• ADEVARUL
• Primarul Clujului, reţinut pentru mită în formă continuată
Primarul Clujului, Sorin Apostu, reţinut pentru 24 de ore de procurorii DNA, este acuzat de mită în formă continuată. În perioada 2009-2011, în schimbul încheierii unor contracte, Sorin Apostu, în calitatea sa de primar, a pretins şi a primit în total 94.000 de euro. Pentru a se disimula provenienţa şi scopul banilor obţinuţi din actele de corupţie, între firmele care au primit contractele de la primărie şi cabinetul de avocatură al soţiei primarului au fost încheiate contracte de consultanţă juridică fictive, astfel încât sumele de bani au fost încasate prin cabinetul de avocatură al lui Apostu Monica Undina, învinuită în acelaşi dosar. Inculpatului Apostu Sorin i s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală, iar la data de 9 noiembrie 2011, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestuia pentru 24 de ore.
• Ce funcţii politice are primarul Sorin Apostu
Primarul Clujului, Sorin Apostu este din aprilie 2011 preşedintele organizaţiei municipale a PDL. Edilul ocupă şi funcţia de vicepreşedinte al organizaţiei judeţene a PDL. De profesie, primarul Clujului este profesor universitar titular la Univeritatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Sorin Apostu s-a născut la data de 8 februarie 1968, în Focşani, judeţul Vrancea, este căsătorit şi are doi copii, un băiat de 13 ani şi o fată de 11 ani. Este licenţiat al Facultăţii de Medicină Veterinară, din cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Edilul şef este doctor în medicină veterinară, specializarea tehnologia şi expertiza alimentelor şi licenţiat în Comunicare şi relaţii publice, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.
• Ce are Băsescu să-i spună Angelei Merkel
Preşedintele României va da ochii astăzi, la Berlin, cu cea mai puternică femeie din lume. De când cu criza zonei euro, Germania deţine rolul de conducător al Uniunii Europene. Un rol pe care, după unii, îl împarte cu Franţa, iar după alţii, nu-l împarte cu nimeni. Întrevederea Merkel-Băsescu are loc într-un moment dificil pentru Uniunea Europeană. Ecourile ultimelor rătăciri politice de la Atena nu s-au stins, iar următoarea pe listă pare a fi Italia. Germania a fost nevoită să ridice din nou tonul, cerând rigoare şi responsabilitate. România nu este Grecia - liderii de la Bucureşti nu contenesc să o spună. Preşedintele Băsescu va trebui să convingă la Berlin că România urmează "modelul german" şi că, spre dosebire de Grecia, este un elev-model. Guvernul se pregăteşte să trimită la Parlament un proiect de buget cu un deficit extrem de strâns, de sub 2 la sută din PIB.
• Cea mai mare bancă din Europa, HSBC, ameninţă cu retragerea din Marea Britanie
HSBC a avertizat că se va retrage de pe piaţa britanică, dacă autorităţile de la Londra vor aplica reglementări suplimentare pentru sectorul bancar, scrie Reuters. HSBC, cea mai mare bancă din Europa, este foarte slăbită din cauza creditări slabe din SUA. Banca a raportat astăzi profit în scădere cu 36% pe trimestrul trei, sub aşteptările analiştilor, ceea ce a făcut ca acţiunile sale să scadă cu 5,8% pe bursa londoneză. Noile reglementări bancare ar obliga HSBC să emită bonduri de 55 de miliarde de dolari, ceea ce ar necesita costuri anuale de 2,1 miliarde de dolari.
• Exclusiv Reuters: Franţa şi Germania se gândesc la restrângerea zonei euro
Oficialii germani şi francezi discută un plan de reorganizare a Uniunii Europene care ar implica o zonă euro mai integrată şi mai restrânsă, au declarat surse din cadrul UE, citate de Reuters. "Este o temă discutată de ceva vreme, cel puţin la nivel înalt", a declarat un diplomat european. "Ideea este că, acum, unele ţări avansează foarte repede. Riscul unui split, al unei Europe în două viteze, nu a fost niciodată mai real", a adăugat el.
• Europa are soluţii puţine pentru Italia şi Grecia
În afară de a da ultimatumuri Greciei şi Italiei şi de a-şi trimite experţii pentru a monitoriza fiecare mişcare a celor două guverne, opţiunile Europei sunt limitate. Iar Grecia înseamnă doar 2% din PIB-ul Eurozonei. Italia înseamnă însă 20%. Datoria Peninsulei - de 2.000 de miliarde de euro - este de cinci ori mai mare decât a Greciei. Deja, doi oficiali europeni - premierul finlandez şi ministrul de Finanţe austriac - au explicat că Europa nu are deocamdată soluţii pentru a salva Italia. Randamentul obligaţiunilor italiene a atins ieri nivelul de 7,5%. Banca Centrală Europeană a încercat să menţină stabilă situaţia, cumpărând masiv obligaţiuni italiene. Doar săptămâna trecută, BCE a cumpărat obligaţiuni italiene de 80 de miliarde de euro. A cumpărat masiv şi ieri. Fără prea mare efect.
• "Super Mario" sare în ajutorul zonei euro
De când Mario Draghi - poreclit "Super Mario" - a venit la conducerea Băncii Centrale Europene, instituţia a început să împrumute masiv statele cu probleme din UE. Înainte de a fi ales pentru a prelua şefia Băncii Centrale Europene (BCE), italianul Mario Draghi susţinea că organizaţia trebuie să renunţe la mecanismele de împrumut pentru statele cu probleme din Uniunea Europeană. Însă, în prima sa săptămână la conducerea BCE, instituţia a cumpărat obligaţiuni guvernamentale elene, spaniole şi italiene în valoare de 9,5 miliarde de euro. Astfel, valoarea totală a obligaţiunilor considerate deja toxice pe care le deţine BCE s-a ridicat la 183 de miliarde de euro.
• Super ofertă "made in China": cumperi un apartament, primeşti un BMW
Căderea bruscă a pieţei imobiliare chineze îi face pe mulţi să se teamă, însă producătorii nemţi de autoturisme îşi freacă mâinile a profit. Pentru a convinge clienţii, dezvoltatorii chinezi oferă un autoturism de lux bonus pentru cei care cumpără o locuinţă. Doar primii 150 de cumpărători vor beneficia de ofertă. Măsura este un semn de disperare resimţit în piaţa imobiliară chineză care, nu demult, era una dintre cele mai înfloritoare din lume, notează publicaţie britanică "Financial Times". Încetinirea accentuată a tranzacţiilor imobiliare i-a determinat pe dezvoltatorii chinezi să vină cu oferte inedite. În oraşul Wenzhou, aflat la 370 de kilometri de Shanghai, preţurile din sectorul imobiliar au scăzut drastic.
• Petrom face profit istoric din preţul carburanţilor
Petrom şi-a dublat profitul în primele nouă luni ale anului, până la recordul de 695 de milioane de euro, datorită preţurilor mari ale carburanţilor, deşi volumul de vânzări din benzinării a fost mai mic. Petrom, cea mai mare companie românească, a reuşit să obţină în primele nouă luni din acest an cel mai mare profit din istoria sa, în condiţiile în care consumul de carburanţi s-a înscris pe o pantă descendentă încă din 2009 şi nu reuşeşte în niciun fel să-şi stopeze declinul. Astfel, câştigul net al companiei a ajuns la 2,921 miliarde de lei (695 milioane de euro), iar rezultatul l-a depăşit chiar şi pe cel aşteptat pentru întregul an.
• CURENTUL
• Importăm de patru ori mai multă mâncare decât exportăm
Deşi în ultimii trei ani deficitul comercial al produselor alimentare a înregistrat o scădere, România continuă să importe de aproape patru ori mai multe produse alimentare - în special mâncare, băuturi şi tutun - decât să exporte, arată un studiu Coface care analizează industria alimentară mondială. "Deficitul comercial al produselor alimentare a înregistrat o scădere pe fondul diminuării cererii interne şi reducerii ponderii produselor premium în coşul de consum (factori ce au influenţat negativ importurile) şi în condiţiile deprecierii monedei naţionale şi costurilor de producţie locală scăzute (factori care au influenţat pozitiv exporturile).
• Dinescu a ameţit în declaraţiile de avere banii primiţi prin filiera Petromservice
Descrisă amănunţit de procurorii Parchetului General, imensa "morişcă financiară" prin intermediul căreia Sorin Ovidiu Vântu şi acoliţii lui au "muls" zeci de milioane de euro prin "filiera" Petromservice, menţionează şi numele lui Mircea Dinescu. Iar atenţia pe care i-o acordă anchetatorii nu are nici un fel de legătură cu opera sa literară ci cu nişte lucruri cu mult mai pământeşti: distinsul poet-dizident s-ar fi numărat printre fericiţii beneficiari care au apucat să se înfruptat din banii "sifonaţi" de SOV.
• Isărescu: Datoria externă a României nu este făcută de Dumnezeu, o parte a fost alimentată de populaţie
Românii trebuie să conştientizeze că o parte din datoria externă a României, de 90 de miliarde de euro, a fost alimentată de populaţie, prin credite sau maşini luate în leasing, afirmă guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. "Când vorbim de credit, v-aş ruga din toată inima să spuneţi cetăţenilor că atunci când s-a luat un credit s-a creat un debit, pentru că atunci când se ajunge la datorie parcă a făcut-o Dumnezeu din cer. Toată lumea zice: cine a făcut datoria aceasta? Pentru o populaţie care a suferit atât de mult prin anii '80 pentru plata datoriei e un fel de bau-bau", a spus Isărescu. Guvernatorul a arătat că şi populaţia trebuie să conştientizeze că este responsabilă într-o măsură importantă pentru datoriei externe a României din prezent.
• CURIERUL NATIONAL
• Isărescu: Economisirea internă este insuficientă, avem nevoie de capital
"Trebuie să ne pregătim pentru un deleveraging (dezintermediere) în România pentru că este inerent, toate semnalele duc acolo. O anumită pregătire în politica monetară şi supraveghere trebuie să aibă loc, să evităm un credit crunch (înăsprirea condiţiilor de creditare - n.r.). Hai să gândim din nou paradigmele. Avem nevoie de investiţii, de funding, băncile au nevoie de funding, cele foarte dependente de un funding de la băncile-mamă trebuie să-şi găsească alternative şi atunci avem nevoie de alte intrări de capital, chiar dacă ele sunt pe termen scurt, de portofoliu, ceva mai deranjante. Realitatea este că la cursul de schimb începem să ne uităm mai puţin pentru că nu avem încotro", a afirmat guvernatorul BNR.
• Taxa pe tranzacţiile financiare provoacă dezbinare chiar în cadrul zonei euro
Reuniunea miniştrilor de Finanţe ai celor 27 ţări membre ale UE, reuniţi marţi la Bruxelles, a luat în discuţie - pentru prima oară - propunerea Comisiei Europene de a se institui o taxă pe tranzacţiile financiare, fără a mai aştepta consensul mondial. Este o taxă care, potrivit unor calcule ale experţilor europeni, ar putea aduce în bugetul UE aproape 57 miliarde de euro anual, cu condiţia să fie aplicată în totalitate şi la un nivel de 0,1 la sută. În cursul dezbaterilor au apărut dispute şi poziţii totalmente divizate faţă de această idee susţinută de Franţa şi Germania. Chiar în cadrul zonei euro, relatează corespondenta cotidianului "Les Echos" la Bruxelles, s-a constatat că este departe realizarea unui consens pe această chestiune. În favoarea taxei se situează - în afara Franţei şi Germaniei - Spania, Austria, Belgia şi Finlanda. Categoric împotriva ei s-au pronunţat Marea Britanie, Polonia şi Suedia.
• Iranul nuclear, sub asediu
Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică a publicat un raport care, în premieră, indică dovezi că programul nuclear al Iranului are componente pentru obţinerea bombei nucleare. Înainte ca raportul să fie făcut public, au apărut scurgeri de informaţii în care tonul folosit era mult mai dur la adresa Iranului, iar formulările erau şi mai clare în ce priveşte aspectele militare ale programului derulat de regimul de la Teheran. Raportul a intervenit după câteva zile în care a fost tot mai clar evocată perspectiva unui atac militar asupra republicii islamice. În Iran, ideea de atac din exterior este vehiculată, public, de 32 de ani, de la revoluţia islamică încoace. Regimul a rezistat în izolare, la fel populaţia, iar perspectiva unui atac, mai ales după războiul cu Irakul, a servit ca instrument de propagandă, pentru a justifica în faţa populaţiei cercetarea în domeniul militar, crearea de rachete cu rază mică şi medie de acţiune, dar şi achiziţionarea de armament, în special din Rusia.
• Avertisment de la un mesager al crizei
Managerul de fond britanic Hugh Hendry spune că un nou şoc financiar se prefigurează în curând. Spre surpriza investitorilor, un impact negativ major ar urma să vină de la economia Chinei, care ar urma să cunoască o contracţie de 25% în următorii ani. După o perioadă de aproape doi ani de absenţă din atenţia opiniei publice, una dintre cele mai interesante personalităţi din industria fondurilor de investiţii, britanicul Hugh Hendry, a revenit pentru a lansa noi avertismente asupra cursului economiei globale. Cunoscut pentru faptul că a anticipat criza, Hendry susţine că suntem pe cale să încheiem o epocă marcată de o prosperitate fără precedent în istoria omenirii. El se consideră un mesager al acestei veşti proaste pe care liderii globali sunt înspăimântaţi să ne-o transmită.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Va cădea un cap! Geoană şi Ponta, la mâna baronilor PSD
Excluderea lui Mircea Geoană va fi decisă la Comitetul Executiv al PSD de liderii de filiale. Argumentul suprem al preşedintelui PSD este că îşi va da demisia lăsând partidul baltă. Victor Ponta joacă pe sârmă în PSD. "Eu sau Geoană", aceasta va fi alegerea în faţa căreia îi va pune pe liderii de filiale săptămâna viitoare, la reuniunea Comitetului Executiv. În conflictul cu Geoană, Ponta este decis să meargă până la capăt: să-l dea afară şi din partid şi, automat, din fruntea Senatului. Numai că decizia nu este în mâna sa. Şi nici în cea a locotenentului său, Dan Şova, preşedintele Comisiei de Integritate, căruia i-a pasat problema sancţionării lui Geoană. Decizia este în mâna şefilor de filiale care, la reuniunea CEx vor aproba sau nu pedeapsa propusă de Ponta.
• Ce organe vitale ale României poate lovi cancerul european
"Lipsă de încredere" se cheamă boala de care suferă acum economia zonei euro şi de care trebuie să ne protejăm, înainte să se extindă şi în România, afectând creşterea economică. "Frica e contagioasă", a comentat, pentru EVZ, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România. Dacă va fi să se întâmple, de la frică va pleca noua recesiune a zonei euro şi tot de acolo criza ar putea găsi resorturi să continue şi în România. "Din păcate, nu există acum aşteptări pozitive, ci doar frici din ce în ce mai mari. Nimeni nu mai are încredere să investească", spune Florin Pogonaru. De aici, economia este tot mai slabă, iar dacă zona euro o duce prost, România nu are cum să meargă bine.
• Miliardarul Berlusconi lasă Italia şi fără pâine, şi circ
Premierul italian, o veritabilă legendă a politicii postbelice, îşi pregăteşte ieşirea din scenă, răpus de recesiune. Analiştii se întreabă însă acum cât timp va putea sta deoparte. Silvio Berlusconi, cel mai longeviv, dar şi cel mai controversat premier al Italiei postbelice, şi-a anunţat intenţia de a demisiona după ce actualul guvern de la Roma adoptă măsurile de austeritate cerute de UE. O retragere care ar putea fi doar sfârşitul unui ciclu politic pentru cel supranumit "Il Cavaliere", acesta conducând patru guverne diferite din 1994 până în prezent.
• JURNALUL NATIONAL
• Standard&Poor's: Austria ar putea fi incapabilă să susţină subsidiarele băncilor din Europa de Est. Acestea au o expunere de 44,6 miliarde de dolari în România
Austria ar putea avea resurse insuficiente pentru a susţine subsidiarele din Europa de Est ale băncilor austriece, dacă instituţiile de credit apelează din nou la ajutorul statului, potrivit agenţiei de evaluare financiară Standard & Poor"s, citată de Bloomberg. Băncile austriece, între care Erste şi Raiffeisen, sunt cei mai mari creditori în Europa de Est, potrivit Băncii Reglementelor Internaţionale. În România, Erste controlează BCR, în timp ce Raiffeisen şi Volksbank au operaţiuni sub brand propriu. Băncile austriece au împrumutat, în total, 266 miliarde de dolari guvernelor, companiilor şi populaţiei în Europa de Est până la sfârşitul lunii iunie, având cele mai mari expuneri în regiune în Cehia (peste 77 de miliarde de euro), România (44,6 miliarde de euro) şi Ungaria, potrivit BRI. Activele totale consolidate ale instituţiilor de credit se ridicau la 1.140 miliarde de euro în iunie, echivalentul a patru PIB-uri ale Austriei. S&P a retrogradat miercuri calificativul Austriei privind riscul sectorului bancar de la 2 la 3, pe o scară de la 1 la 10, unde 1 reprezintă riscul minim iar 10 maxim.
• Ne aşteaptă zece ani de criză
Noul şef al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde (foto), a început să lanseze avertismente privind posibilitatea unei recesiuni la nivel global în următorii zece ani. Lagarde a invocat criza datoriilor ţărilor europene, care ar putea afecta economia globală pe o perioadă atât de mare, scrie presa britanică. Într-o vizită pe care a făcut-o în China, Lagarde i-a cerut Beijingului să-şi reechilibreze economia. "Impresia noastră este că, dacă nu acţionăm acum ferm şi împreună, economia mondială riscă să intre în spirala nesiguranţei, instabilităţii financiare şi a unui posibil colaps al cererii. Riscăm să intrăm în ceea ce unii comentatori economici au numit a fi < deceniul pierdut >", a explicat Lagarde.
• NATIONAL
• BOCanelile DNA de la Cluj rasuna pana la Palatul Victoria
DNA a pus pleoapa pe apropiatii premierului Emil Boc. Primarul Clujului, pedelistul Sorin Apostu, a fost calcat, ieri, de procurori, atat acasa cat si la serviciu. Considerat a fi "umbra lui Boc", Apostu s-a trezit luat pe nepusa masa la intrebari de DNA, care il acuza de luare de mita (100.000 de euro) si favorizarea, la licitatii, a doua firme, de salubrizare si de asigurari. Procurorii nu s-au multumit doar cu raspunsurile primarului, ci au luat-o si pe sotia acestuia, Monica Apostu, pe care au interogat-o ore intregi. Deasemenea, procurorii DNA au perchezitionat biroul ei de avocatura, locuinta familiei si primaria mostenita de Sorin Apostu de la Emil Boc, dupa ce acesta din urma a fost numit premier.
• Nouriel Roubini vesteste falimentul mastodontilor bancari
Profetul crizei are o noua premonitie de rau augur. Nouriel Roubini a avertizat ca o serie de institutii financiare uriase vor intra in faliment . Nouriel Roubini crede ca institutii financiar-bancare precum Goldman Sachs, Morgan Stanley, Jefferies si Barclays nu sunt chiar atat de mari incat sa nu fie lasate sa falimenteze si se pot prabusi ca si fondul MF Global. Potrivit businessinsider.com, institutiile financiar-bancare au nevoie permanent de finantari pe termen scurt, pentru a-si continua activitatea. Astfel, fondurile de investitii de pe Wall Street imprumuta zilnic zeci de miliarde de dolari, pe care ii investesc apoi pe termen lung. In momentul in care creditorii nu mai vor sa le imprumute bani, bancile si fondurile de investitii supraindatorate isi pierd credibilitatea, iar in contextul actual, acest lucru echivaleaza cu falimentul.
• PUTEREA
• Iranul pune lumea pe jar
Îngrijorările provocate de programul nuclear al Iranului, suspectat că este destinat fabricării armelor atomice, au căpătat aspectul unor ameninţări oficiale în urma prezentării unui raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică. Concluziile AIEA au scos în evidenţă dovezi clare potrivit cărora Iranul se află în procesul de obţinere a bombei nucleare, aspect care ar putea atrage un nou val de sancţiuni diplomatice din partea Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Tot mai des însă este vehiculată şi o potenţială intervenţie militară, fie din partea Israelului, fie sub egida ONU, scrie "The Telegraph".
• Profesorii ies în stradă
Profesorii au protestat, ieri, în faţa Ministerului Educaţiei şi vor continua pichetările în fiecare zi, începând de luni, până când Daniel Funeriu le va răspunde la solicitări. Profesorii din Teleorman se pregătesc de grevă după ce nu şi-au primit salariile de mai bine de două luni. Peste 150 de cadre didactice au pichetat ieri sediul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS), nemulţumiţi de decizia Guvernului de a îngheţa salariile din învăţământ şi de a nu aloca 6% din PIB pentru acest domeniu. "Domnul ministru Funeriu refuză dialogul cu noi. Am depus peste 150 de cereri pentru a fi primiţi în audienţă la domnul ministru. Dacă nu a vrut să dialogheze cu noi toţi, va trebui să ne primească în audienţă pe fiecare în parte.
• Afacerea euro la mâna Grupului de la Frankfurt
Deciziile reale în Europa sunt acum luate de către Grupul de la Frankfurt: Lagarde, Merkel, Sarkozy, Mario Draghi - noul preşedinte al BCE, José Manuel Barroso - preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker - preşedintele Eurogrupului, Herman van Rompuy - preşedintele Consiliului European şi Olli Rehn - Comisarul pentru afaceri monetare. Grupul a pus puterea în mâinile Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene şi FMI. Insistenţa grupului pentru măsuri de austeritate par să împingă ţările mai slabe din Europa într-o spirală a morţii economice în care guvernele naţionale sunt monitorizate de instituţiile mai sus amintite.
• Întrevedere Băsescu-Merkel
Preşedintele Traian Băsescu va efectua, joi, o vizită oficială în Republica Federală Germania, la invitaţia omologului său, Christian Wulff, prilej cu care şeful statului român va avea convorbiri oficiale şi cu cancelarul Angela Merkel. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale transmis Agerpres, în marja vizitei în Germania Băsescu va participa la conferinţa economică cu tema "Germania şi România - parteneri în Europa", organizată la sediul Deutsche Bank din Berlin. Programul vizitei preşedintelui include şi o întâlnire cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Germania şi ai comunităţii de germani originari din România.
• ROMANIA LIBERA
• Datorii de 5 miliarde euro. Unde ne-au dus managerii numiţi politic
România liberă începe de azi o serie de articole dedicate situaţiei dezastruoase în care au ajuns companiile româneşti de stat. Managementul dezastruos, sub controlul guvernelor ultimilor zece ani, a condus la creşterea datoriilor acestor companii la 5 miliarde de euro. Multe dintre acestea ar trebui să aloce tot profitul lor pe următorii zece ani doar pentru a scăpa de obligaţii. Jumătate din datorii revin principalelor trei societăţi de cale ferată: 2,4 miliarde euro, mai mult decât este deficitul bugetar al României estimat pentru 2012.
• Cât de iminent e războiul în Iran?
Raportul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică, publicat ieri la Viena, a confirmat cele mai sumbre temeri ale occidentalilor şi ale Israelului. AIEA susţine că dispune de informaţii "credibile" că există "o dimensiune militară" a programului nuclear. Informaţiile "credibile şi coerente'' ale AIEA se referă, printre altele, la existenţa unor simulări computerizate privind implozia unei bombe nucleare, dar şi la construcţia efectivă a unor dispozitive de testare a comprimării explozibililor sau transformarea uraniului în metal pentru echiparea ogivelor. În plus, raportul face referire la o "reţea nucleară clandestină", o confirmare a informaţiilor publicate de Washington Post săptămâna trecută, potrivit cărora un om de ştiinţă rus precum şi specialişti pakistanezi şi nord-coreeni au fost angajaţi de regimul teocratic de la Teheran pentru a construi o bombă nucleară.
• Planul de relansare promis de Italia Uniunii Europene ar putea fi adoptat sâmbătă - presă
Măsurile de austeritate şi reformele promise Uniunii Europene de către Italia ar putea fi adoptate definitiv sâmbătă după-amiază, anunţă presa italiană, citată de AFP, scrie Mediafax. Senatul ar urma să se pronunţe asupra acestui pachet de măsuri vineri. Ulterior, proiectul va ajunge în Camera Deputaţilor, unde ar putea fi adoptat sâmbătă după-amiază, în cel mai rău caz duminică. Preşedintele Giorgio Napolitano a promis că Italia va adopta "în următoarele zile" planul de austeritate solicitat de Uniunea Europeană. Premierul italian, Silvio Berlusconi, a promis marţi că va demisiona după ce Parlamentul va adopta planul de relansare solicitat de UE.
• Mario Monti, posibil succesor al lui Silvio Berlusconi, a fost numit senator pe viaţă
Fostul comisar UE Mario Monti, care ar putea deveni premier al Italiei după eventuala demisie a lui Silvio Berlusconi, a fost numit senator pe viaţă de preşedintele Giorgio Napolitano, informează AFP, scrie Mediafax. "Această decizie consolidează ipoteza că el va fi numit în postul de şef al unui guvern tehnocrat", comentează deputatul PdL Giuliano Cazzola. Potrivit analistului Enrico Mentana, această decizie îl transformă pe Monti în "candidatul unic" pentru postul de prim-ministru. Napolitano a elogiat "meritele în domeniul social şi ştiinţific" ale lui Mario Monti, iar decretul de numire senator pe viaţă a fost contrasemnat de premierul Silvio Berlusconi.
• ZIARUL FINANCIAR
• "Încă îi puteţi spune zona euro, dar vor fi mai puţine ţări". Cu Italia pe marginea prăpastiei, cancelarul german Angela Merkel cere formarea unei "noi Europe"
Partidul Angelei Merkel, Uniunea Creştin Democrată, caută căi prin care să facă posibilă ieşirea ţărilor Uniunii Europene din zona euro, conform unui material ce urmează să fie publicat mâine în ziarul german Handelsblatt. O comisie din cadrul partidului, care realizează proiectul de legislaţie, va prezenta acest proiect în cadrul unei întâlniri ce va avea loc joi. Conform proiectului, o ţară membră euro care nu vrea sau nu este capabilă să se conformeze regulilor monedei unice va putea să părăsească zona euro fără a pierde calitatea de membru al Uniunii Europene. "Franţa şi Germania au avut consultări intense pe această temă în ultimele luni, la toate nivelurile", a declarat un oficial UE pentru Reuters.
• Perspectivă şocantă: Franţa şi Germania şi-ar putea face propria zonă euro, scoţând din calcul ţările incapabile să se integreze
Oficialii germani şi francezi au discutat planuri privind o schimbare radicală a Uniunii Europene ce ar presupune formarea unei noi zone euro mai integrate şi mai mici, au spus surse din cadrul discuţiilor citate de Reuters. Zvonurile vine după ce preşedintele francez Nicolas Sarkozy a vorbit studenţilor din Strasbourg despre o Europă cu două viteze - zona euro mişcându-se mai repede decât cele 27 de state din UE -, o astfel de Europă fiind singurul model pentru viitor. Discuţii avansate între oficialii francezi şi cei germani pomenesc chiar de posibilitatea ca una sau mai multe ţări să părăsească zona euro, menţinându-se un nucleu care să aibă parte de o integrare economică mai puternică, şi în privinţa politicii impozitelor şi a celei fiscale.
• Să ne pregătim pentru reducerea ratingului Franţei? Cele mai mari bănci franceze, lovite în plex de situaţia Italiei
BNP Paribas şi Credit Agricole, cele mai mari bănci franceze după active află acum că încercarea de extindere în Italia din ultimii zece ani le loveşte puternic, o astfel de lovitură riscând să afecteze şi ratingul Franţei, scrie Bloomberg. În poziţia ingrată de a fi cele mai mari deţinătoare ale datoriei publice şi private italiene - cu datorii de 306 miliarde de euro la finele lunii iunie -, băncile franceze sunt lovite de efecte colaterale ale neliniştilor politice din Italia. La toate acestea se adaugă şi măsurile de austeritate ce urmează să fie adoptate de Italia, măsuri ce vor afecta creşterea economică a acestei ţări, creştere care în ultimul deceniu s-a limitat la o medie de 1%.
• Inevitabilul s-a produs: Italia a fost îngenuncheată de pieţele financiare
A promis că restructurează statul, dar s-a hotărât prea târziu. În pofida angajamentelor lui premierului Silvio Berlusconi de a adopta reforme şi de a demisiona la sfârşitul lunii, investitorii aruncă Italia în ghearele dobânzilor de peste 7%. Tensiunea a urcat brusc ieri pe pieţele financiare internaţionale după ce una dintre cele mai mari case de clearing din lume, LCH Clearnet din Marea Britanie, a cerut o garanţie de 11% în loc de 6% pentru decontul obligaţiunilor italiene scadente la zece ani. Acesta a fost momentul de la care a plecat deriva pieţelor financiare, deţinătorii de obligaţiuni italiene vrând dintr-odată să scape de expunerea pe Italia.
• Roubini: Nu mai există decât o opţiune pentru Italia. Cine sunt curcanii care nu pot zbura
În trei mesaje scrise de economistul american pe site-ul de microblogging Twitter, acesta ajunge la concluzia care îi îngrozeşte pe toţi investitorii: Italia va trebui să accepte o restructurare a datoriei. "Italia este TBTF (Too Big To Fail - prea mare pentru a eşua) dar de asemenea este TBTS (Too Big To Save - prea mare pentru a fi salvată): O restructurare coercitivă a datoriei, extinderea maturităţilor vor deveni inevitabile curând", este primul mesaj al lui Roubini. În următoarele două mesaje, economistul explică care sunt motivele pentru care se va ajunge aici. "EFSF/SPV (fondul de stabilitate financiară al Europei şi vehiculul investiţional promis de liderii europeni) sunt nişte curcani ce nu vor zbura; BCE nu vrea să fie creditorul de ultimă instanţă iar tratatul spune că o astfel de posibilitate este ilegală. Aşadar singura opţiune pentru Italia este Restructurarea Datoriei".
• Vizită surpriză a lui Băsescu la Berlin: Deutsche Bank vrea să finanţeze bugetul şi se uită dacă apare vreo bancă la vânzare
Reprezentantul Deutsche Bank în România, Radu Zaciu, a susţinut, înainte de vizita preşedintelui Traian Băsescu la Berlin, că instituţia pe care o reprezintă este interesată de preluarea unei bănci în România, în cazul în care i se iveşte ocazia, dar şi de finanţarea deficitului bugetar. Preşedintele Traian Băsescu se întâlneşte astăzi la Berlin cu cancelarul german Angela Merkel, iar Deutsche Bank, cea mai puternică bancă comercială germană, va organiza special pentru această vizită, la sediul ei din capitala federală, o conferinţă economică cu tema "Germania şi România - parteneri în Europa".
• Peste 700.000 de români au strâns restanţe la bănci de 7 miliarde de lei
Restanţele populaţiei la credite au sărit în septembrie şi de pragul de 7 mld. lei (1,6 mld. euro), acumulând o creştere de 42% pe ultimul an. Comparativ cu septembrie 2009, volumul restanţelor s-a triplat. Numărul datornicilor care nu mai plătesc oscilează de la o lună la alta, dar rămâne la peste 700.000, rezultând o restanţă medie de 10.000 de lei. Dinamica restanţelor exprimate în lei este influenţată vizibil de deprecierea leului în condiţiile în care peste 60% din creditele de retail sunt în euro. Astfel restanţele exprimate în lei la credite în euro s-au majorat cu 37% în ultimul an şi sunt de 3,6 ori mai mari decât în 2009.