REVISTA PRESEI 10.12.2011

• ADEVARUL

• Noaptea albă care a schimbat Europa

Liderii europeni au acceptat să sacrifice o parte din suveranitatea ţărilor lor şi au acceptat disciplina financiară germană pentru a ieşi din criză. Pe viitor, bugetele vor trece mai întâi pe la Bruxelles. Pe viitor, planurile de buget - atât cheltuieli, cât şi venituri - pe care şi le fac statele comunitare, inclusiv România, vor fi aprobate mai întâi la Bruxelles şi apoi de parlamentele naţionale. Liderii europeni au mai decis că Uniunea Europeană nu mai poate funcţiona ca până acum, cu o singură viteză şi o singură categorie de state, iar prin urmare UE va deveni un spaţiu ,,cu două viteze". Marea Britanie a refuzat să accepte modificarea Tratatului UE care are ca scop declarat salvarea Bătrânului continent de la colaps.

• Parlamentele naţionale consultate

Uniunea fiscală va fi reglementată printr-un nou tratat, un document interguvernamental, mult mai uşor de aprobat din punct de vedere al procedurii decât un Tratat cum a fost cel de la Lisabona. La acest nou tratat, care va fi finalizat până în luna martie, vor adera cele 17 ţări din zona euro. Alte nouă state non-euro s-au arătat dispuse să semneze noul tratat pentru guvernanţă economică. Acestea sunt Bulgaria, Danemarca, Letonia, Lituania, Polonia, România şi Suedia, Cehia şi Ungaria. Ultimele trei au anunţat că îşi vor consulta mai întâi parlamentele pentru a lua o decizie finală.

• Reguli nemţeşti în bugetele tuturor

În primul rând, bugetele statelor membre vor trebui să fie echilibrate sau, eventual, pe excedent, însemnând că deficitul structural anual nu va depăşi 0,5% din Produsul Intern Brut (PIB) nominal. Un mecanism de corecţie, adoptat de fiecare stat în parte după modelul şi indicaţiile primite de la Comisia Europeană, se va declanşa automat dacă deficitul este depăşit. Corecţia presupune aplicarea automată a unor măsuri de creştere a veniturilor la buget sau reducere a cheltuielilor publice. Curtea Europeană de Justiţie va deveni, aşa cum a propus cancelarul german Angela Merkel, un fel de "jandarm" al Europei. Instanţa cu sediul la Luxemburg va trebui să verifice transpunerea acestor reglementări la nivel naţional.

• Contribuţie la FMI. BCE gestionează plasa de siguranţă a UE

Mai marii Europei au convenit, de principiu (decizia finală va fi luată peste nouă zile) să suplimenteze prin intermediul Băncilor Naţionale şi sub forma unor împrumuturi bilaterale rezervele Fondului Monetar Internaţional cu până la 200 de miliarde de euro. Liderii europeni au făcut apel la întreaga comunitate internaţională să participe la acest fond de urgenţă în cadrul instituţiei de la Washington. Plasa de siguranţă pentru ţările UE, Fondul de salvare din zona euro (FESF) şi Mecanismul european de Stabilitate (MES), care va intra în vigoare în 2012, vor fi administrate de Banca Centrală Europeană. 200 de miliarde de euro este contribuţia pe care intenţionează să o aibă statele membre la rezervele FMI

• Bursele blagoslovesc deciziile liderilor UE

Bursele lumii şi moneda unică europeană au crescut vineri, după ce aproape toţi liderii Uniunii Europene au convenit să construiască un bloc fiscal compact pentru a combate criza datoriilor din această regiune. Vestea că China intenţionează să înfiinţeze un vehicul de investiţii de 300 de miliarde de dolari pentru SUA şi Europa a ajutat la îmbunătăţirea percepţiei investitorilor. Bursele europene şi cele de pe Wall Street au deschis în creştere, dar randamentul obligaţiunilor italiene a crescut cu nouă puncte de bază, până la 6,62%. Şi euro a fost în uşoară creştere, Banca Centrală Europeană anunţând o referinţă de 1,3384 dolari/euro.

• Cum va arăta România în noua Europă

Decizia României de a adera la noul tratat european presupune schimbări majore: de la modificarea Constituţiei la reforme şi la renunţarea parţială la suveranitate. Participarea României la noul pact de stabilitate va avea efecte semnificative asupra economiei şi asupra modului de elaborare şi de aprobare a bugetului naţional. Liderii europeni vor consolidarea integrării fiscale şi crearea unui "bloc fiscal compact". Practic, se doreşte mai multă disciplină fiscală şi mai multă putere pentru sancţionarea eventualelor derapaje. Aceşti doi factori reprezintă punctele de bază ale noului tratat.

• Ne împrumutăm la FMI ca să cotizăm la FMI

Pentru că a decis să adere la noul tratat, România ar putea fi nevoită să contribuie şi la fondul special creat de ţările participante în cadrul FMI pentru sprijinirea statelor cu probleme din UE. Premierul Emil Boc a declarat ieri că România nu va fi nevoită să participe financiar la acest fond pentru că este deja într-un program cu FMI, iar declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu au lăsat să se înţeleagă că şi statul român va avea un aport. Fondul din cadrul FMI va avea o valoare de 200 de miliarde de euro. Potrivit agenţiilor de ştiri Reuters şi Bloomberg, statele din afara uniunii monetare care participă la acord vor contribui cu 50 de miliarde de euro, iar restul sumei va fi acoperită de ţările din zona euro.

• "The Economist": Marele divorţ al Europei

Noi, jurnaliştii, suntem probabil cu ochii prea cârpiţi după o nopate albă ca să înţelegem pe deplin semnificaţia a ceea ce tocmai s-a întâmplat la Bruxelles. Ce e clar e că după o negociere lungă, pe la 5 dimineaţa, Uniunea Europeană s-a scindat. În încercarea de a stabiliza zona eujro, Franţa, Germania şi alte 21 de ţări s-au decis să îşi construiască propriul tratat pentru a impune un control centralizat asupra bugetelor naţionale. Marea Britanie a decis să rămână pe afară. În săptămânile următoare, Marea Britanie se va regăsi şi mai izolată. Deci la două decenii după ce a fost decis Tratatul de la Maastricht, demarând procesul de lansare a monedei europene unice, plăcile tectonice ale UE au alunecat de-a lungul aceleiaşi falii care le-a separat dintotdeauna: Canalul Mânecii.

• Americanii spun că FMI se descurcă şi fără dolarii lor pentru a ajuta UE

Casa Albă a transmis că Fondul Monetar Internaţional are rezerve suficiente pentru a interveni în criza datoriilor din zona euro şi că americanii nu vor contribui mai mult decât au făcut-o până acum. ,,Poziţia noastră nu s-a schimbat. Aceasta înseamnă că noi credem în continuare că FMI are rezerve suficiente şi că americanii nu vor mai trebui să-şi aducă din nou contribuţia la Fond", a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, citat de Reuters. Carney a precizat că deciziile luate de liderii europeni la summitul de la Bruxelles sunt un pas înainte, dar că este nevoie şi de alte măsuri pentru a soluţiona criza datoriilor.

• Şeful armatei SUA, îngrijorat de riscurile sociale pe care le-ar aduce destrămarea zonei euro

Deciziile curajoase pe care le-au luat liderii UE la summitul de la Bruxelles nu au reuşit să diminueze îngrijorarea Statelor Unite faţă de ceea ce se întâmplă pe Bătrânul Continent. Şeful Statului Major Interarme din SUA, generalul Martin Dempsey, a amintit care sunt riscurile pe care le-ar reprezenta "destrămarea uniunii monetare" pentru America. "Suntem extraordinar de îngrijoraţi în legătură cu sănătatea şi viabilitatea euro pentru că, într-o anumită măsură, suntem expuşi", a explicat generalul american Martin Dempsey, şeful Statului Major Interarme din SUA, în cadrul unui seminar organizat de Institutul Atlantic Council. Şeful Statului Major Interarme al armatei americane a amintit de volumul comerţului dintre Europa şi Statele Unite, dar şi de "riscurile pe care le-ar comporta dezordinea civică şi destrămarea Uniunii Europene".

• Bundesbank spune că economia germană va creşte în 2012 cu mai puţin de 1%

Banca Centrală a Germaniei şi-a redus drastic prognoza pentru creşterea economică pe anul viitor, avertizând că economia naţională se află sub ameninţarea puternică a datoriilor din zona euro. "Rata de creştere economică va fi de 0,5 % până la 1%, mai mică decât prognoza de 1.8 % care exista pentru anul 2012, au declarat oficiali ai Băncii Centrale a Germaniei. " Incertitudinea cu privire la dezvoltarea economică pe viitor este foarte mare în prezent. O mult mai mare încredere trebuie construită pentru a înlătura riscurile care decurg din criza datoriilor", au avertizat aceiaşi oficiali. O posibilă încetinire a pieţelor emergente, ar putea influenţa negativ economia Germaniei. Oficialii băncii centrale spun că în pieţe că nu vor mai apărea alte complicaţii majore din cauza crizei datoriilor, şi că este probabil ca incertitudinea din pieţe să se diminueze.

• Tabără: "Seceta din acest an ar putea afecta producţia de grâu din 2012"

Producţia de grâu din 2012 ar putea fi afectată de seceta din acest an, însă România are în depozite rezerve care acoperă consumul intern pentru trei ani, a declarat Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără. "Este greu să faci o evaluare a pierderilor la grâu, pentru că acesta poate să şi regenereze, dar este posibil să fie foarte multe boabe încă nerăsărite. Dacă ţinem cont de cantităţile de grâu pe care le avem acum în depozite, ele ajung pentru consum timp trei ani. Nu e niciun fel de problemă", a spus Tabără, citat de Mediafax. El a afirmat că problema va fi dacă în 2012 se va mai putea realiza un nivel de producţie ridicat, apropiat celui din acest an. "Pentru că intrarea noastră în piaţă, şi cu procesatorii interni, şi cu cei externi, trebuie menţinută", a explicat el. Ministrul a adăugat că rapiţa cultivată în această toamnă este pierdută într-o proporţie foarte mare din cauza secetei.

• EVENIMENTUL ZILEI

• România, din prima zi în Statele Unite ale Europei

Disciplina bugetară care le va fi impusă statelor membre ale Uniunii Europene este un lucru bun, atâta timp cât regulile prea stricte nu ajung să sufoce economia fiecărei ţări, avertizează analiştii. "Noi avem probleme cu modul în care ne construim bugetele şi cum cheltuim banul public", a declarat, pentru EVZ, economistul Daniel Dăianu. Potrivit acestuia, disciplina bugetară pe care România şi-a asumat-o prin pactul fiscal convenit la summitul de la Bruxelles, nu este un lucru rău, însă va fi extrem de dificil de realizat. În urma discuţiilor care au avut loc la Bruxelles, liderii europeni au ajuns la un acord de principiu privind asigurarea unei mai bune discipline fiscale şi bugetare la nivelul Uniunii Europene. Aceasta prevede inclusiv o ţintă de deficit structural de cel mult 0,5% din PIB, precum şi aprobarea bugetelor naţionale de către oficialii de la Bruxelles şi sancţionarea automată a ţărilor care nu respectă regulile.

• Se pune capăt pomenilor electorale

Disciplina bugetară pe care România s-a angajat să o respecte ne ajută dintr-o anumită perspectivă: ne va scăpa de pomeni electorale, ne face mai atenţi la cum şi cât cheltuim şi ne va conferi ceva mai multă încredere în proiectele finanţate de autorităţi şi supervizate de la Bruxelles. "Ei bine, pentru noi cade cumva prost acest pact, în pragul unui an electoral. Sau s-ar putea să cadă bine, dacă se vor trezi politicienii şi vor încerca să se lupte între ei în an electoral pe programe economice rezonabile", a declarat şi Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României, la RFI.

• SCUTIRE - România nu trebuie să participe la capitalizarea FMI

Liderii europeni au aprobat furnizarea către Fondul Monetar Internaţional a unor împrumuturi bilaterale în valoare de 200 de miliarde de euro, prin intermediul băncilor centrale, pentru susţinerea statelor afectate de criza datoriilor. Din această sumă, statele din afara zonei euro trebuie să acopere 50 de miliarde de euro. Preşedintele Traian Băsescu a declarat că ţările care au un acord cu FMI nu trebuie să participe la capitalizarea Fondului. Oficialul a precizat că, deşi "nu ţipăm" că vrem să dăm bani, România ar fi capabilă să participe, nefiind "o ţară neputincioasă". "Nu vreau să gândiţi că România nu este în stare să participe la un efort solidar. Dacă ni s-ar cere, nu suntem o ţară neputincioasă, putem reacţiona", a declarat şeful statului, la finalul summitului de la Bruxelles.

• ŞAH LA OPOZIŢIE. Modificarea Constituţiei, un cartof prea fierbinte pentru USL

Conform Acordului de guvernanţă fiscală a UE, noile reglementări trebuie introduse în legislaţiile naţionale ale statelor membre, "la nivel constituţional sau la un nivel echivalent". Asta înseamnă că, în România, subiectul modificării Constituţiei revine în forţă pe agenda internă şi va fi tema anului 2012, după ce, până ieri, fusese practic abandonat de toţi actorii politici .Puterea, care a impus un deficit bugetar de 1,9% şi vorbeşte chiar despre deficit zero din 2013, a preluat deja subiectul. Preşedintele Traian Băsescu a declarat ieri, la Bruxelles, că România trebuie să treacă în Constituţie, şi nu în alt act normativ, aceste prevederi. "Nu putem fi credibili în ochii Bruxelles-ului decât în acest mod. Politicienii trebuie să fie foarte atenţi aici, nu ne putem juca cu revizuirea Constituţiei", a avertizat şeful statului, care intenţionează să organizeze săptămâna viitoare o întâlnire pe această temă cu partidele parlamentare.

• Ponta îi dă înainte cu anticipatele

Pentru preşedintele PSD, Victor Ponta, acordul UE şi discuţia despre modificarea Constituţiei au reprezentat doar un prilej de a-şi relua două dintre ideile sale fixe: "alegerile anticipate" şi "trădătorii de la UNPR". "Modificăm Constituţia, dar cu un alt Parlament şi după alegerile anticipate", a declarat el pentru HotNews. "Dacă vor modificarea Constituţiei, să facem alegeri anticipate cât mai rapid şi în martie să avem un nou Parlament. Nu putem să modificăm Constituţia cu un Parlament în care sunt trădători ca UNPR", susţine el. Ponta spune că este de acord cu limitarea deficitului prin Constituţie, dar dezaprobă faptul că Băsescu a angajat România fără o consultare internă.

• Fenechiu a amuţit. DNA a reînviat dosarul unui tun de 2,8 milioane de euro

2,8 milioane de euro este prejudiciul creat de deputatul PNL, în 2004, prin Afacerea "Transformatorul". De atunci, dosarul este repus pe tapet de câte se apropie alegerile. Cam 7 ani mai are de tras vicepreşedintele PNL, Relu Fenechiu, cu Dosarul "Transformatorul" până să iasă la liman. Atât mai trebuie să treacă până se prescriu faptele de care este acuzat, comise în 2004. De-atunci, la fiecare început de perioadă electorală, deputatul ieşean, considerat printre cei mai influenţi lideri PNL, este chemat la DNA să dea explicaţii. Tăcerea sa deplină din ultimele zile confirmă efectul pe care îl poate avea un dosar deschis în 2007 şi nefinalizat nici la sfârşitul lui 2012.

• Băsescu, despre neprimirea României în Schengen: "E un abuz al Olandei!"

Preşedintele Traian Băsescu a precizat, azi, că toate intervenţiile din cadrul lucrărilor Consiliului European de iarnă au fost împotriva poziţiei Olandei de a se opune aderării României la spaţiul Schengen. "Toate intervenţiile au fost împotriva poziţiei Olandei. Ăsta este un abuz al Olandei. România are Albiţa, un punct de frontieră. Olanda are Rotterdam. Îmi pare rău, nu Albiţa este poarta de intrare a ţigărilor, a alcoolului a drogurilor de contrabandă şi nu România, din neputinţă, a legalizat prostituţia, România continuă să lupte cu prostituţia, nu România a legalizat consumul de droguri, România luptă aşa cum poate ea", a declarat preşedintele Băsescu, la Bruxelles.

• Croaţia a semnat Tratatul de aderare la UE. MAE felicită Zagrebul

Croaţia a semnat, ieri, Tratatul de aderare la Uniunea Europeană, care va trebui aprobat prin referendum, în 2012, pentru o accedere efectivă în iulie 2013. Cei 27 de lideri europeni reuniţi la Bruxelles au parafat tratatul de aderare împreună cu premierul croat în exerciţiu Jadranka Kosor şi cu preşedintele Ivo Josipovic. "Sunteţi călduros bineveniţi în familia europeană", le-a spus liderilor croaţi preşedintele UE, Herman Van Rompuy, adăugând însă că acesta "nu este încă sfârşitul drumului pentru Croaţia". "Reformele trebuie să continue înainte de data aderării", a subliniat el.