REVISTA PRESEI 09.02.2012

• ADEVARUL

• Ungureanu a primit un program electoral

Liderii Coaliţiei au introdus în programul de guvernare al noului Cabinet creşterea veniturilor populaţiei, în funcţie de resursele economiei. Premierul desemnat Mihai Răzvan Ungureanu se va prezenta în Parlament cu un program menit să îl diferenţieze de Emil Boc şi să "absoarbă" nemulţumirile populare într-un an electoral. În plan economic, noul Executiv sugerează că ar putea majora veniturile populaţiei fie în mod direct, fie prin reducerea CAS. În plan politic, Guvernul promite că va renunţa la practica angajării răspunderii, de care Emil Boc a abuzat. Liderii Coaliţiei au convenit cu premierul desemnat ca în programul de guvernare al noului Cabinet, care va fi prezentat astăzi în Parlament împreună cu lista Guvernului, să fie prevăzută creşterea veniturilor populaţiei, în funcţie de resursele economiei.

• Trei zile până la falimentul Greciei

Autorităţile de la Atena mai au doar trei zile pentru a-şi rezolva problemele, altfel ţara intră în faliment, spun experţii Deutsche Bank. Numărătoarea inversă pentru economia Greciei se apropie de final. Grecia mai are la dispoziţie doar trei zile pentru a evita un faliment veritabil, indiscutabil, a declarat ieri Thomas Mayer, economist-şef la Deutsche Bank AG din Frankfurt, citat de Reuters. "Autorităţile din Grecia trebuie să facă o plată de 14,5 miliarde de euro pentru o emisiune de bonduri", a spus Mayer într-un interviu telefonic. "Dacă nu au aceşti bani în conturi, Grecia intră cu adevărat în incapacitate de plată", susţine el. "Timpul este acum cel mai important lucru. Cred că mai avem poate una, poate două, poate trei zile, dar acesta este finalul. Apoi va fi prea târziu pentru a se evita un faliment indiscutabil", a adăugat expertul de la Deutsche Bank.

• Industria dă semne că ne-ntoarcem în criză

Cererea de mărfuri industriale a scăzut în decembrie 2011, pentru prima dată de la ieşirea din recesiune, în ianuarie 2010. Acum se repetă, practic, scăderile din 2008. În luna decembrie a anului trecut, comenzile noi din industrie, reprezentând cererea de mărfuri, au avut valori mai mici cu 1,8% decât în aceeaşi lună din 2010 şi cu 8,9% faţă de noiembrie, arată datele comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Scăderea anualizată a cererii din industrie este similară celei din decembrie 2008, când România a intrat în recesiune. De atunci până în decembrie 2010, comenzile industriale au scăzut lună de lună, după care, din ianuarie 2010 - odată cu ieşirea din recesiune - au crescut continuu, fără întrerupere, până în noiembrie 2011. Revenirea pe minus a cererii din industrie, consemnată în decembrie 2011, constituie un semnal de alarmă pentru industriaşi.

• Isărescu: România este singura ţară în care salariile s-au micşorat cu 25%, dar cheltuielile crescuseră cu 120%

România a fost singura ţară din UE care a aplicat o reducere a salariilor bugetarilor cu 25%, dar nicio altă ţară din UE nu a înregistrat o creştere cu 120% a cheltuielilor cu plata bugetarilor, a susţinut miercuri guvernatorul BNR Mugur Isărescu. "Înainte de 2008 am avut o creştere cu 120% a cheltuielilor cu salarii în România. Aud că nicio ţară din Europa n-a redus salariile cu 25%, dar vă întreb dacă există vreo ţară în care salariile au crescut cu 120%?, a arătat Isărescu. Oficialul băncii centrale a amintit că înainte de criză toţi politicieni argumentau creşterile salariale prin faptul că "bugetarul român, ca să nu fie corupt, trebuie să fie mai bine plătit". "Nu ştiu dacă acum este mai puţin corupt (bugetarul - n.r.). Şi asta n-ar fi fost o problemă, dar s-a suprapus cu un plus de 200.000 de noi bugetari", a continuat Isărescu.

• Compromisurile cancelarului Merkel

L-a primit cu onoruri pe dictatorul kazah, face campanie electorală pentru Sarkozy şi ignoră libertatea şubredă din Rusia. Sunt compromisuri pe care cancelarul Merkel le-a calculat exact. Torturarea deţinuţilor politici, intimidarea jurnaliştilor, încălcarea libertăţii religioase a propriilor cetăţeni, fraudarea alegerilor, încurajarea cultului personalităţii. Sunt doar câteva dintre criticile care îi sunt aduse lui ­Nursultan Nazarbaiev, care conduce Kazahstanul de mai bine de 20 de ani. Jurnaliştii germani de la "Der Spiegel" amintesc că în 2010, când universitatea din Astana a primit numele lui, preşedintele kazah a declarat cu modestie prefăcută "că nu a fost ideea lui, ci că aşa vrea poporul". N-a refuzat nici titlul de "conducător al naţiunii" pe care i l-a dat la împlinirea a 70 de ani Parlamentul ţării.

• Obligaţiunile poloneze, mai sigure decât cele germane sau americane

Obligaţiunile poloneze le-au depăşit pe cele germane sau americane în ceea ce priveşte câştigurile ajustate la risc de la începutul crizei datoriilor suverane, indicând faptul că ţara care acum două decenii era nevoită să-şi restructureze o datorie de 35 de miliarde de dolari este pe punctul de a deveni un refugiu financiar regional. Topul câştigurilor ajustate la risc al agenţiei de ştiri Bloomberg arată că indicele guvernamental polonez Bloomberg/EFFAS care urmăreşte câştigurile în moneda locală a crescut cel mai mult dintre 25 de ţări în ultimii trei ani. Indicele polonez a avansat cu 8,3%, ţinând cont şi de modificările de preţuri, comparat cu 4% pentru obligaţiunile germane şi 3% pentru bonurile trezoreriei americane. Obligaţiunile poloneze, aflate pe locul 9 din punct de vedere al câştigurilor totale, prezintă cel mai scăzut nivel de volatilitate după cele japoneze, anunţă agenţia de ştiri.

• China investeşte în fondul de salvare al zonei euro pentru a susţine ambele economii

China ar putea participa la eforturile de soluţionare a crizei datoriilor printr-o investiţie de până la 100 miliarde de euro. Yuan Gangming, economist de la Academia Chineză de Ştiinţe Sociale consideră probabil ca sprijinul financiar al Chinei se va realiza prin intermediul Fondului European de Stabilitate Financiară (European Financial Stability Facility - EFSF). Intervenţia chineză aduce beneficii, iar dezavantajele nu sunt semnificative. Ajutorul financiar va contribui la stabilizarea crizei, oferind totodată o rentabilitate a investiţiei care este favorabilă Chinei. Totodată, China îşi va îmbunătăţi imaginea şi va căpăta un rol mai important în dezbaterile financiare globale.

• Ne pregătim de o nouă eră a gazelor

Experţii Comisiei Europene elaborează în această perioadă o propunere de directivă europeană care va stabili regulile de exploatare a gazelor neconvenţionale. Gazele neconvenţionale (sau cele din şisturi bituminoase) au transformat Statele Unite în principalul producător de gaze din lume, detronând Rusia în urmă cu doi ani. Gazele noi înseamnă acum peste 20% din consumul americanilor, faţă de doar 5% la începutul anilor 2000. În Europa, nu există încă nicio exploatare a gazelor de şist, ci doar câteva licenţe de explorare acordate de Polonia. România este şi ea în fază avansată de aprobare a unor acorduri petroliere semnate cu trei companii: gigantul american Chevron, care are trei perimetre în Dobrogea şi în sudul Moldovei, precum şi firmele Mol şi Avere Energy, care au câştigat perimetre în vestul ţării.

• Un război greu de evitat

Preşedintele american, Barack Obama, a fost nevoit să dea explicaţii publice după o recentă declaraţie a şefului Pentagonului, Leon Panetta, care a spus că războiul dintre Iran şi Israel s-ar putea declanşa în următoarele luni. Obama a încercat să liniştească publicul, afirmând că Tel Avivul nu a luat încă o decizie finală cu privire la bombardarea de ţinte nucleare iraniene. Alţi lideri occidentali sunt mai puţin optimişti decât Barack Obama. Astfel, preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a recunoscut într-un interviu acordat revistei "Politique Internationale" că autorităţile israeliene preferă mai degrabă opţiunea militară. Singura modalitate de a evita acest deznodământ este aceea de a convinge Iranul să renunţe la cursa lipsită de sens a bombei nucleare şi la ameninţările la adresa statelor vecine. În caz contrar, Sarkozy spune că operaţiunea militară va fi practic inevitabilă.

• CURENTUL

• Parlamentarii USL riscă pedeapsa cu închisoarea pentru abuz în serviciu

Decizia USL de a bloca prin orice mijloace instalarea unui nou executiv la Palatul Victoria s-ar putea întoarce ca un bumerang chiar împotriva aleşilor PNL, PSD şi PC. Liderul grupului deputaţilor PSD, Mircea Duşa, s-a grăbit ieri să declare că preşedinţii de comisii care vor întocmi avize la audierea candidaţilor de miniştri, în lipsa cvorumului, săvârşesc abuz în serviciu, pedepsit de Codul Penal. Declaraţia sa a venit în contextul în care Duşa a precizat că senatorii şi deputaţii PSD şi PNL nu vor participa nici la audierea candidaţilor de miniştri în comisiile de specialitate, nici la şedinţa comună a Camerelor de joi, în care se va da votul de învestitură pentru guvernul propus de premierul desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu.

• Tănăsescu: Datoria publică a României nu creează presiune economică

Datoria publică a României este sustenabilă şi nu creează o presiune asupra economiei, a declarat, ieri, Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la Fondul Monetar Internaţional (FMI). "Datoria publică a României este undeva la 40% din PIB. Sigur, ea crescut în ultimii ani, dar trebuie să înţelegem că aceasta s-a acumulat pentru ca România să creeze un buffer pentru a face faţă şocurilor externe. Din punctul nostru de vedere (al FMI, n.r.), datoria publică a României nu creează o presiune asupra economiei. Datoria publică a României este suste­nabilă", a afirmat Tănăsescu.

• CURIERUL NATIONAL

• Se apropie divorţul de FMI. Ce urmează?

Mugur Isărescu spune că actualul acord cu Fondul Monetar Internaţional ar putea fi şi ultimul. Potrivit guvernatorului BNR, prelungirea parteneriatului cu FMI nu ar fi un mesaj bun pentru investitori. Alternativa de finanţare trebuie să fie pe pieţele de capital, iar datoria publică trebuie structurată inteligent. Acordurile cu Fondul Monetar Internaţional au reprezentat o ancoră de credibilitate în anii de criză şi au fost în măsură să suplinească frânarea bruscă a fluxurilor externe de capital privat, însă prelungirea parteneriatului şi după expirarea actualei înţelegeri nu îşi mai are rostul, a afirmat ieri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, în cadrul conferinţei "România, încotro? Evaluări europene şi implicaţii asupra României", organizată de Oxygen, cu sprijinul BNR.

• CE: România trebuie să îmbunătăţească gestionarea cazurilor de corupţie la nivel înalt

Raportul intermediar pe Justiţie cere ca sancţiunile judecătoreşti să fie mai coerente. În domeniul achiziţiilor publice, ni se recomandă să pregătim mai bine magistraţii în privinţa cunoştinţelor financiare şi contabile. "Şase parlamentari condamnaţi în cazuri de corupţie participă în continuare, ca membri activi, la şedinţele Parlamentului". Raportul intermediar privind progresele realizate de România în cadrul mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) semnalează o serie de progrese importante care au avut loc în urma recomandărilor emise de Comisie în ultimul raport, făcând o serie de recomandări pentru îmbunătăţirea procesului de judecare a cazurilor de corupţie la nivel înalt. Printre progrese, raportul menţionează intrarea în vigoare a Noului Cod Civil (în octombrie 2011) şi angajamentul de intrare în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă (iunie 2012), accelerarea procesului de judecare a cazurilor de corupţie la nivel înalt, precum şi progresele făcute în cadrul Parlamentului în ceea ce priveşte proiectul de lege privind confiscarea extinsă.

• Sistemul bancar, o reţea de "falsificatori de bani"

Autorul Charles Hugh Smith spune că expansiunea creditului operată de băncile centrale şi comerciale nu se deosebeşte cu nimic de contrafacere. "Împrumutarea de bani, în baza unor surplusuri viitoare imaginare, este cea mai gravă formă de falsificare a banilor". Sistemul actual favorizează alocarea greşită a capitalului şi este sortit imploziei. Traversăm o perioadă în care actorii economiei reale şi investitorii pe activele de risc aşteaptă "decizii salvatoare" de la autorităţile politice şi băncile centrale, însă acestea nu numai că nu au cum să vină, dar nu fac decât să fie contraproductive, avertizează Charles Hugh Smith, într-o serie de materiale postate pe blogul său Of Two Minds, preluat de publicaţia online Zero Hedge. Majoritatea măsurilor de natură monetară nu fac decât să distorsioneze economia în condiţiile în care acestea nu se deosebesc foarte mult - prin efecte - de falsificarea propriu-zisă a banilor.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Se încing spiritele între Victor Ponta şi Crin Antonescu

Noul guvern a fost pe agenda liderilor opoziţiei la capitolul "şi altele". Problemele din USL erau mai presante. PSD-iştii şi liberalii aveau probleme alte probleme cum ar fi neînţelegerile dintre privind candidaţii USL la locale. Dar mai mult decât atât atârnă problemele de la vârful USL, dintre Ponta şi Antonescu, generate de desemnarea lui Mihai Răzvan Ungureanu, cu care liderul PSD are, spre supărarea lui Antonescu, o relaţie foarte bună. Nu se mai întâlnesc, dar se ironizează la TV. După divergenţele avute luni la conferinţa de presă de după desemnarea lui Ungureanu şi după plecarea intempestivă a lui Ponta dintr-o emisiune la care se afla alături de Antonescu, cei doi lideri PSD nu s-au mai afişat împreună nici marţi, nici miercuri. Mai mult, au preferat să se înţepe prin intermediul declaraţiilor televizate.

• Noul guvern se strecoară prin Parlament

Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu este supus astăzi votului în Parlament. Pentru a trece, are nevoie de 232 de voturi. Teoretic, chiar dacă Opoziţia lipseşte, Puterea nu ar trebui să aibă probleme, cu cei 245 de membri pe care îi numără, numai că grupul minorităţilor naţionale, care are 18 deputaţi, nu şi-a precizat poziţia. Miniştrii Guvernului Ungureanu şi-au văzut visul cu ochii: acela de a fi aprobaţi în unanimitate în comisiile parlamentare. Din păcate, asta s-a întâmplat numai din pricina lipsei opoziţiei, care a făcut să nu fie nici voturi împotrivă, dar nici cvorum în comisii.

• Factura pentru gazele ruseşti: scumpiri în lanţ

Ca să scăpăm de frig, importăm tot mai multe gaze de la ruşi, de trei ori mai scumpe decât cele din producţia internă. Costurile sunt suportate de industrie. Consumul de gaze este la un nivel record în aceste zile din cauza temperaturilor scăzute care se înregistrează în ultima perioadă. În fiecare zi, în gospodării şi în combinate se ard peste 70 de milioane de metri cubi de gaze. În urmă cu doi ani, se instaura starea de urgenţă, deşi consumul nu depăşise 63 de milioane de metri cubi pe zi. Pentru a face faţă cererii mari, se apelează la importuri, care au atins şi ele un nivel record. "Într-o zi normală de iarnă se importă circa 10-14 milioane de metri cubi de gaze. În aceste zile friguroase, importurile au crescut până la 19-20 de milioane metri cubi", ne-au declarat surse din Ministerul Economiei.

• JURNALUL NATIONAL

• Guvernul marionetelor. În spatele noilor miniştri propuşi de PDL se află predecesorii lor din Guvernul Boc

Premierul desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu, a prezentat ieri lista noului guvern. În fapt este vorba despre un guvern de marionete, în spatele fiecărui candidat pentru un minister sau altul aflându-se vechii deţinători ai acestor portofolii în guvernul Boc. Iar unde nu stau foştii miniştri, stau fostul premier Emil Boc şi Traian Băsescu, direct sau prin interpuşi.

• Programul de guvernare Băsescu/FMI

Cabinetul Ungureanu duce mai departe ideile asumate de Emil Boc în faţa Fondului. Programul de guvernare al Cabinetului Ungureanu nu aduce nimic nou. Este o continuare a vechiului program Boc şi a angajamentelor asumate de coaliţia aflată la putere în faţa FMI, împănat, pe ici pe colo, cu unele dorinţe mai vechi ale tuturor cabinetelor: reducerea numărului de taxe şi impozite, reducerea evaziunii fiscale, construirea a X Km de autostrăzi, micşorarea CAS, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene, mărirea natalităţii etc. etc. De altfel, preşedintele PDL, Emil Boc, a declarat că în programul de guvernare al noului Cabinet se regăsesc elementele de continuitate din vechiul program de guvernare, cu obiectul de a consolida stabilitatea economică.

• Mihai Răzvan Ungureanu a demisionat de la conducerea SIE

Premierul desemnat a demisionat din funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe, pe care o deţinea în momentul nominalizării de către Traian Băsescu. Pe site-ul Preşedinţiei a apărut informaţia potrivit căreia Traian Băsescu a luat act de decizia lui Ungureanu. Conducerea SIE va fi asigurată de adjunctul lui Ungureanu, generalul Silviu Predoiu, care va participa, în această calitate, la şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

• NATIONAL

• Razvan Ungureanu, "hirotonit" premier de Preafericitul Daniel

Pana si cei mai apropiati colaboratori de la Cotroceni au fost luati prin surprindere cand, cu cateva zile inainte de debarcarea lui Emil Boc, au aflat cine este noul premier. Cu totii stiau ca, de la vizita prezidentiala de anul trecut din America, Traian Basescu a avut intotdeauna un singur nume in minte: George Maior. Cu toate acestea, presedintele a fost convins pe ultima suta de metri sa faca neasteptata schimbare intre seful SRI cu omologul sau de la SIE, iar reporterii de investigatii ai "National" au aflat si cine este cel caruia i se datoreaza numirea ca premier a lui Mihai Razvan Ungureanu. Nimeni altul decat Preafericitul Daniel.

• Ei sunt vinovati pentru criza economica mondiala

Analistii economici sustin ca lacomia oamenilor si pofta de castiguri sau credite facile a determinat criza actuala, dar putini sunt cei care spun cine a dirijat aceasta pofta spre colaps. Analistii citati intr-un recent articol de publicatia The Guardian sustin ca adevaratii vinovati au nume si prenume si au ocupat functii de prim rang in ierarhia politica si bancara mondiala. Acestia sunt Alan Greenspan, fost sef al Rezervelor Federale ale SUA, Bill Clinton si Ronald Reagan, fosti presedinti ai SUA, precum si fostul premier al Marii Britanii, Margaret Tatcher. Alan Greenspan a tinut la un nivel foarte scazut dobanzile Fed, iar bancile din SUA, incurajate de acest fapt, au tentat cetatenii cu imprumuturi foarte ieftine, cu dobanzi de cateva procente pe an, oferind uneori si trei credite ipotecare pentru aceeasi casa lasata ca garantie. Efectul? Criza de subprime dinSUA, exportata in Europa si in lume, a generat falimente bancare in lant, fiind primul semn al crizei pe care o parcurgem acum.

• Boc mai incaseaza una de dragul PDL

Nici nu s-a uscat bine cerneala pe demisia premierului Boc si deja adversarii acestuia din PDL au lansat ideea ca ar trebui sa fie schimbat si din fruntea partidului. Daca schimbarea Guvernului nu va spala cat de cat imaginea PDL, Emil Boc ar trebui sa renunte si la presedintia partidului. Cel putin asa sustin contestatarii de serviciu ai liderului democrat-liberal, convinsi fiind de faptul ca retragerea lui Boc din prima linie a partidului ar fi in beneficiul tuturor. De partea cealalta, fostii colegi de cabinet considera insa ca PDL nu castiga nimic daca Boc va fi debarcat.

• Erste pregateste "marea acaparare" a BCR

Erste Group, actionarul majoritar al BCR, vrea sa adune de pe piata toate actiunile acestei banci. Banca austriaca promite un castig de 1.100% pentru actionarii minoritari care isi vor vinde actiunile. Erste Group Bank (EBS), actionarul majoritar al BCR, propune actionarilor minoritari ai bancii din Romania un pret de 1,09 lei/titlu. Acestea au o valoare nominala de 0,1 lei/titlu, iar oferta Erste le-ar aduce minoritarilor un castig de 1.100%. Erste vrea sa preia astfel 0,36% din titlurile BCR, pachet pentru care ar urma sa plateasca peste 62 milioane lei (14,3 milioane euro). Oferta de cumparare este valabila pana pe data de 24 februarie.

• Noul ministru de Interne nu se baga pe Politie

Obiceiul ca la fiecare numire a unui nou ministru de Interne sa fie schimbati cu ghiotura toti sefii de structuri subordonate nu se va mai repeta si de data aceasta. Conform surselor noastre, Gabriel Berca nu are de gand sa opereze modificari majore in organigrama de conducere, lucru de altfel de asteptat din moment ce majoritatea comandantilor erau recunoscuti si ei drept oameni fideli ai lui Vasile Blaga. Lucrurile stau insa cu totul altfel in ceea ce priveste administratia, unde fostul secretar general adjunct al Guvernului Tariceanu vrea sa se implice serios, presat de organizarea alegerilor care bat la usa.

• Industria chimica si minele, falimentate voit

Liderii finantelor mondiale, in cardasie cu "cozile de topor" din Romania, vor sa devalizeze in acest an toata averea tarii. Dupa companiile energetice, date pe doi lei, urmeaza industria petrochimica si minele de cupru, falimentate inadins, pentru a fi vandute pe nimic. metoda favorita de "privatizare" (a se citi subminare a economiei nationale) este cea numita "calul troian". Pornind de la cumpararea unui "pachetel" de actiuni de 10-15 procente din capitalul unor firme de stat, scos la vanzare de Ministerul Economiei, investitorii recomandati de grupurile de interese apropiate FMI si Bancii Mondiale (BM) ajung stapani pe averea nationala, prin majorari succesive de capital. Statul, deh, nu are bani, deci nu participa la majorarile respective.

• Fondul Proprietatea ii imbogateste constant pe straini

Actiunile Fondului Proprietatea au atins un nou maxim la deschiderea tranzactiilor de ieri. Valoarea acestor titluri a urcat cu pana la 1,3% la inceputul sedintei. Actiunile Fondului Proprietatea au fost cele mai tranzactionate, cu transferuri de 21,3 milioane lei, si au asigurat 63% din rulajul bursei. Pretul acestor titluri a crescut initial cu 1,3%, atingand ulterior un plus de 0,87%, iar valoarea a ajuns la 0,524 lei/unitate. Acest lucru nu poate decat sa-i bucure pe actionarii Fondului Proprietatea, printre care si Georgia Palade van Dusen, nepoata fostului industrias Nicolae Malaxa. Ea vandut in luna ianuarie aproape 36 milioane de actiuni primite de la Fond, pentru 15 milioane lei (3,4 milioane euro). Oricum i-au mai ramas inca 6,3% din totalul actiunilor emise de Fond, reprezentand peste 800 de milioane de lei in prezent.

• PUTEREA

• România mai aşteaptă Schengen

Noul raport al Comisiei Europene (CE) privind combaterea corupţiei la Bucureşti nu a mulţumit Olanda, ţara care se opune aderării României la spaţiul Schengen. Olanda a legat aderarea României la spaţiul de liberă circulaţie Schengen de rapoartele de monitorizare, deşi purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a subliniat că nu există nici o legătură între ele. Ministrul olandez al afacerilor europene, Ben Knapen, a declarat pentru RFI: "Progresele sunt vizibile în ambele ţări (România şi Bulgaria), mai ales în România. Este un pas înainte, dar mai trebuie făcute multe". Oficialul olandez a amintit că înainte de a lua o decizie favorabilă aderării României la spaţiul Schengen, ţara sa aşteaptă două rapoarte consecutive ale CE care să remarce progrese în domeniul justiţiei la Bucureşti.

• Procurorul care l-a anchetat pe Bercea Mondial, sancţionat de CSM

Procurolul Eugen Iacobescu a fost cercetat de Inspecţia Judiciară din cadrul CSM, după ce, în luna februarie 2010, el a făcut dezvăluiri în faţa presei despre dosarul în care Bercea Mondial era cercetat pentru tentativă de omor asupra unuia dintre nepoţii săi. Drept pedeapsă, Secţia de disciplină pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, miercuri, sancţionarea lui Iacobescu cu mutare disciplinară, pe o perioadă de 3 luni, de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt la Parchetul de pe lângă Tribunalul Mehedinţi, pentru nerespectarea confidenţialităţii.

• Clientela politică din CNI câştigă 7.000 lei/lună

În timp ce bugetarii sunt nevoiţi să traiască doar cu 800 de lei pe lună, caracatiţa politică din Compania Naţională de Investiţii (CNI) are venituri lunare între 5.000 şi 11.000 de lei. Noua conducere a CNI, numită la sfârşitul anului trecut, a refuzat să ne spună care este venitul mediu lunar la nivelul societăţii şi ce fel de sporuri şi prime se acordă angajaţilor. Chiar dacă a plecat Guvernul Boc, clientela de partid portocalie rămâne pe funcţii bănoase. Şefii de servicii din cadrul Companiei Naţionale de Investiţii (CNI), societate aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, au venituri considerabile, mult peste media câştigurilor salariale din România.

• Reducerea dobânzilor, condiţionată

Reducerea rezervelor minime obligatorii de către BNR ar reprezenta o modalitate prin care băncile ar putea fi determinate să reducă dobânzile la credite, a declarat preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea. "Aş dori să fac o sugestie în nume personal către BNR. Eu consider că semnalele date din noiembrie încoace adresate băncilor de a reduce dobânzile la credite şi îndemnurile directe ale guvernatorului să reducem aceste dobânzi au început să devină fără un efect imediat. Există un trend în acest sens, dar nu suficient ca să revigoreze creditarea. Sunt mai multe motive care au creat această situaţie. Unul ar fi că nu prea avem garanţii şi astfel nu putem da credite.

• Bosch face o nouă fabrică la Blaj

Concernul Bosch, care deţine în municipiul Blaj două fabrici, va începe luna viitoare lucrările la noua investiţie pe care o va derula în localitatea din judeţul Alba, a declarat primarul Gheorghe Valentin Rotar, citat de Agerpres. Autorizaţia de construcţie pentru fabrica de senzori de turaţie a fost eliberată de municipalitate în toamna anului trecut, valoarea estimată a construcţiilor fiind de peste 75 de milioane de lei, a precizat primarul Blajului. El a subliniat că lucrările privind construcţia noii fabrici şi implicit extinderea investiţiei de la Blaj va începe efectiv după 1 martie. În prezent, compania aşteaptă răspunsul Ministerului Finanţelor privind cererea de ajutor de stat, depusă în octombrie 2011, în conformitate cu legile româneşti ce prevăd acest sprijin pentru investitorii străini care creează peste 300 de locuri de muncă sau investesc mai mult de 30 de milioane de euro.

• "Gaură" de 11 miliarde de euro în finanţele UE

Finanţele Uniunii Europene (UE) au o gaură de 11 miliarde de euro din cauză că cererea de fonduri structurale a fost mai mare decât s-a prevăzut, afirmă comisarul european pentru buget, Janusz Lewandowski, într-un interviu publicat miercuri de cotidianul Financial Times Deutschland. UE a primit la sfârşitul lui 2011 facturi de 15 miliarde de euro pentru fonduri structurale, dar nu a putut onora decât o parte din acestea, a menţionat comisarul în interviul citat de AFP şi Bloomberg.

• Criza siriană ar putea încuraja atacarea Iranului

În timp ce Israelul continuă dezbaterea aprinsă dacă să lovească sau nu instalaţiile nucleare ale Iranului, în cercurile diplomatice de la Naţiunile Unite se vorbeşte că blocajul Consiliului de Securitate privind Siria creşte şansele unui atac israelian, scrie Business Insider. "Incapacitatea Consiliului de Securitate de a acţiona în Siria creşte probabilitatea unui atac israelian asupra Iranului", spune Michael Doyle, un fost oficial ONU, acum specializat în Afaceri Externe şi de Securitate la Universitatea Columbia din New York. "Violenţa naşte violenţă, şi, dacă Siria intră într-un război civil, care pare tot mai probabil acum, Israelul ar putea vedea instabilitatea în creştere ca acoperire sau ca un stimulent de a acţiona", afirmă acesta.

• ROMANIA LIBERA

• România, criticată pentru că Năstase şi alţi cinci parlamentari condamnaţi fac legi

In raportul intermediar din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, Comisia Europeană a lăudat, din nou, activitatea Direcţiei Nationale Anticoruptie şi Agenţiei Nationale de Integritate, iar Consiliul Superior al Magistraturii şi Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost din nou criticate, dar ȋn dreptul lor au fost apreciate unele progrese. Parlamentul a fost laudat că a adoptat cele patru coduri civile şi penale, dar a fost criticat atât pentru că nu a aprobat ȋncă strategia anticorupţie, cât şi pentru faptul că şase parlamentari condamnaţi continuă să voteze, ȋn loc să fie eliminaţi. Printre aceştia figurează şi fostul premier Adrian Năstase.

• Spre al doilea "război al Malvinelor"?

Preşedintele Argentinei, Cristina Fernandez Kirchner, a anunţat cu o zi în urmă că va face apel la ONU să oprească "militarizarea" insulelor Falkland de către Marea Britanie, escaladând astfel tensiunile care se acumulează înaintea aniversării a 30 de ani de la "răboiul Malvinelor", cum numesc argentinienii arhipelagul. Adevăata miză este însă petrolul extras din platoul continental. Anunţul a fost făcut de Kirchner într-un discurs ţinut în faţa veteranilor războiului de acum 30 de ani şi reprezintă ultima dintre provocările lansate recent de argentinieni pentru a recuceri insulele.

• ZIARUL FINANCIAR

• Luat de sub plapumă, guvernul Ungureanu este chemat să stimuleze investiţiile şi să valorifice potenţialul intelectual al poporului român

Fostul premier Emil Boc şi fostul ministru PDL Anca Boagiu spun că demisia premierului, schimbarea guvernului şi aducerea în prim-plan a altor nume au fost discutate în decembrie şi era ceva planificat cu responsabilitate, pentru a da un nou imbold actului de guvernare al principalului partid de la putere. Deci se ştia şi erau pregătiţi pentru schimbare. Aveau numele noilor miniştri, analizaseră cariera şi competenţa lor şi erau buni profesionişti, programul de guvernare era stabilit, avea ţinte economice şi sociale precise, astfel încât nivelul de trai al populaţiei să crească până la alegeri, pentru a justifica în faţa românilor de ce şi cum au condus ţara.

• În Capitală se schimbă guvernele, în Bărăgan 400 de oameni au fost prinşi două zile în "trenul groazei"

Schimbarea guvernului în plin viscol, cu o situaţie de grad zero, arată cât de ruptă este lumea politică de realitatea din ţară. Consecinţa dezorganizării - un tren a stat mai mult de două zile în Bărăgan, printre nămeţi. Noii miniştri ai guvernului Ungureanu, mulţi dintre ei necunoscuţi atât ca politicieni, cât şi ca oameni cu profil în sectorul lor de activitate, au trecut ieri de votul comisiilor parlamentare, fără niciun fel de problemă. În acest timp, în sud-estul ţării viscolul şi zăpada stăpânesc, iar cea mai dramatică situaţie a fost a unui tren blocat în Bărăgan pe linia Galaţi - Făurei, vreme de 50 de ore.

• Isărescu: Nu se poate spune că finanţarea din SUA a fost ieftină, dar trebuia să revenim pe piaţă

Revenirea României pe pieţe nu este o opţiune, ci un "must" şi trebuie realizată pe baza unei strategii şi "nu foarte scump" , în paralel fiind necesar ca de la ancora programului cu FMI care se încheie în 2013 să trecem la alte ancore bazate pe cadrul comun european, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

• Alpha Bank sparge gheaţa şi ieftineşte creditele ipotecare în lei

Creditele ipotecare în lei au fost considerate mult timp de bancheri produse de rangul al doilea, dar acum le vine vremea. Alpha Bank, subsidiara locală a grupului elen cu acelaşi nume, a redus cu două puncte procentuale marja de dobândă la creditele ipotecare în lei, până la 4,5% peste indicatorul Robor la 3 luni, rata lunară la un credit de valoare medie fiind mai mică cu circa 300 de lei. Dobânda nominală a coborât la o singură cifră, fiind de 9,88% pe an, astfel că la un credit de 175.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro) pe 35 de ani rata lunară ajunge la 1.490 de lei. Anterior, rata lunară era de 1.760 de lei. Clienţii trebuie să mai achite şi un comision de analiză dosar de echivalentul a 400 de euro.