REVISTA PRESEI - 09.07.2010

• ADEVĂRUL

• Concedieri la Guvern

Miniştrii Cabinetului Boc pregătesc lista neagră a secretarilor de stat care vor fi daţi afară, în termen de şapte zile. Ministrul Internelor, Vasile Blaga, este singurul care a anunţat deja pe cine va trimite acasă. Alţi oficiali guvernamentali invocă nevoia unor negocieri în Coaliţie. Premierul Emil Boc a dat miniştrilor un termen de o săptămână pentru reducerea numărului de secretari de stat, astfel încât fiecare minister să rămână cu câte două posturi.

• Câte posturi de secretari de stat dispar

Guvernul a decis în şedinţa de miercuri seara reducerea numărului de secretari de stat. Potrivit premierului Emil Boc, la nivelul ministerelor vor fi păstrate câte două funcţii de secretar de stat, exceptând ministerele Administraţiei şi Internelor (MAI), Afacerilor Externe (MAE) şi Finanţelor Publice (MFP), unde vor exista câte trei astfel de funcţii.

În cadrul ministerelor sunt în prezent 57 de posturi de secretari de stat, dintre care 7 posturi vacante. În urma restructurării vor mai rămâne doar 32 de secretari de stat.

• Salvatorul Galaţiului

Autorităţile locale spun că ideea unui localnic de a deschide ecluza de la Agigea, pentru a evita inundarea Galaţiului, a fost salutată de membri ai Executivului. Sandu Gheorghiu, fost muncitor la Canalul Dunăre - Marea Neagră, i-a sugerat luni premierului că inundarea oraşului ar putea fi evitată printr-o deversare controlată.

• Mass-media americană şi-a pierdut "dreptul de a face greşeli"

SUA par a fi uitat de primul amendament al Constituţiei sale, sugerează măsuri recente ale unor tribunale şi agenţii federale. Mai mulţi ziarişti americani au protestat faţă de condamnarea unui editor care a publicat informaţii greşite. Curtea Constituţională nu e de partea lor. Frank Porter Stansberry, editorul unui newsletter financiar, a fost găsit vinovat pentru publicarea de informaţii false şi condamnat la restituirea unei sume de 1,5 milioane de dolari cititorilor păgubiţi.

• Motorul economiei româneşti, gripat de propriul succes

Dacia nu mai face faţă comenzilor pentru Duster, model pentru care francezii aşteaptă chiar şi jumătate de an. Reprezentanţii Dacia spun că vor să urce capacitatea uzinei de la Mioveni până la un nivel maxim de 350.000 de maşini pe an sau să renunţe la modele care se vând mai slab. Succesul Dacia Duster i-a luat prin surprindere chiar şi pe cei mai optimişti angajaţi ai departamentului de marketing. Lansat în martie la Salonul Auto de la Geneva, primul SUV din istoria Dacia a reuşit să strângă 35.500 de comenzi.

• Industria, serviciile şi turismul, pe val

În primele cinci luni din 2010 producţia industrială a crescut per ansamblu cu 5,3%, datorită creşterilor înregistrate în sectorul energetic (+13,3%). În industria prelucrătoare, producţia a crescut cu 5,4%, în timp ce industria extractivă a scăzut cu 11,3%. În aceeaşi perioadă, afacerile din sectorul de servicii au crescut cu 8,7%, iar în turism - cu 1,8%.

• FMI, mai optimist decât în primăvară

Fondul Monetar Internaţional şi-a îmbunătăţit previziunile privind creşterea economică globală din acest an, de la 4,2% la 4,6%. Creşterea economiei mondiale în 2010, estimată de FMI, ar însemna cel mai mare avans înregistrat de la intrarea în criză. Diferenţa se datorează ritmului rapid de creştere înregistrat în prima jumătate a anului de state precum Canada, SUA, China, Brazilia şi India.

• Cu creierul în geantă

Avantajele internetului au un preţ: ne reduc puterea de concentrare, imaginaţia şi ne fac mai dependenţi de ele în discuţiile ce vizează cultura generală. Suportul pe care-l folosim atunci când citim sau compunem ne influenţează modul de a gândi şi determină crearea unor conexiuni diferite în creierul nostru.

• CURENTUL

• Examenele din învăţământ s-au mutat la DNA

Examenul de balaureat şi examenele de licenţă din diferite universităţi au devenit în ultimul timp subiecte pentru procurorii DNA care fac dosare pe bandă rulantă. Performanţele slabe ale învăţămåntului, lipsa universităţilor romåneşti din Top 500 sau calitatea manualelor nu sunt singurele probleme care grevează educaţia din ţara noastră. Corupţia din sistem pare să fi devenit în ultima vreme cel mai periculos fenomen la nivelul învăţămåntului romånesc.

• Oprescu îl îmbogăţeşte pe sculptorul Bolborea cu un milion de euro din "motive artistice"

Statuile şi monumentele s-au "transformat" peste noapte în prioritate pentru primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Edilul-şef al Bucureştiului îşi permite să dea din banii bucureştenilor peste un milion de euro pentru "realizarea" a două noi statui în Capitală. Interesant este că Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, instituţie subordonată Primăriei Capitalei, l-a desemnat "direct" pe sculptorul Ioan Bolborea să se ocupe de statuile lui Lascăr Catargiu şi Alexandru Ioan Cuza.

• Pausal de Tia Serbanesgu

Necazul e că majorarea TVA e o greşeală care nu aduce bani la buget iar tăierea pensiilor era un sacrificiu care nu-l salva decât temporar. Faptul că între o greşeală omenească şi o perseverenţă diabolică ai noştri lideri au ales să le practice timp de două decenii pe amândouă te împiedică să-i ierţi - pentru că, iată, nici ei nu te iartă şi dau "responsabilitate" la tot poporul deşi acesta nu vrea responsabilitate ci bani. Preşedintele are dreptate când acuză "mentalitatea" celor care aşteaptă să le dea statul şi casă şi masă. Dar ce să-i faci dacă au văzut şi ei că statul le-a dat altora averi şi palate?

• CURIERUL NAŢIONAL

• Avem nevoie de un cod de etică în afaceri?

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham) a lansat un cod de guvernanţă corporatistă, respectiv o serie de recomandări şi principii care implementate de companiile de pe piaţa locală ar duce, potrivit AmCham, la îmbunătăţirea imaginii economiei româneşti şi la atragerea de investitori. Ideea realizării acestui cod a venit în 2008, după o perioadă de creştere economică a României şi când au apărut primele semne ale crizei. Acest cod asigură, printre altele, transparenţă şi responsabilizare în afaceri.

• Doar 1.700 de proprietari au cerut despăgubiri în urma inundaţiilor

Loviţi periodic de inundaţii, proprietarii locuinţelor din zonele afectate nu pot sau nu doresc să încheie poliţe de asigurări, la nivel naţional înregistrându-se doar 2 milioane de astfel de contracte, adică numai 24% din cele 8,3 milioane de locuinţe proprietate personală, a anunţat ieri Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, precizând că, din acest total, 4,5 milioane se află în mediul urban şi 3,8 milioane - în mediul rural. Din totalul locuinţelor din România, 16% se află în zona de Nord-Est a ţării.

• Vasilescu (BNR): Cei care au majorat preţurile se vor răzgândi

Prognoza de inflaţie realizată de BNR cu FMI s-a realizat aritmetic, prin adunarea impactului majorării TVA, fără a fi luată în considerare componenta psihologică, care va limita semnificativ avansul preţurilor, iar inflaţia va fi mai jos de 8%, a afirmat consilierul guvernatorului Adrian Vasilescu.

• Industria farmaceutică va avea de suferit de pe urma măsurilor de austeritate

"Va urma o temperare a creşterii. Semestrul al doilea va fi unul dificil pentru toată lumea, întrucât multe dintre măsurile de austeritate anunţate de autorităţi au intrat în vigoare de la 1 iulie. Astfel, se anunţă că luna iulie va fi una dintre cele mai scăzute privind consumul, chiar şi pentru industria farma. Nu mai vorbim numai de efectul psihologic al unor măsuri anunţate, ci este prima lună în care, într-o ecuaţie foarte simplă, salariile scad şi preţurile cresc", a declarat directorul de marketing al Ewopharma, Liana Chicoş, potrivit Mediafax.

• Salvarea băncilor de la faliment, o afacere profitabilă pentru Guvernul SUA

Programul de cumpărare a activelor bancare a generat un randament mediu de 10% din investiţia iniţială. Băncile mici şi regionale încă nu au înapoiat ajutoarele, majoritatea băncilor mari plătindu-şi datoriile. Până în acest moment au fost returnaţi 137 miliarde dolari

• Patronul Louis Vuitton redevine cel mai bogat om din Franţa

Bernard Arnault, proprietarul grupului LVMH, din care face parte casa Louis Vuitton, a redevenit în acest an cel mai bogat om din Franţa, cu o avere de 22,7 miliarde euro, urmat de patronul lanţului de magazine Auchan, Gérard Mulliez, cu 19 miliarde, şi de moştenitoarea imperiului L"Oreal, Liliane Bettencourt, cu 17 miliarde, potrivit portalului economic Challenges, transmite NewsIn.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Pro si contra taxei de autostradă

"În sezonul estival 2011 se va circula pe autostradă de la centura Piteşti la centura Constanţa, dar pe Cernavodă-Constanţa s-ar putea merge pe câte o bandă pe sens pe autostradă", a afirmat recent ministrul transporturilor, Radu Berceanu. Românii care vor beneficia de această facilitate vor trebui însă să plătească 3 sau 4 euro/100 de kilometri, aşa cum anunţă ministrul de resort.

• Instituţiile cerute de UE, desfiinţate de executiv

În goana după bani la bugetul de stat, guvernanţii au decis să desfiinţeze, pe rând, agenţii sau autorităţi care au jucat un rol esenţial în relaţia cu Bruxelles-ul. România riscă să se întoarcă în anii "90 şi să fie pusă la zid de instituţiile europene. Asta pentru că, în ultimii doi ani, procesul de descentralizare - văzut ca un prim pas în ceea ce se dorea a fi "reforma statului" - a fost înlocuit de centralizare, susţin specialiştii.

• Asistentii personali, concediaţi colectiv la recomandarea Fiscului

Sute de asistenţi personali ai persoanelor cu handicap grav din Constanţa au fost concediaţi colectiv din lipsă de fonduri, la sugestia explicită a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF). De fapt, reprezentanţii Fiscului au transmis o circulară prin care "le sugerează" tuturor primarilor să-i concedieze pe însoţitorii persoanelor cu handicap grav, pe motiv că nu mai sunt şi nici nu vor mai veni bani la buget "pentru acest capitol". O astfel de adresă a ajuns la toate primăriile şi consiliile locale, la sfârşitul lunii aprilie.

• Ce câştigă România din Roşia Montană

Proiectul minier de la Roşia Montană ar putea avea o contribuţie de 19 miliarde de dolari la PIB-ul României, pe parcursul celor 18 ani în care se vor desfăşura fazele de construcţie (doi ani) şi exploatare (16 ani), susţin analiştii de la Oxford Policy Management.

• FINANCIARUL

• Secretarii de stat daţi afară aduc doar 100.000 euro la buget. Salariile din ministere au rămas la fel

Autoritatile nu spun ce se va intampla cu personalul cabinetelor demnitarilor. Guvernul a decis, dupa un an si jumatate de tergiversari, ca numarul secretarilor de stat sa fie redus la doua posturi pentru fiecare minister, cu exceptia ministerelor de Interne, Externe si Finante, in a caror organigrama vor fi trei secretari. De asemenea, numarul de subprefecti va fi injumatatit. Aceste concedieri vor aduce o economie la buget de 100.000 de euro pe luna, insa fiecare secretar avea un intreg cabinet, cu consilieri personali, asistenti sau curieri, despre care guvernul nu a pomenit nimic.

• Erste mizează pe trecerea de la depozite la certificate de investiţii

Dupa ce au reusit sa atraga ro­manii spre investitiile in fon­duri mutuale, austriecii de la Erste mizeaza sa repete per­for­manta si in cazul certificatelor de investitii, produse care pe pietele dez­voltate s-au bucurat de un interes in crestere chiar si in contextul dificil din ultimii ani. Erste a listat ieri primele produse structurate la Bursa din Bucu­resti, respectiv certificate index si cer­tificate turbo avand ca active suport aurul, petrolul si principalul indice ger­man, DAX. Austriecii spera sa repete in Romania modelul din Ungaria, unde piata pro­duselor structurate a ajuns la peste 100 de milioane de euro in doi ani de la lansare. 

• Statul greşeşte, contribuabilul plăteşte 20 mil. euro ca despăgubiri la CEDO

Deputatul PNL Virgil Pop a acuzat guvernul Boc ca a cheltuit 20 de milioane de euro in ultimii doi ani ca despagubiri pentru cetateni impuse in urma unor decizii ale Curtii Europene ale Drepturilor Omu­lui (CEDO) din cauza "unor greseli ale statului si justitiei", trans­mite Mediafax. Deputatul liberal sustine ca cifra a fost re­cu­noscuta de ministrul Finantelor Publice, Sebastian Vladescu, intr-un raspuns la o interpelare inaintata de el.

• GÂNDUL

• Cum a cerut Berceanu darul de la "regii asfaltului": "Trimiteţi pe adresa mea de mail propunerile de ajutorare, să nu ajungă în alte zone"

Utilaje, muncitori, saci de ciment, dar şi aragaze şi parchet laminat. Asta i-au promis ieri constructorii ministrului Transporturilor, Radu Berceanu, care i-a adunat la Bucureşti pentru a-i convinge să lucreze pe gratis la înlăturarea efectelor inundaţiilor din Moldova. Au fost de acord, însă numai după ce li s-a arătat şi partea plină a paharului, şi anume că peste puţină vreme vor fi mai multe licitaţii, pe care le vor putea câştiga, urmând ca atunci să lucreze pe bani.

• Buncărul cu aur păzit de Isărescu: fotografie din Fort Knox-ul României

Tezaurul românesc se află în siguranţă în subsolurile Băncii Naţionale, asigură guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Un grup de 20 de persoane, şefi de publicaţii, intră în sala Tezaurului din incinta Băncii Naţionale a României, situată în aripa veche a sediului băncii centrale din strada Lipscani, undeva în subsolurile clădirii. Accesul se face trecând de o uşă metalică de câţiva metri, de grosimea unui om, care pare făcută acum 100 de ani.

• Cum va arăta Wall Street-ul de Bucureşti

Toate clădirile din faţa Bancii Naţionale, începând de la intersecţia străzilor Doamnei cu Academiei şi până la sediul Bibliotecii Naţionale, vor fi demolate şi vor fi construite imobile de birouri şi o parcare subterană cu 200 de locuri

• Cum se fură bani în multinaţionale. Ce păţesc angajaţii vinovaţi

Unele companii au un buget special pentru aceste "pierderi". Regula "de bază" în astfel de situaţii este să nu se afle pe piaţă şi în presă, indiferent cât de mare ar fi paguba, explică specialiştii în resurse umane. La nivelul multinaţionalelor din România se fură sute de milioane de euro pe an, iar în cel mai rău caz cei vinovaţi sunt daţi afară discret, nu înainte de a li se plăti câteva salarii compensatorii pentru a se muşamaliza totul. Opinia aparţine lui George Butunoiu, managing partner al firmei cu acelaşi nume şi unul din cei mai cunoscuţi experţi în resurse umane din România.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Programul Băsescu, pachet de măsuri greşite

Iulie 2010 va rămâne în istoria recentă drept luna sărăciei: creşterea TVA cu cinci puncte procentuale a dus deja la explozia preţurilor, iar tăierea salariilor bugetarilor cu 25% contribuie şi ea la scăderea puterii de cumpărare a românilor. Creşterea TVA la 24% a fost aprobată în regim de urgenţă de Guvern după ce Curtea Constituţională a respins tăierea pensiilor cu 15%. Măsura îi loveşte în mod egal pe toţi românii, fie că sunt bugetari, pensionari, angajaţi în me­diul privat sau întreprinzători.

• 70 de milioane de euro pentru CEDO

România a plătit, de la începutul anului şi până acum, 43,3 milioane de lei drept despăgubiri impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, adică peste 10 milioane de euro. Informaţia a fost transmisă de mi­nistrul Finanţelor, Sebastian Vlă­des­cu, ca răspuns la o interpelare adre­sa­tă de deputatul PNL Virgil Pop. Pentru tot anul în curs, statul şi-a pus deoparte 297.543.000 de lei, adică aproximativ 70 de milioane de euro, "pentru plata tuturor despăgubirilor", se arată tot în răspunsul lui Vlădescu.

• "Cetăţeanul perfect"

SUA au alocat, în secret, 100 de milioane de dolari ca să înfiinţeze un "Big Brother" pentru "sectoarele strategice. Ziarul britanic Wall Street Journal, care citează surse oficiale, dar ano­nime, precizează că operaţiunile de monitorizare şi protejare a infrastructurii strategice (de ex. centralele electrice sau sistemul de transport) vor fi  supravegheate de Agenţia pentru Securitate Naţională (NSA).

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Viaţa după potop

Satul Călineşti din judeţul Suceava se pregătea de nuntă acum 10 zile, când a fost lovit de o viitură care a luat cu ea trei oameni şi câteva case. O săptămână mai târziu, pe uliţa bisericii răsună cântece de nuntă pentru cei vii, dar şi pentru cei morţi. Sătenii încearcă să se împace cu apa care le-a schimbat viaţa.

• Băsescu trebuie să forţeze demisia Guvernului

Dacă inundaţiile au adus ceva semnificativ din punct de vedere politic, acest lucru este abandonarea oricărei referinţe oficiale la nevoia de restructurare a aparatului de stat şi bugetar. La fel cum, în 2005, C.P. Tăriceanu a refuzat să mai demisioneze şi să convoace anticipate pe motiv de inundaţii, de data aceasta, Guvernul Boc a abandonat orice pretenţie de reformă a statului pe fondul dezastrelor naturale, deşi, la fel ca în 2005, nu există nici o legătură între ele.

• Statul plăteşte statul acasă

Politizarea deconcentratelor scoate la iveală un caz uluitor: un arădean a fost demis de cinci ori din fruntea Direcţiei Agricole şi tot de atâtea ori a fost repus în funcţie de instanţă. Statul a fost obligat să-i achite salariile restante deşi bărbatul, din nouă ani, a lucrat mai puţin de patru. Povestea lui Avram Flueraş a început în 1998, când a fost numit director al Direcţiei Agricole din Arad la propunerea ţărăniştilor. În 2000, în baza Legii funcţionarilor publici, a depus jurământul ca director general al Direcţiei, funcţie obţinută în urma unui concurs. Un an mai târziu a fost însă concediat.

• Re-reglementarea financiară şi Democraţia

A fost nevoie de aproape doi ani de la prăbuşirea Lehman Brothers şi mai mult de trei ani de la începutul recesiunii globale - adusă de nelegiuirile din sectorul financiar - pentru ca Statele Unite şi Europa să înceapă, în cele din urmă, reforma regulamentului financiar. Poate că ar trebui să sărbătorim victoriile de reglementare din Europa şi Statele Unite. La urma urmei, există un acord aproape universal în ceea ce priveşte faptul că criza cu care lumea se confruntă astăzi - şi cu care se va confrunta, probabil, mai mulţi ani - este un rezultat al exceselor mişcării de dereglementare începută de Margaret Thatcher şi Ronald Reagan acum 30 de ani.

• ZIARUL FINANCIAR

• Cea mai mare pierdere din România: 334 mil. euro

Combinatul Sidex din Galaţi i-a adus miliardarului indian Mittal o gaură imensă. Combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi, deţinut de miliardarul indian Lakshmi Mittal, a atins anul trecut un record greu de egalat de către orice companie românească, respectiv o pierdere de 334 mil. euro (1,4 mld. lei), reprezentând 40% din afacerile aferente aceluiaşi an, de 845,7 mil. euro (3,58 mld lei. euro). Rezultatul a fost determinat de scăderea cu peste 50% a afacerilor combinatului, în condiţiile în care vânzările de oţel la nivel mondial au scăzut puternic din cauza crizei, iar preţul oţelului s-a prăbuşit. Compania exportă cea mai mare parte din producţie.

• Isărescu: Votul de la Curtea Constituţională este un vot pentru o inflaţie corectivă

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care până acum nu a reacţionat public la deciziile politicienilor, a criticat ieri decizia Curţii Constituţionale prin care a fost respinsă reducerea pensiilor cu 15%, susţinând că votul dat de această instituţie "este un vot pentru o inflaţie corectivă".

• Cel mai puternic bancher european vine în septembrie la Bucureşti

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Jean-Claude Trichet va veni în România la începutul lunii septembrie, cu ocazia aniversării a 130 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României (BNR). "Pe 3, 4 şi 5 septembrie vor fi în România zeci de guvernatori, nu ştiu dacă 150, dar peste 40 vor fi sigur", a declarat joi guvernatorul BNR Mugur Isărescu, care a confirmat prezenţa preşedintelui BCE.

• Nimic nu mai mişcă Bursa. Investitorii au plecat în vacanţă

Bursa de la Bucureşti a revenit ieri pe plus, însă a în­registrat aprecieri ex­trem de reduse, cel mai mare avans fiind con­sem­nat de societăţile din sectorul energetic, indicele de profil BET-NG urcând cu doar 0,8% faţă de referinţă.

• FMI vede o creştere economică de 3,2% pentru Europa de Est. Pentru economia mondială, anul viitor va fi mai prost decât 2010

Produsul Intern Brut al ţărilor din Europa Centrală şi de Est vor avea o creştere medie de 3,2% în acest an şi de 3,4% anul viitor, conform estimărilor incluse în varianta actualizată a raportului "World Economic Outlook" al Fondului Monetar Internaţional (FMI), scrie Bloomberg.