REVISTA PRESEI 11.10,2011

• ADEVARUL

• Criza din zona euro molipseşte China

Problema datoriilor din zona euro se răsfrânge şi asupra Chinei, a cărei economie se bazează pe exporturi. Încetinirea creşterii economice din Occident implică şi o scădere a comenzilor primite din această zonă. Uniunea Europeană este cel mai mare cumpărător din lume al exporturilor chinezeşti, a căror valoare s-a ridicat la suma de 380 de miliarde de dolari în 2010. În primele opt luni din 2011, cererile din Uniunea Europeană au adus un profit de 372,14 miliarde de dolari Chinei. "Agravarea crizei datoriilor din zona euro va fi o nenorocire pentru China. În primul rând, va avea ca efect aprecierea dolarului şi, prin urmare, am avea şi un yuan mai puternic, ceea ce va înfrâna importurile europene - principala piaţă de export a Chinei", a declarat Eswar Prasad, fost şef al departamentului pentru China al Fondului Monetar Internaţional.

• Guvernul chinez, forţat de criză să-şi susţină băncile

China a început să cumpere acţiuni la băncile locale, pentru a susţine bursele, printr-o divizie a fondului suveran de investiţii controlat de statul chinez. Achiziţia de acţiuni bancare prin divizia Hujin ar fi prima după criza financiară din 2008-2009 şi prima recunoscută oficial de către Beijing, preluat de Mediafax. Compania Central Huijin Investment cumpără acţiuni la cele patru mari bănci din China, a anunţat, luni, după închiderea burselor, agenţia de presă Xinhua. Potrivit Huijin, o divizie a fondului de 400 miliarde de dolari China Investment Corp, achiziţiile de acţiuni au ca scop sprijinirea băncilor de stat.

• Salvarea Dexia: naţionalizarea

Conducerea băncii franco-belgiene Dexia a acceptat planul de salvare propus de Franţa, Belgia şi Luxemburg, ce prevede naţionalizarea diviziei bancare din Belgia. Astfel, Dexia a fost de acord ca Belgia să cumpere cu patru miliarde de euro divizia axată în principal pe operaţiuni retail, ce are 6.000 de angajaţi şi depozite în valoare totală de 80 de miliarde de euro de la patru milioane de clienţi, potrivit Reuters. O altă prevedere a planului de salvare este ca Dexia să primească, în următorii zece ani, garanţii de stat în valoare de până la 90 de miliarde de euro de la Belgia (60,5%), Franţa (36,5%) şi Luxemburg (3%). Reprezentanţii grupului financiar Dexia poartă discuţii pentru a vinde şi unitatea sa din Luxemburg, membrii familiei regale din Qatar fiind dispuşi să o cumpere, potrivit unui oficial citat de Reuters.

• România are un risc fiscal de două ori mai mic decât Grecia

România are un risc fiscal de două ori mai mic decât cel al Greciei şi reflectă vulnerabilităţile necesarului de finanţare actual şi proiectat al statului, potrivit unui raport al Comisiei Europene. Pentru România, indicatorul calculat de CE se situează la 0,54 puncte, uşor peste media UE, de 0,51 puncte. Grecia prezintă cel mai ridicat risc din UE, de 1,02 puncte, urmată de Italia, cu 0,88 puncte. În Europa Centrală şi de Est, Bulgaria prezintă cel mai redus risc fiscal, de numai 0,08 puncte, în timp ce în Ungaria cel mai ridicat, de 0,82 puncte. Polonia şi Cehia se situează sub media UE, cu 0,48 puncte, respectiv 0,32 puncte. Luxemburg, cu o valoare negativă de 0,05 puncte, este statul UE cu cea mai solidă situaţie fiscală.

• Rusia, dispusă să ajute zona euro pentru depăşirea crizei

Arkadi Dvorkovici, consilierul pe probleme economice al Kremlinului, a declarat că Rusia este gata să ajute statele din zona euro să facă faţă crizei datoriei publice, dacă acestea convin o strategie clară pentru depăşirea crizei. "Aşteptăm ca statele europene să anunţe o strategie concretă, clară pentru depăşirea crizei. Dacă în cadrul acestei strategii va fi nevoie de sprijinul Rusiei, al statelor BRICS (Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud), noi suntem dispuşi să acordăm un astfel de sprijin", a declarat Arkadi Dvorkovici, potrivit ITAR-TASS. El a subliniat însă că, "până când nu a fost anunţată o astfel de strategie, este prematur să se vorbească de un sprijin din partea Rusiei".

• Retailerii americani vor banii turiştilor chinezi

Reprezentanţii marilor lanţuri de retail din Statele Unite susţin că în actualul context internaţional, sistemul rigid de acordare a vizelor pentru cetăţenii chinezi pun America într-o poziţie dezavantajoasă faţă de statele care au o politică relaxată de primire a turiştilor. Asta pentru că turiştii chinezi ajung să-şi cheltuie banii în alte părţi decât în America. Potrivit unor studii realizate de Federaţia Naţională a Retailerilor din Statele Unite, turiştii chinezi au cheltuit pe teritoriul SUA în 2010 circa 5 miliarde de dolari. Guvernul SUA a luat deja o serie de măsuri pentru urgentarea procesului, şi a suplimentat numărul de funcţionari însărcinaţi cu acordarea de vize din China. Asta a dus la o creştere cu 48% a numărului turiştilor chinezi în 2011 faţă de 2010.

• Bocăţeii, urmaşii puţini şi trişti ai decreţeilor

Aprilie 2011 a fost luna în care s-au născut cei mai puţini copii de când există date despre natalitatea din România, adică din 1930. Acesta este efectul măsurilor de austeritate lansate cu exact nouă luni mai devreme, în iulie 2010. Prima parte a anului 2011 a adus două recorduri negative care i-au alarmat pe specialişti, deoarece confirmă accentuarea crizei demografice prin care trece România. În februarie, numărul de copii născuţi într-o lună a scăzut la 14.917, fiind prima dată când s-a coborât sub plafonul de 15.000. Apoi a urmat luna aprilie cu doar 13.844 de nou-născuţi.

• Nobelul în Economie merge tot la americani

Thomas V. Sargent şi Christopher A. Sims sunt laureaţii anului 2011 pentru evidenţierea relaţiilor dintre politicile economice şi impactul lor asupra economiei reale. Politicile şi economia se influenţează reciproc. "Cum sunt afectate Produsul Intern Brut şi inflaţia de o creştere temporară a ratei dobânzii sau de o reducere a impozitelor? Ce se întâmplă dacă o bancă centrală face o schimbare permanentă în ţinta de inflaţie sau dacă un guvern modifică obiectivul său de echilibru bugetar? Laureaţii în Ştiinţe Economice din acest an au dezvoltat metode pentru a răspunde la aceste întrebări şi multe altele cu privire la relaţia de cauzalitate între politica economică şi diferite variabile macroeconomice, cum ar fi PIB, inflaţie, ocuparea forţei de muncă şi investiţii, se arată în comunicatul emis ieri de Academia de Ştiinţă din Suedia.

• CURENTUL

• Jumătate din propunerile ARB privind noul regulament de creditare au fost acceptate de BNR

Bancherii tac şi fac. Dacă în alte situaţii criticau BNR, în cazul noilor reglementări privind creditarea persoanelor fizice bancherii s-au abţinut de la comentarii publice, propunerile şi sugestiile Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) fiind discutate dor cu reprezentanţii băncii centrale. Se pare că tehnica a dat roade, preşedintele ARB, Radu Gheţea, anunţând ieri că a transmis către BNR 60 de propuneri privind noul regulament, din care jumătate au fost acceptate deja la nivel tehnic. Radu Gheţea a anunţat deja că BNR a acceptat ca avansul minim la creditele pentru locuinţe să nu mai fie de minim 30%, băncile putând acorda în continuare credite în valută pentru achiziţia de locuinţe în actualele condiţii.

• Ministerul Culturii plăteşte milioane de euro în locul Iulius Group pentru consolidarea Palatului Culturii

Nu numai că Ministerul Culturii nu a urmărit dacă Iulius Group şi-a îndeplinit obiectivele asumate prin avizul 249/2008, dar în 2010 a acceptat fără să pună vreo întrebare ca lucrările pentru consolidarea versantului pe care este amplasat Palatul Culturii, precum şi executarea reţelei de drenuri pentru captarea apelor subterane să fie executate din banii Băncii Mondiale destinaţi monumentelor istorice. Cu alte cuvinte, în generozitatea lui, Ministerul Culturii condus de preşedintele UDMR Kelemen Hunor, l-a scutit pe afaceristul Iulian Dascălu să scoată din buzunar câteva milioane de euro, vreo trei după cum estimează specialiştii, acceptând să preia peste noapte angajamentele asumate de omul de afaceri ieşean în momentul în care a cerut avizul ministerului pentru construcţiile din perimetrul Palatului Culturii.

• CURIERUL NATIONAL

• Mai ţin ritmul exporturile?

Importurile au accelerat în august, depăşind avansul exporturilor pentru prima dată în acest an. Situaţia s-a schimbat în septembrie, dar creşterea economică depinde mult de cât vindem în străinătate. Mihai Ionescu: Cursul trebuie să rămână în culoarul 4,1-4,3 lei/euro iar Guvernul să respecte ce a promis, adică să restituie TVA la timp. Rata de creştere a importurilor a accelerat în august, depăşind avansul exporturilor pentru prima dată în acest an, astfel că deficitul comercial după primele opt luni a ajuns la 6,15 miliarde euro, uşor peste nivelul din aceeaşi perioadă a anului precedent, arată datele INS.

• Treichl: Am plătit un preţ foarte mare pentru BCR, dar nu am greşit

Din punctul de vedere al situaţiei de astăzi, preţul a fost într-adevăr ridicat, spune şeful Erste Group. "Avem o bancă foarte bună în România, dar suntem într-o situaţie dificilă şi a trebuit să realizăm o amortizare foarte mare". Erste Bank a preluat în 2006 un pachet reprezentând 61,88% din acţiunile BCR pentru 3,75 miliarde de euro, de la stat, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi International Finance Corporation, instituţie din cadrul Grupului Banca Mondială. Erste a prezentat luni dimineaţă o serie de măsuri extraordinare, calificate de Treichl în conferinţă drept "radicale", pentru a poziţiona grupul pentru o probabilă escaladare a crizei datoriilor de stat din zona euro, intervenţia Guvernului ungar în sistemul bancar şi deteriorarea perspectivelor economice ale României.

• Ministerul Finanţelor a atras 116,8 mil. lei prin certificate la 11 luni

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a atras ieri 116,8 milioane lei prin certificate cu scadenţa la 11 luni, mult sub valoarea programată, de 800 milioane lei, la un randament de 6,83%, similar cu nivelul maxim plătit la ultima licitaţie pentru titluri la un an, informează Mediafax. Cererea totală a băncilor a fost de 1,55 miliarde de lei. Potrivit unor dealeri, maturitatea nu este tipică pentru că Finanţele încearcă să evite un vârf de răscumpărări în noiembrie 2012. Finanţele continuă să refuze să plătească randamentele cerute de bănci, deşi licitaţiile programate pentru octombrie abia acoperă titlurile care ajung la maturitate în această lună, de aproape 4 miliarde de lei. Ministerul Finanţelor a respins joi ofertele băncilor pentru obligaţiuni cu maturitate la cinci ani.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cât de atractivă mai este România pentru investitori

Reducerea contribuţiilor sociale şi micşorarea birocraţiei sunt necesare pentru a menţine România în atenţia companiilor străine care vor să se extindă în această zonă a Europei. Plecarea finlandezilor de la Nokia nu poate fi pusă pe seama a ce a făcut sau nu România. Nokia are probleme mari la nivel de corporaţie. Închiderea fabricilor înainte de a deveni nerentabile este o mişcare normală. Însă problema atragerii de noi investitori, pentru care ne luptăm acum nu doar cu economiile vecine, ci şi cu cele dezvoltate, este tot mai mare. Înaintea crizei care a debutat la noi în 2009, România era pe locul 40 în clasamentul Forbes al celor mai bune ţări pentru afaceri, dintr-un total de 134 de state. Ţara noastră a coborât pe locul 44, în clasamentul de anul trecut, şi pe locul 52 în cel din acest an. Din Uniunea Europeană doar Grecia mai este considerată mai indezirabilă pentru afaceri decât noi.

• Criza economică i-a îmbolnăvit pe greci

Populaţia Greciei este cu sănătatea la pământ, iar calitatea serviciilor medicale a scăzut, pe fondul recesiunii din ultimii ani. Dezastrul economic îi costă pe greci sănătatea şi, uneori, chiar viaţa, avertizează o echipă condusă de dr. Alexander Kentikelenis şi dr. David Stuckler, de la Universitatea Cambridge, şi de profesorul Martin McKee, de la London School of Hygiene and Tropical Medicine. Într-o scrisoare adresată publicaţiei medicale "The Lancet" şi bazată pe statisticile UE privind condiţiile de trai, aceştia avertizează în legătură cu o posibilă "tragedie greacă" în sănătate.

• Revolta mondială se extinde: Urmează ţara la care nu te-ai fi gândit vreodată

Numeroşi manifestanţi sunt aşteptaţi sâmbătă în oraşele elveţiene Zurich, Geneva şi Basel pentru a protesta, după exemplul mişcării 'anti-Wall Street' lansate în SUA, împotriva puterii prea mari a sectorului bancar, transmite AFP. Circa o mie de manifestanţi sunt aşteptaţi sâmbătă cu începere de la ora 08.00 GMT în Paradeplatz din Zurich, loc emblematic pentru finanţele elveţiene, unde se află sediile băncilor UBS şi Credit Suisse. 'Obiectivul nostru este să fim paşnici, orice alt comportament ar fi contra-productiv', a declarat pentru AFP Fabian Fuhrer, activist al filialei elveţiene a asociaţiei 'We are change' ('Noi suntem schimbarea'). Manifestaţiile din Elveţia vor avea loc în cadrul unei zile de adunare mondiale, au explicat organizatorii, care au luat modelul mişcării iniţiate în SUA, unde militanţii 'anti-Wall Street' încep a patra săptămână de ocupare a centrului cartierului financiar din New York.

• Un cutremur financiar se pregăteşte lângă România: ungurii ar putea fi loviţi în plin

Analişti şi manageri de fonduri de investiţii unguri sunt de părere că Ungaria este următoarea ţară care ar putea fi lovită de agenţiile de rating. Evenimentul nefericit ar putea avea loc până cel mult la finalul acestui an şi ar pune capăt pentru moment atractivităţii proverbiale pe care Ungaria o are pentru investitori. Investitorii chestionaţi de către portfolio.hu sunt de părere că Ungaria este în pericol să ajungă în categoria "junk", adică în zona nerecomandată pentru investiţii.

• Ungurii, măcinaţi de criza datoriilor. Stăm mai bine ca ei

Debt-Wage Index of Liberty (DEWIL) este un indicator care numără câte luni ar trebui să muncească angajaţii unei ţări plătiţi cu salariul mediu brut pentru a achita datoria publică a ţării. Foarte interesant este că indicatorul arată, practic, cât de sufocată este o economie de datoriile publice fără a lua în calcul ponderea datoriei în PIB. România stă neaşteptat de bine la acest raport comparativ cu celelalte ţări din Uniunea Europeană. În mai puţin de nouă luni întreaga datorie publică ar fi achitată de salariaţii de la noi (salariaţii, adică persoanele angajate, nu întreaga populaţie), conform calculelor făcute de cei de la Corvinus University of Budapest, pe baza datelor Eurostat şi OECD. "Campioană" la acest capitol este, evident, Grecia, unde salariaţii ar trebui să lucreze degeaba 51 de luni, iar pe locul secund se află Italia cu 33 de luni. Ungaria ocupă locul al treilea cu 27 de luni, în timp ce la polul opus se află Estonia cu două luni, Bulgaria cu şase şi Luxemburg cu opt luni, imediat după România.

• JURNALUL NATIONAL

• Sorin Oprescu: "Dâmboviţa e mai curată de ieri"

Ieri s-a inaugurat Staţia de epurare a apelor uzate Glina - Faza I (Linia I). Lucrarea a fost începută cu mai bine de 20 de ani în urmă, încă de pe vremea vechiului regim, proiectul fiind realizat sub denumirea de "Reabilitarea staţiei de epurare a apelor uzate Bucureşti". Valoarea totală a proiectului este de 108 milioane de euro, însă 65% din banii cheltuiţi (adica 70 milioane de euro) re­prezintă fonduri nerambursabile, acordate prin programul ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) al Comunităţii Europene, 3 milioane sunt investiţi în acest proiect de Guvernul României, iar 35 de milioane de euro sunt împrumuturi de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI), fonduri pe care Municipiul Bucureşti trebuie să le restituie.

• Polonia surprizelor. Premierul Tusk rămâne la putere, o mişcare anticlerică, pe locul al treilea

O victorie istorică, notau ieri jur­na­liştii europeni, făcând referire la v­o­tu­rile pe care le-a primit partidul lui Donald Tusk, Platforma Civică (de centru-dreapta), aflat la guvernare. "Polonezii, care n-au simţit, practic, criza economică, au recompensat coaliţia la putere", notează şi Rador. După numărarea a 93% dintre sufragii, partidul premierului a reuşit să obţină 39% din preferinţele electoratului (cu trei procente mai mult faţă de cum reieşea din sondajele preelectorale), în timp ce Partidul Dreptate şi Justiţie (conservator), al li­derului Opoziţiei, Jaroslaw Kaczynski, a adunat numai 30% din voturile exprimate. De altfel, Jaroslaw Kacz­yn­ski, care este fratele geamăn al pre­şedintelui defunct al Poloniei Lech Kaczynski, şi-a recunoscut ieri după-amiază înfrângerea, potrivit BBC.

• NATIONAL

• Spaga se da, mai nou, in Martinica!

DNA are in lucru mai multe anchete, in care spaga a fost data la mii de kilometri distanta, in paradisuri turistice ca Mexic, Cuba sau Insula Martinica. Chiar daca flagrantul a fost imposibil de realizat, procurorii anticoruptie spera sa fi strans destule probe, chiar daca si indirecte, pentru a stopa acest tip de tursim efectuat special in scopul de a incasa mita convenita in prealabil. Pentru ca, dupa cum reiese din informatiile noastre, de peste un an de zile, unor inalti functionari din diverse ministere li s-au monitorizat vacantele petrecute pe alte meleaguri. Se vorbeste chiar de o lista cu aproape 300 de nume. Cei vizati nu au platit sejururile, ci le-au acceptat tacit drept mita.

• Cele mai convenabile dobanzi la depozitele in euro si in lei

Desi ne aflam in perioada de criza, mai toti analistii ne sfatuiesc sa punem un ban deoparte, pentru ca pot veni vremuri si mai grele. Castigurile lunare ale celor chibzuiti pot fi notabile. Bancile vin cu tot felul de dobanzi promotionale la depozite in aceasta perioada. In prezent, cele mai atragatoare dobanzi ale acestei perioade sunt cuprinse intre 7% si 7,25% pe an. Credit Europe Bank ofera cel mai mult, adica 7,25% pe an, iar la un depozit de 10.000 de lei, castigul va fi de 725 de lei pe an, respectiv 60,4 lei pe luna. La aceeasi suma, Piraeus Bank 717 lei pe an, dar plata dobanzii incepe cu 25 de lei pe luna si creste progresiv luna de luna, pana la 118 lei.

• Stolojan nu mai tace nici in fata lui Boc

Pedelistii care nu au sarit in barca lui Emil Boc dupa congres sunt nemultumiti, dar tac. Theodor Stolojan prefera sa vorbeasca. Iar cand o face, Stolojan ii contrazice si pe Emil Boc si pe Traian Basescu. Dupa ce a adus la cunostinta acestuia din urma, in contextul aparitiei controversatei Miscari Populare, modificarile prin care a trecut PDL-ul ("Nu mai suntem acum 15 -20 de ani sau acum 10 sau acum 5 ani, cand un singur om putea sa dirijeze un partid. Sau sa imprime o miscarea unui partid"), Stolojan il contreaza acum pe Emil Boc. Explicandu-i acestuia ca, fara sustinerea UDMR, nu are ce reimpartii administrativ, prin urmare PDL trebuie sa se resemneze si sa astepte "vremuri mai bune".

• Se lasa cu disponibilizari la TVR

Jecmanita ani buni la rand pe toate partile, televiziunea publica se confrunta in prezent cu o criza financiara fara precedent. Situatia a fost confirmata chiar de directorul institutiei Alexandru Lazescu, care da acum din colt in colt, incercand sa previna dezastrul. Pe langa tentativa de a externaliza o parte dintre activitati si de a schimba strategia de publicitate, Lazescu se pare ca ia in calcul sa faca reduceri de personal, sa micsoreze numarul corespondentilor, sa taie bonurile de masa si o parte dintre sporuri, ba chiar sa retraga platile pe drepturile de autor atat pentru colaboratori, cat si pentru angajatii TVR.

• PUTEREA

• Ei ne înjură sistematic, noi tăcem mâlc

Criticile şi atacurile lansate în ultima perioadă de oficiali şi mass-media franceze la adresa românilor i-au lăsat insensibili pe senatorii membri ai grupului interparlamentar de prietenie cu Franţa. Un singur senator, democrat-liberalul Radu F. Alexandru, s-a autosuspendat din grup în semn de protest faţă de "campania de denigrare a României" care, în opinia sa, este dusă în Franţa. "De la data la care a început scandalul se putea acţiona. Există acest grup de prietenie cu Franţa, dar care nu s-a întrunit, există şi o Comisie de politică externă la Senat, condusă de un domn foarte sonor (n.r. - senatorul PSD Titus Corlăţean), există o Comisie de politică externă şi la Cameră... Ce au făcut, au făcut ceva? Sper ca, totuşi, toţi parlamentarii să ia atitudine faţă de nişte practici inacceptabile", a declarat Radu F. Alexandru pentru "Puterea".

• Realitatea TV se mută la Tribunal

Patronul Realitatea Media, Elan Schwartzenberg, a declarat ieri că a depus o plângere penală împotriva companiei Asesoft Internaţional SA, controlată de Sebastian Ghiţă, şi a RTV Satelite Net SRL la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti. Schwartzenberg a precizat că solicită declanşarea urmăririi penale pentru săvârşirea "infracţiunilor de concurenţă neloială", precizează Mediafax. Omul de afaceri care controlează Realitatea Media acuză compania lui Sebastian Ghiţă că a racolat personal dintre angajaţii companiei sale pentru a fi încadraţi la RTV Satelite Net SRL, în vederea parazitării mărcilor Realitatea TV şi RTV.

• România vrea să vândă carne în Rusia

România a avut parte de unul dintre cei mai buni ani agricoli, cu recolte-record şi exporturi semnificative, mai ales de tutun. Ministrul agriculturii, Valeriu Tabără, se gândeşte şi la exporturi de carne în Federaţia Rusă, dar lucrul acesta nu se poate petrece prea curând, pentru că trebuie îndeplinite anumite cereri din partea partenerilor. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) va elabora, în această săptămână, un plan de acţiune în vederea reluării exporturilor de carne de porc şi de pasăre pe piaţa Federaţiei Ruse, a declarat ministrul Valeriu Tabără, precizează Agerpres.

• ROMANIA LIBERA

• Prefectul de Teleorman îşi zdobeşte rivalii în afaceri cu poliţia

Teodor Niţulescu, unul dintre cei mai controversaţi prefecţi din România, a fost surprins în timp ce se folosea de autoritatea de funcţionar al statului pentru a-şi rezolva probleme personale de afaceri. Prefectul de Teleorman nu este la primul scandal de acest fel, dar de fiecare dată a scăpat nesancţionat de către Guvern. Prefectul de Teleorman a intervenit personal într-un conflict comercial dintre una din firmele sale şi o altă societate privată, deşi legea funcţionarului public îi interzice explicit acest lucru. Teodor Niţulescu a fost filmat în timp ce, la ora 23.00, se afla în incinta unei fabrici de confecţii din Roşiorii de Vede şi dădea indicaţii unor poliţişti să îl scoată din sediu pe patronul respectivei întreprinderi.

• Violenţele din Cairo, rodul unui complot?

Confruntările violente de la Cairo dintre copţi (creştinii din Egipt) şi forţele de ordine, soldate cu 24 de morţi, au relansat temerile de agravare a tensiunilor religioase şi politice într-o ţară cu tranziţie politică fragilă, de la căderea ex-preşedintelui Mubarak. Premierul egiptean a reunit ieri de urgenţă guvernul, a doua zi după cele mai sângeroase violenţe care au avut loc în centrul capitalei Cairo după revolta ce a dus la căderea preşedintelui Hosni Mubarak, în februarie. În centrul metropolei a fost decretată o încetare a focului între orele 2 şi 7 pentru a se restabili calmul, iar securitatea a fost întărită în jurul Parlamentului, al sediului Consiliului de Miniştri şi al Muzeului Arheologic.

• Secretul profiturilor ameţitoare ale unui asfaltator

Dorinel Umbrărescu este unul dintre constructorii a cărui profitabilitate s-a situat la peste 30% anul trecut. RL vă prezintă câteva dintre secretele sale. Dorinel Umbrărescu a reuşit anul trecut să se situeze în topul celor mai profitabili constructori din România. Principala sa firmă, Spedition UMB SRL Bacău a avut un profit brut de 218 milioane lei, la o cifră de afaceri de 679 milioane lei, ceea ce situează profitabilitatea sa la 32%. România liberă l-a contactat pentru a afla secretul succesului. El s-a mărginit să spună: "trebuie să munceşti şi să ai viteză de lucru". Ceea ce spune Dorinel Umbrărescu este perfect adevărat. Tot adevărat este însă şi că muncă şi viteza de lucru nu sunt suficiente.

• Omenire sau piaţă de desfacere? de Nicolae Prelipceanu

Dacă viitorul era mic, negru şi bătea la uşă, criza nu e mică, e mai neagră şi e chiar aici. Există încercări profesioniste de a-i da o explicaţie. Eu cred că răul a început din momentul când umanitatea a început să fie privită ca o piaţă de desfacere şi şi-a schimbat chiar numele din omenire în piaţă de desfacere. Nu ştiu dacă acel moment coincide cu cel al desprinderii monedei de etalonul aur, dar aşa ar trebui să fie, pentru că valorile umane erau cumva acoperite, în depozitele băncilor, de valoarea aurului. Când, pe de o parte, omul a devenit cel mai de preţ capital, de cealaltă parte suma oamenilor s-a transformat în piaţă de desfacere. La fotbalişti cel puţin se recunoaşte valoarea în milioane de euro sau dolari. Ei au un avantaj, faţă de noi, ceilalţi, ei sunt mărfuri, în timp ce noi nici asta nu suntem. Suntem, conform formulei americanizate, target-uri, ţinte ale producţiei şi ale consumului.

• ZIARUL FINANCIAR

• România pierde 1,3 mld. euro pe lună din cauza administraţiei de stat

Ineficienţa managementului de stat aduce României pierderi de 1,3 mld. euro pe lună şi de 18 mld. euro pe an pe trei căi: neştiinţa de a atrage 400 mil. euro pe care ar trebui să-i luăm de la UE, neputinţa de a micşora cheltuielile bugetare cu bunuri şi servicii şi de personal care majorează datoria publică cu 800 mil. euro pe lună şi nepriceperea de a administra eficient companiile de stat care aduc pierderi de 100 mil. euro pe lună. Cei 18 miliarde de euro anual înseamnă un minus de peste 800 de euro pe an pentru fiecare român. Dintre toate pierderile, cea mai dramatică este neştiinţa de a atrage fonduri europene, iar "ghilotina" va cădea pe 31 decembrie 2012, dată după care, conform normelor UE, banii netraşi se anulează.

• Teama de căderea exporturilor spulberată de datele Statisticii: plus 24% în august

După două luni de creştere mai modestă, exporturile au înregistrat în august un salt notabil de 24,1% faţă de august 2010, la 14,69 mld. lei (3,46 miliarde de euro), amânând temerea căderii bruşte a exporturilor pe fondul turbulenţelor de pe pieţele externe lucru ce obligă la revizuirea prognozelor de creştere economică. Creşterea din august poate fi pusă şi pe seama companiei Dacia Renault care în august nu şi-a mai stopat producţia pentru perioada tradiţională de vacanţă, în condiţiile în care exporturile de maşini şi echipamente de transport reprezintă 40% din total.

• Austriecii de la Erste aduc 100 mil. euro la capitalul BCR

Directorul general al Erste Bank, Andreas Treichl, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că va fi majorat capitalul social al BCR cu aproximativ 100 mil. euro, răspunzând unei întrebări pe această temă. Ulterior, reprezentanţii Erste au precizat că majorarea de capital se va produce până la finele acestui an şi are în vedere în principal menţinerea la un nivel optim a ratei de acoperire a creditelor neperformante. Erste a mai anunţat ieri că va amortiza parţial fondul comercial al BCR cu 700 mil. euro înainte de impozitare (627 mil. euro după taxe) din cauza creşterii economice sub aşteptări, în cadrul unui set de măsuri "extraordinare", care vor provoca grupului austriac pierderi de 920-970 mil. euro la nouă luni, în ciuda unui profit din activitatea curentă de aproape 700 mil. euro.

• Erste a luat prin surprindere pieţele anunţând pierderi de 1,6 mld. euro din ajustări de active

Cea mai mare ajustare realizată de austrieci, de 700 mil. euro, priveşte valoarea participaţiei deţinute la BCR, cea mai mare bancă din România. În Ungaria Erste şi-a ajustat cu 312 mil. euro valoarea subsidiarei Postbank şi a constituit provizioane de 450 mil. euro. În plus, austriecii şi-au reevaluat "la piaţă" portofoliul de CDS-uri, înregistrând pierderi de 180 mil. euro. Conducerea Erste estimează pentru acest an pierderi de 700-800 mil. euro ca urmare a acestor măsuri extraordinare. Investitorii au reacţionat negativ, acţiunile pierzând 13,5% pe bursa din Viena. Erste Group (EBS), acţionarul majoritar al BCR - cea mai mare bancă din România, este prima bancă europeană care decide să scoată la lumină pierderile produse de criza economică şi de deciziile politice în ultimii ani, anunţând ajustări de peste 1,6 mld. euro în portofoliu.

• Cea mai mare ghilotină care stă deasupra României: de la 31 decembrie 2012 pierde tot ce atrage mai puţin de 6 miliarde de euro de la UE

Responsabilul pentru România al Directora­tului General pentru Politici Regionale din cadrul Comisiei Europene, Anton Schrag, a avertizat autorităţile române că din decembrie 2012 curge data limită dincolo de care banii netraşi de la Uniunea Europeană nu vor mai putea fi folosiţi. "Până acum s-a discutat teoretic despre faptul că puteţi pierde bani de la UE. După 31 decembrie 2012 banii sunt cu adevăraţi pierduţi, pentru că sumele alocate pentru perioada iniţială a programării bugetare şi necheltuite vor fi anulate", a spus Schrag, prezent la o conferinţă a Platformei Europene de Dezvoltare la sfârşitul săptămânii trecute la Bacău. Aceasta înseamnă că România ar trebui să atragă până în decembrie 2012 6 miliarde de euro de la UE în sensul de plăţi efectuate (claim money - engl.).

• Datoria publică a urcat în acest an cu 800 mil. euro pe lună, pentru că statul nu poate opri risipa

Necesarul mare de finanţare al statului a determinat un salt al datoriei publice cu 19,6 mld. lei în prima jumătate a anului (5 mld. euro), adică o creştere de aproximativ 800 mil. euro pe lună. Ritmul de creştere s-a mai temperat însă comparativ cu anul trecut, având în vedere că în perioada ianuarie - iunie 2010 datoria publică s-a majorat cu 29,6 mld. lei. Creşterea datoriei în primele şase luni din acest an a fost de 10%, până la 214 mld. lei, ponderea datoriei în PIB apropiindu-se de 40%. După ce în ianuarie 2011 datoria publică scăzuse cu 3,5 mld. lei, în februarie s-a reluat tren­dul ascendent, iar ritmul de creştere s-a accentuat în martie, când ponderea datoriei în PIB a ajuns la 36,7%. Aprilie a venit cu o scădere a datoriei faţă de martie, pentru ca în mai să se reia ascensiunea, fiind depăşit pragul de 200 mld. de lei. Iar în iunie, saltul datoriei a fost de 14 mld. de lei.

• Nicolaie Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank, pleacă la Londra la JP Morgan

Nicolaie Chideşciuc , 34 de ani, va părăsi poziţia de economist-şef al ING Bank, urmând să lucreze din luna noiembrie la JP Morgan Londra, a declarat pentru ZF analistul. El nu a dorit să precizeze ce atribuţii va avea în noua poziţie. Poziţia de economist-şef al ING Bank ar putea fi ocupată mai departe de Vlad Muscalu, care în prezent este economist. JP Morgan, una dintre cele mai puternice bănci americane, monitorizează România în rapoarte de analiză ocazionale, în ultima vreme ieşind în evidenţă prin ajustări succesive ale prognozei de creştere economică pe 2012, până la 0,8% - una dintre cele mai pesimiste de pe piaţă. De asemenea, JP Morgan anticipează că BNR ar putea începe să reducă dobânda pentru a compensa declinul economic, opinie pe care Chideşciuc nu o împărtăşeşte.