.Actul normativ pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată prevede că "începând cu data de 1 februarie 2017, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră".

• EVENIMENTUL ZILEI

• În cazul arestării lui VÎNTU, KOVESI şi GHIŢĂ au lucrat mână în mână

Demonstraţia că Ghiţă nu minte o fac chiar procurorii Marius Iacob şi Remus Budăi, cei care au întocmit rechizitoriul prin care Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată şi condamnat. Deci, ca să fie foarte clar, pentru ca Vîntu să poată fi condamnat, şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, i-a spus lui Ghiţă în scris că "vrea un contract să se vadă că familia mea e ameninţată, sau un supliment de contract la contractul de pază să justifice de ce am făcut plângere". Ghiţă s-a executat, a încheiat repede un contract cu o firmă de pază, iar Marius Iacob, la primire, a invocat în rechzitoriu ca argument în măsură să susţină temerea, faptul că partea vătămată, adică Sebastian Ghiţă, a solicitat imediat după ameninţare "instituirea pazei la locuinţa personală". Exact cum stabiliseră prin emailul Cucuveaua Mov, Sebastian Ghiţă şi Laura Codruţa Kovesi!

• Laura Codruţa Kovesi, CONVOCATĂ la Ministerul Justiţiei în jurul orei 12.00

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, şeful DIICOT, Daniel Horodniceanu, şi procurorul general al României, Augustin Lazăr au fost convocaţi, luni, la Ministerul Justiţiei. Întâlnirea va avea loc în jurul orei 12.00. Potrivit unor surse oficile, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, vrea să se consulte cu Laura Codruţa Kovesi, Daniel Horodniceanu şi Augustin Lazăr pe o serie de proiecte de legi, dar şi pentru bugetele celor trei instituţii. La şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) de vinerea trecută, în care a fost aleasă noua conducere a acestei instituţii, şefa DNA a lipsit, neparticiparea sa fiind pusă pe seama dezvăluirilor făcute în ultima vreme de fostul deputat Sebastian Ghiţă, dat în urmărire generală după ce a încălcat controlul judiciar.

• DNA şi SRI, puse la zid pentru falsificarea luptei anticorupţie

Politicienii români sunt implicaţi în reglări de conturi şi grave violări ale drepturilor omului, deghizate sub forma eforturilor anticorupţie, se arată într-un raport al think tank-ului The Henry Jackson Society. Documentul, care se numeşte Fighting Corruption with Con Tricks: Romania's Assault on the Rule of Law ("Luptând cu pungăşii împotriva corupţiei: asaltul României asupra statului de drept"), dezvăluie practici ce demonstrează continuitatea cu practicile comuniste. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), de pildă, este un participant activ în luptele politice şi există o strânsă legătură între cei vizaţi de acuzaţii şi interesele celor de la putere, se arată în raportul respectiv. În plus, se menţionează şi implicarea serviciilor secrete, care, împreună cu DNA, subminează independenţa justiţiei.

• JURNALUL NATIONAL

• Tehnocraţii - gaura de 10 miliarde lei la venituri!

Veniturile la sfarsit de an sunt mai mici cu 10 miliarde de lei- este declaratia soc facută de Liviu Dragnea duminica seara. Liderul PSD a spus ca a gasit această gaură după prima evaluare facută la intrarea noului ministru în post. Datele Guvernului Cioloş au facut o evaluare a veniturilor pe baza caruia s-a facut în noiembrie o rectificare bugetară,cu spor la cheltuieli. Dragnea a invocat posibilitatea infiintarii unei comisii de ancheta parlamentare la care sa fie convocati pentru lamuriri Dacian Cioloş, fostii ministri de la Finanţe, Fonduri Europene,seful ANAF şi Presedintele Consiliului Fiscal , care a avizat rectificarea bugetară.

• Anul 2016 trebuia să aducă 152 de kilometri de autostradă. Au adus 0

România a încheiat anul trecut cu 733 de kilometri de autostradă. Dacă luăm în calcul că 2015 l-am terminat cu mai puţini kilometri decât l-am început, după ce un transon de 22 de kilometri din autostrada Oraştie-Sibiu s-a surpat şi a fost demolat pentru reconstrucţie, putem considera anul 2016 ca unul foarte bun. Măcar l-am terminat cu acelaşi număr de kilometri de autostradă cu care l-am început. În 2014, conducerea de atunci a CNADNR (actuala CNAIR) promitea că până în 2016 va finaliza 285 de km de autostradă. În 2014 a terminat 22 de km, iar în 2015 doar 12 km şi a închis 22. În 2016 promitea 95 de km, care ulterior au devenit 75, iar ultima promisiune avansată de cei de la CNAIR viza 17 km finalizaţi, dar nu a fost să fie. Nu a fost pusă în funcţiune niciun km de autostradă.

• Fiecare familie va avea arondat câte un consultant fiscal, după modelul din SUA

Guvernul PSD-ALDE promite că va introduce un impozit diferenţiat anual pe venitul global, cuprins între 0%, la 10%, în funcţie de venit. Asta înseamnă că impozitul pe venit va scădea de la 16%, cât este în prezent, la maximum 10%, dar românii vor fi nevoiţi să-şi declare toate veniturile. Fiecare familie (gospodărie) va fi arondată unui consultant fiscal care va completa declaraţia de venit global în numele familiei respective şi care va lua în calcul toate veniturile obţinute de membrii aceştia şi toate taxele pe care le plătesc, inclusiv pe proprietate. Aceste măsuri sunt cuprinse în Programul de guvernare 2017-2020 votat ieri în Parlament. Documentul mai prevede şi reducerea numărului de taxe şi impozite la 50.

• NATIONAL

• Guvernul iţi da 10.000 de euro ca să-ţi iei maşină electrică

Programul Rabla destinat achiziţiei de maşini electrice va fi extins in perioada 2018-2020. Este estimat ca peste 100.000 de romani vor beneficia de program si vor cumpăra o maşină electrică. "Valoarea voucherelor pentru o maşină electrică va fi de 10.000 euro", se arata in programul de guvernare al PSD. Este adevărat, programul Rabla de anul trecut a avut si atunci o variantă destinată maşinilor electrice intitulată Rabla Plus. Cei care casau o maşină mai veche de opt ani si cumpărau o maşină electrică, beneficiau de tichete si eco-bonusuri de circa 6.000 de euro.

• Începe execuţia "sifoanelor" DNA!

Se anunţa vremuri mai mult decât sumbre pentru "sifoanele" procurorilor, surse bine informate din sistem susţinând că, deja, la iniţiativa unor nume grele nu atât ale lumii politice, cât mai ales ale mediului de afaceri internaţional aflat in "zona gri" de influenta a Serviciului de Informaţii Externe, a si fost întocmită o "listă neagră" cu cei despre care se spune ca s-ar fi întins deja mai mult decât ii ţinea plapuma. Acelaşi DNA care l-a exonerat pe Claudiu Florica in dosarul "Microsoft" a copt peste noapte un dosar "Microsoft 2", in care, spre stupefacţia multora, acelaşi denunţător Claudiu Florica este acum urmărit penal pentru practic aceleaşi fapte, acestuia imputându-se un prejudiciu uriaş, de 67 milioane de dolari.

• "Măcel" la uşa PSD pentru funcţii in MAI!

La uşile sediilor PSD se dau adevărate "lupte de gherilă" pentru a-si alimenta speranţele într-o "revenire de senzaţie". Cu toate ca Liviu Dragnea nu este chiar aşa naiv precum cred unii, iar "pontistii fundamentalişti" din partid nu sunt chiar din cale de agreaţi de noua conducere pesedista. Ba, din contră, oamenii loiali fostului premier sunt ocoliţi cu grijă la readucerea in prim planul guvernării. Aşa că, fie si in ciuda unei producţii viticole de excepţie la Tecuci, nu trebuie uitat ca pe "binefăcătorul" Mircea Dusa nu-l mai recunoaşte acum nici măcar portarul de pe Kiseleff.

• PUTEREA

• Firea şi Mutu şi-au făcut imagine cu OAMENII STRĂZII

Agitaţie mare, duminică, la Gara de Nord din Bucureşti. Primarul Capitalei Gabriela Firea şi edilul sectorului 6, Gabriel Mutu au strâns 50 de persoane fără adăpost în jurul bucătăriilor mobile ale Direcţiei Generale de Asistenţă Socială. Au împărţit mâncare caldă, ceai, sandvişuri, dar şi haine oamenilor străzii. Cu haine murdare şi peticite, unii cărând sacoşe cu cele câteva lucruri pe care le aveau, alţii trăgându-şi mai bine pe cap căciulile pentru a se feri de frig, "locatarii" Gării de Nord s-au aşezat la coadă în faţa celor două maşini ale primăriei, pentru a primi un castron de ciorbă caldă, un ceai fierbinte şi sandvişuri, scrie News.ro. Conform Realitatea TV, mulţi din cei de la cozi nu erau oameni fără adăpost, ci persoane fără locuinţă, cazate în adăposturi sociale, care oricum ar fi primit hrană, dar care au fost trimişi la evenimentul organizat de cei doi edili.

• Netanyahu, salvat de atentat. Pentru cât timp?

Cu doar trei zile în urmă, premierul israelian Benjamin (Bibi) Netanyahu a fost interogat de magistraţi în dosarul "cadourilor suspecte". El este protagonistul unui imens scandal de corupţie, despre care presa din Tel Aviv susţine că ar fi "picătura care umple paharul". Postul de televiziune Channel Two a obţinut şi difuzat o înregistrare a unei discuţii dintre Netanyahu şi un mogul media, cei doi perfectând un aranjament reciproc avantajos, dar complet anticoncurenţial. Câteva ore mai târziu, la Ierusalim s-a produs un atentat terorist, un camion intrând în mulţime, la fel cum s-a întâmplat anul trecut la Nisa şi Berlin. Evident, atentatul a surclasat în acoperire media dezvăluirea despre Netanyahu, astfel că acesta a scăpat, momentan, de presiunea publică. Ce se va întâmpla, însă, când ecourile atentatului se vor stinge?

• ROMANIA LIBERA

• Reţeta mătuşii Tamara. Cum a primit ministrul Justiţiei, Florin Iordache, 90.000 euro donaţie de la tatăl şi socrul pensionari

Dan Dioşteanu şi Pompiliu Iordache au pus deoparte nu mai puţin de 320.000 de lei din pensie. Bani pe care, în generozitatea lor, i-au dat împrumut ginerelui, respectiv fiului, un biet parlamentar care câştigă doar o mie de euro lunar. Programul PSD de creştere a veniturilor PSD este atât de eficient încât a produs efecte înainte să fie aplicat: pensionarii Dioşteanu şi Iordache i-au donat aceşti bani parlamentarului încă din 2008. Beneficiarul: Florin Iordache, ajuns, între timp, chiar ministru al Justiţiei. Tocmai de aceea este foarte relevant să arătăm că în spatele acestei donaţii stau, de fapt, banii unei firme implicate într-un dosar de corupţie. Care a dus la condamnarea definitivă a unui primar şi a unui om de afaceri ale cărui rude au fost asociate cu socrul, respectiv tatăl lui Florin Iordache.

• Grindeanu vrea să construiască un pod care a fost inaugurat anul trecut

Programul PSD anunţă că va înfiinţa, pornind de la experienţa unor state precum Norvegia, Franţa, Italia sau Polonia, un Fond Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI). "Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăşi 10 mld. euro. Estimăm că 10 mld. euro vor intra în economia României în următorii 4 ani prin FSDI. Fondul va duce, printre altele, la apariţia a numeroase fabrici în agricultură şi industrie, dar şi la capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Şantierul Naval Constanţa, C.E.C., Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-şi poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziţioneze noi capacităţi".

• ZIARUL FINANCIAR

• România are o economie şi un business sud-americanizate, în care suntem prizonieri cu toţii

Businessul din România arată, la începutul lui 2017, sud-americanizat, pentru cei care nu ştiu. O mare diferenţă fată de ei este că statul nostru are ceva grijă de pensionari. Cifra de afaceri totală a celor 660.000 de companii din România a fost de 1.250 de miliarde de lei în 2015, de când avem ultimele date raportate pe tot anul (270 de miliarde de euro) - în 2014 a fost de 250 de miliarde euro. Profitul raportat a fost de 80 de miliarde de lei, iar pierderea raportată a fost de 46 de miliarde de lei. Din această cifră de afaceri, 49% este realizată de companii străine/multinaţionale, 47% de companii româneşti şi 4% de companiile statului. 70% din businessul românesc (cifra de afaceri) a companiilor este realizată în zece judeţe, iar celelalte 32 sunt rămase cel puţin două decenii în urmă.

• Guvernul Grindeanu "îi taie" 10.000 de lei pe lună din salariu guvernatorului Mugur Isărescu prin eliminarea plafonării CSA

Noua putere (PSD - ALDE) a surprins mediul de afaceri cu eliminarea peste noapte a plafonului de cinci salarii brute la CAS, măsură care nu a fost prezentată în campania electorală. Noul guvern PSD a atacat frontal veniturile managementului superior din companii şi bănci prin eliminarea plafonului de cinci salarii medii brute la plata contribuţiei de asigurări sociale (CAS). Prevederea inclusă în Ordonanţa de Urgenţă nr. 3/2017, adoptată vineri dimineaţă, în a doua şedinţă de guvern, şi publicată imediat, vineri seară, în Monitorul Oficial nr. 16/2017, va intra în vigoare de la 1 februarie 2017, deci primele salarii cu CAS neplafonat vor fi încasate în martie. Pentru un salariu net lunar de 10.000 de euro (45.000 de lei), cât câştigă un director general de companie în România, pierderea este de 3.976 de lei.

• SUA şi China se înfruntă deja într-un război comercial

În timp ce preşedintele ales al SUA Donald Trump îşi completează armata de ajutoare cu personaje care demonizează politicile comerciale ale Beijingului, consilierii în tehnologie ai Casei Albe recomandă blocarea eforturilor Chinei de a deveni lider al industriei cipurilor, catalogându-le drept risc pentru siguranţa naţională. Iar Beijingul ameninţă pe ocolite că va face viaţa grea companiilor americane prezente pe piaţa chinezească dacă Trump va declanşa un război comercial între cele două superputeri mondiale. SUA şi China sunt cele mai mari economii ale lumii. Creşterea tensiunilor dintre aceşti coloşi vine după ce investiţiile directe ale companiilor chinezeşti în SUA au atins anul trecut nivelul record de 45,6 miliarde de dolari, potrivit Financial Times.