• ADEVARUL
• Marine Le Pen, liderul Frontului Naţional din Franţa: ''Să terminăm cu Uniunea Sovietică Europeană''
Charismatica şefă a partidului de extremă dreapta din Franţa vine cu soluţii inedite pentru ieşirea din criză. "Suveranitatea" este Evanghelia ei. Se consideră un politician care mizează, mai presus de toate, pe sinceritate. Un politician în afara sistemului pe care castele doresc să-l marginalizeze. Denunţă minciunile şi criza continuă impuse francezilor de 40 de ani încoace. Vine şi cu soluţii concrete pentru rezolvarea crizei: renunţarea la euro şi la Uniunea Europeană, pe care o numeşte, cu convingere, "Uniunea Sovietică Europeană". Consideră că extinderile succesive ale UE, inclusiv cea care a adus România în UE, au fost nişte greşeli. Promite că va desface deciziile tehnocraţilor de la Bruxelles care au preluat libertatea şi specificitatea popoarelor europene.
• Sarkozy aruncă o bombă europeană pentru a se relansa: pledează pentru revizuirea acordurilor Schengen
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a pledat duminică pentru revizuirea acordurilor Schengen şi a ameninţat că va "suspenda participarea" Franţei dacă "un Guvern politic al Schengen" nu este instituit "în următoarele 12 luni", relatează AFP. "Acordurile Schengen nu mai permit un răspuns la gravitatea situaţiei. Ele trebuie revizuite. Trebuie implementată pentru Schengen o reformă structurală ca aceea pe care tocmai am implementat-o pentru euro", a afirmat preşedintele francez, care candidează pentru un al doilea mandat. În opinia lui Sarkozy, "nu trebuie lăsată gestionarea fluxurilor migratorii numai în mâinile tehnocraţilor şi ale tribunalelor".
• Combinatul siderurgic de la Galaţi ia în calcul redeschiderea LTG 1, după cinci ani de conservare
Măsura este susţinută de faptul că LTG 1 are un consum energetic pe tona de metal prelucrată cu 20-25% mai mic decât cel al LTG 2, aflat în prezent în funcţiune. De asemenea, calitatea produselor funite este mai bună la laminorul 1. Interesant e că este posibil ca LTG1 şi LTG2 să fie operate în paralel, pe fondul unei posibile reveniri a pieţei mondiale metalului. În acelaţi timp, însă, redeschiderea LTG1 ar putea să rămână doar la faza de intenţie dacă piaţa mondială rămâne la nivelul din 2011.
• Istoria umilinţei în mandatul lui Traian Băsescu
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, la emisiunea "După 20 de ani", de la Pro TV, că funcţia de preşedinte a reprezentat pentru el "cea mai mare umilinţă a vieţii" sale, explicând că, după 2007, s-a simţit continuu jignit. "În prima zi în care am plecat de la Cotroceni, plec din viaţa politică. Mi-a ajuns. A fost, cel puţin în ultimii ani, din 2007 până acum, cea mai umilitoare perioadă din viaţa mea, jignit de dimineaţa până seara, de tot soiul de oameni, pe televiziuni, prin adunări publice. Funcţia de preşedinte a reprezentat pentru mine cea mai mare umilinţă a vieţii mele", a spus şeful statului, răspunzând unei întrebări dacă va accepta o funcţie în Guvern, după modelul rus al lui Vladimir Putin, la finalul mandatului.
• China a avut, în februarie, un deficit comercial-record
Statul asiatic a înregistrat un deficit comercial de 31,48 miliarde de dolari, pe fondul importurilor uriaşe de petrol. Analiştii spun că acest deficit va afecta creşterea economică a Chinei. Criza din Vest şi cotaţiile tot mai ridicate ale petrolului şi-au pus amprenta asupra motorului economiei chineze, comerţul. China, a doua putere economică a lumii, a înregistrat în februarie cel mai mare deficit comercial din ultimii 12 ani, în valoare de 31,48 miliarde de dolari. Diferenţa dintre exporturi şi importuri a fost cauzată de o creştere semnificativă a achiziţiilor de petrol ale Beijingului, potrivit datelor publicate sâmbătă de serviciile vamale, transmite AFP.
• Voturi la Strasbourg, dezbateri pe criza euro în Consiliu. Ce se întâmplă important pentru România la Bruxelles
Săptămână de vot pentru Parlamentul European care se reuneşte în plen la Strasbourg pentru patru zile în timp ce la Bruxelles, miniştrii de finanţe ai zonei euro iau luni decizia finală în privinţa programului de iertare a datoriilor Greciei, iar marţi continuă dezbaterile cu colegii lor din zona non euro pe soluţiile legate de criză şi taxa privind tranzacţiile financiare. Două momente importante pentru România se prefigurează săptămâna viitoare la Bruxelles: premierul Mihai Răzvan Ungureanu va avea joi întâlniri cu preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy şi apoi cu cel al Comisiei Europene, Jose Barroso.
• SONDAJ Criza va reveni, dar nu va sta prea mult, cred economiştii
Analiştii economici şi brokerii spun că nu ar fi o surpriză ca economia să scadă în primul trimestru, fapt care ar însemna revenirea în recesiune. Economiştii cred, însă, că activităţile economice vor creşte din nou începând din al doilea trimestru. În România, recesiunea va reveni atât din cauza încetinirii economiei europene, cât şi a condiţiilor meteo nefavorabile de la începutul anului. Chiar ministrul Finanţelor, Bogdan Drăgoi, a afirmat că economia s-ar putea contracta în primul trimestru comparativ cu ultimul trimestru din 2011, ceea ce va echivala cu intrarea în recesiune tehnică, din cauza condiţiilor meteo. Analiştii contactaţi de Mediafax estimează corecţii de până la 0,7% a activităţii economice în primul trimestru din acest an.
• Românii, persoane fizice şi juridice, au 2 miliarde de euro în fondurile mutuale
Fondurile mutuale de investiţii româneşti au ajuns în februarie la active de 1,65 miliarde de euro. Alte 297,8 milioane de euro se află în fondurile mutuale înregistrate în străinatate. La aceste sume se adaugă încă 62 de milioane de euro investiţi în fondurile închise de investiţii. Banii românilor au mers cu preponderenţă, şi în februarie, tot către fondurile mutuale şi de obligaţiuni. Valoarea activelor nete ale fondurilor mutuale de investiţii româneşti s-a majorat şi în luna februarie cu o rată lunară de 3,3% ajungând la nivelul de 7.176 de lei (1,65 miliarde de euro). Potrivit statisticilor publicate de Asociaţia Administratorilor de Fonduri din România (AAF), şi valoarea activelor fondurilor străine distribuite în România, a evoluat în acelaşi sens.
• Speriaţi de criza euro, islandezii se gândesc să adopte dolarul canadian
Aflată într-un proces dificil de refacere economică, şi având la orizont adoptarea monedei unice europene, Islanda nu scoate din calcul alte posibile alternative. Una dintre acestea fiind o eventuală trecere de la krona islandeză la dolarul canadian. Pe fondul îngrijorărilor privind viitorul monedei unice, pus sub semnul îndoielii de evoluţia imprevizibilă a crizei datoriilor suverane din Europa, mediul politic şi de afaceri islandez ia în calcul schimbarea monedei naţionale nu cu euro, ci cu o monedă considerată a fi mult mai de încredere. Ideea adoptării dolarului canadian a fost lansată la finele anului trecut de reprezentanţii Partidului Progresist din Islanda - partid liberal, aşezat la dreapta eşichierului politic, ce a obţinut la alegerile din 2009 circa 25% din voturi.
• Sarkozy vrea să transforme UE în SUA anilor '30
Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat duminică că vrea introducerea unei legi care să dea prioritate la achiziţiile guvernamentale din UE bunurilor produse în Europa, o măsură protecţionistă similară legislaţiei adoptate în SUA în 1933, în timpul Marii Depresiuni, potrivit AFP, citată de Mediafax. "Franţa a cerut ca Europa să adopte o lege < cumpără produs în Europa > după modelul legii < cumpără produs în SUA > pentru ca astfel de banii publici europeni să beneficieze companiile care produc în Europa. Comerţ corect da, nu concurenţă neloială", a spus preşedintele francez în timpul unui miting electoral la Villepinte, în apropierea Parisului. Statul francez ar putea aplica unilateral această regulă, dacă nu se ajunge rapid la un acord la nivel european, a adăugat el.
• CAPITAL
• La ce e bună o inflaţie mai mare? să eviţi capcana lichidităţii sau să scapi din ea de Lucian Croitoru
Au trecut deja câţiva ani de când ratele dobânzii de politică monetară s-au apropiat de zero în multe ţări dezvoltate, adică de când aceste economii sunt în capcana lichidităţii. Pentru a le scoate din capcană, băncile centrale au mărit baza monetară de câteva ori de la începutul crizei, fără a putea spune că au reuşit. Aceasta renaşte interesul practic şi academic pentru două probleme importante. Prima se referă la legătura dintre bani şi inflaţie şi la cea dintre bani şi preţurile activelor. A doua se referă la eficacitatea politicii monetare când rata dobânzii este egală cu zero.
• Politica şi taxele Mihai Tanasescu
Ne aflăm la nivel mondial în al treilea an de criză financiară/economică şi încă lucrurile sunt confuze, există multe suspiciuni, încrederea încă nu a fost recâştigată, iar sentimentul oamenilor continuă să fie pesimist. Sunt unele semne uşoare că economia SUA ar putea să înregistreze dezvoltări pozitive, cu o creştere a locurilor de muncă, cu un sentiment în schimbare, dar cu un dezechilibru intern şi extern ce a atins cote alarmante. De asemenea, lupta politică face ca dezbaterile în SUA să fie mai mult orientate către adversarii politici, şi nu neapărat către soluţii pe termen lung, care să redea încrederea în viitor. Traversând Oceanul Atlantic, observăm aceeaşi stare şi în Europa. De dată recentă, rezultatele ultimului summit european au făcut să apară din nou speranţa.
• Oportunitatea ratată din minerit
Cinci mii de mineri protestează în Valea Jiului, preşedintele Băsescu vorbeşte de "redeschiderea mineritului", FMI laudă performanţele SNLO. Complet contradictorii, evenimentele recente din mineritul românesc descriu perfect haosul dintr-o industrie care a avut în ultimii zece ani, în tot restul lumii, cea mai bună perioadă din istorie. Preşedintele nu surprinde întotdeauna fenomenul atunci când vorbeşte despre economie, însă de data asta a nimerit-o cu mineritul. Mineritul la nivel global a trăit în deceniul 2000-2010 ani de glorie. Pe fondul necesităţii asigurării siguranţei energetice în economiile dezvoltate şi al exploziei consumului de energie în China, preţul cărbunelui au crescut ameţitor. De la circa 30 dolari/tonă în 2000, cărbunele termic atinsese, în 2008, o cotaţie de 150 dolari/tonă. Acum e în jurul a 110 dolari/tonă, consecinţă a crizei economice, însă perspectivele nu arată nicio şansă pentru vreo ieftinire.
• CURENTUL
• Fraudă de 10 milioane de euro în programul european REGIO
O firmă ieşeană se află în centrul unui scandal de proporţii după ce, prin fraudă, a reuşit să acceseze fonduri europene de 10 milioane de euro, prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Nord Est, în cadrul unui proiect în valoare totală de peste 88,6 milioane lei ce vizează construcţia unui centru de agrement SPA în interiorul Complexului Palas din Iaşi. Firma care a reuşit performanţa de a înşela, cu complicitatea directă a celor de la vârful ADR Nord-Est, vigilenţa Uniunii Europene, se numeşte Valgos SRL şi nu îndeplineşte nici pe departe multe dintre criteriile de eligibilitate necesare aprobării proiectului şi acordării finanţării solicitate.
• Elevii se vor putea orienta spre liceu sau şcoală profesională după clasa a VI-a
Elevii se vor putea orienta spre un anumit liceu după evaluarea de la sfârşitul clasei a VI-a. Începând din acest an, elevii de clasa a VI-a, dar şi cei de clasa IV-a şi elevii din clasa a II-a, de la şcolile de stat sau particulare, vor da teste de evaluare în luna mai, iar rezultatele le vor arăta competenţele dobândite. Anul acesta însă, testarea este experimentală, organizată numai în anumite şcoli, câte două pe judeţ şi patru din Bucureşti, şi nu se va finaliza printr-o notă sau printr-un calificativ. Testele vor fi orientative, dar din 2013, vor fi obligatorii pentru toţi elevii de la cele trei clase. Ministerul Educaţiei a postat pe site-ul propriu lista cu unităţile şcolare, care vor organiza, în luna mai, testarea competenţelor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a.
• CURIERUL NATIONAL
• Chinul economiei din spatele cifrelor oficiale
Ministerul de Finanţe anunţă că primul trimestru din acest an va fi al doilea consecutiv de scădere a PIB. Analişti contactaţi de Curierul Naţional spun că economia naţională suferă chiar mai mult decât o arată statistica. Anul 2012 s-ar putea încheia negativ, în condiţiile în care vine după un 2011 cu o creştere întâmplătoare şi contestabilă. După impasul de la sfârşitul anului trecut, economia naţională ar putea debuta şi în 2012 cu un trimestru negativ. Vineri ministrul de finanţe Bogdan Drăgoi a spus că perspectiva recesiunii tehnice, cu două trimestre consecutive de contracţie, este reală, însă a adăugat că faţă de perioada similară din 2011 se păstrează un avans de 1,5 - 2%. Acest recul al produsului intern brut s-a datorat unei neşanse a vremii, în opinia oficialului român.
• S-a renegociat contractul cu Ford pentru Automobile Craiova
Termenele contractuale privind investiţiile au fost prelungite până la sfârşitul anului. Compania va plăti penalităţi pentru nerealizarea producţiei de 250.000 de maşini pe an, asumată prin contract. Prevederile sunt stipulate într-un proiect de ordonanţă de urgenţă postat pe site-ul AVAS. Potrivit proiectului de ordonanţă publicat pe site-ul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), se impune "acomodarea ajutoarelor de stat autorizate, cu noile condiţii din planul de afaceri şi din contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni, achitarea penalităţilor prevăzute în contract, drept compensaţie pentru nerealizarea numărului de autovehicule asumat prin contract".
• Ce face statul pentru vânzarea cu succes a pachetului de 15% din acţiunile TEL
Preţul minim al ofertei ar urma să ţină cont că investitorii pot fi atraşi în primul rând prin discount. Operaţiunea va dura zece zile lucrătoare şi poate fi prelungită cu până la trei zile. Oferta secundară prin care statul vrea să vândă la bursă 15% din acţiunile Transelectrica (TEL) va avea un preţ minim şi unul maxim, şi urmează să fie lansată săptămâna viitoare, au declarat pentru Mediafax surse din piaţa de capital.
• EVENIMENTUL ZILEI
• INTERVIU EXCLUSIV EVZ. Traian Băsescu: "Dacă va performa, îl propun din nou premier pe Mihai Răzvan Ungureanu"
Preşedintele Traian Băsescu a acordat "Evenimentului zilei" un interviu în exclusivitate în care a afirmat că, după alegerile de la sfârşitul acestui an, l-ar putea nominaliza din nou pe Mihai Răzvan Ungureanu în funcţia de premier. Condiţia este ca acesta să performeze în fruntea Executivului. Despre eventuala candidatură a acestuia la Preşedinţie, din partea PDL, şeful statului spune că deocamdată nu s-a produs "chimia" dintre el şi PDL.
• Calcule la PNL. 10 zone cu negocieri eşuate pe candidaturi: Harta judeţelor cu probleme în USL!
Negocieri cu noduri în cadrul Uniunii Social Liberale. Cel puţin 10 judeţe au fost identificate de către conducerea liberală, la ultima şedinţă în Biroul Politic Central, ca întâmpinând probleme grave în încheierea negocierilor pe candidaturile comune la viitoarele alegeri locale. Potrivit unor surse liberale, secretarul general al PNL, Eduard Hellvig le-a comunicat colegilor că a primit reclamaţii şi nemulţumiri din partea reprezentanţilor filialelor din circa 10 judeţe şi că nu vede cum va putea fi respectat termenul de 15 martie pentru finalizarea listelor cu candidaţi la nivel naţional.
• JURNALUL NATIONAL
• Ne întoarcem în recesiune. Autorităţile dau vina pe zăpezile mari din această iarnă. Şi pe criza din Europa care ne reduce exporturile
Vremea grea din această iarnă care a paralizat unele activităţi economice, recesiunea din Europa care conduce la scăderea exporturilor româneşti, dar şi prăbuşirea consumului intern vor duce economia românească iar în recesiune. Este părerea ministrului de Finanţe, Bogdan Drăgoi, dar şi a majorităţii analiştilor economici. Problema este că economia a început să scadă din nou începând cu octombrie 2011 şi nu prea se întrevăd motoarele capabile să o propulseze pe creştere. Cu toate astea, autorităţile sunt optimiste şi mizează că acest an se va încheia cu un plus de 1,52-2% faţă de 2011.
• Irak: 100 de adolescenţi au fost omorâţi cu pietre pentru că sunt emo
Cel puţin 14 tineri irakieni au fost omorâţi cu pietre de către extremişti religioşi în ultimele trei săptămâni în Bagdad pentru că se îmbrăcau şi îşi aranjau părul în stilul emo, la fel ca alţi adolescenţi de vârsta lor din Occident, scrie Daily Mail. Astfel de crime au loc în Irak de când ministrul de interne a spus luna trecută despre curentul "emo" că este satanist şi a ordonat poliţiei să ia măsuri. Mişcarea face parte dintr-o campanie de reprimare a tinerilor care adoptă "apariţii occidentale" în Irak, dupa cum este numită înfăţişarea lor de oficialii guvernamentali. Nu se ştie exact câţi tineri au fost omorâţi de la declanşarea campaniei împotriva curentului "emo", dar ar putea fi aproximativ 100 de victime.
• Roubini: Portugalia va părăsi, după Grecia, zona euro. Preţul petrolului se va majora în continuare
Într-o intervenţie la postul american de televiziune CNBC, Nouriel Roubini, economistul care a previzionat criza financiară mondială, a declarat că din punctul său de vedere Portugalia va fi următorul stat din Uniunea Europeană care, după Grecia, va restructura datoriile şi va fi nevoit să părăsească zona euro. Roubini consideră că în zona euro există mai multe ţări cu probleme în domeniul datoriilor suverane, inclusiv Italia şi Spania, dar că Portugalia este cel mai slab pregătită pentru a face faţă unui astfel de eveniment. Deşi Grecia a obţinut acordul a suficienţi investitori privaţi care deţin obligaţiuni ale statului pentru a derula o restructurare a datoriei suverane, în urma căreia datoria ţării va fi redusă cu circa 100 de miliarde de euro, Roubini afirmă că valoarea acesteia este mult prea mare pentru a mai putea fi plătită.
• NATIONAL
• Igas, amestecat in contrabanda cu tigari de la Moldova Noua
Numirea lui Traian Igas drept ministru de Interne i-a luat prin surprindere pe multi dintre angajatii institutiei. Dar mai ales pe ofiterii anumitor structuri care lucrau din greu la un caz privind contrabanda masiva cu tigari, facuta prin magazinele duty free, la granita cu Serbia. Dupa cum "National" a dezvaluit in exclusivitate, ofiteri superiori ai DGIPI au pus obsesia fostului ministru de desfiintare a serviciului secret al Internelor pe seama unor misterioase dosare in care ar fi aparut si numele acestuia. Sursele noastre sustin ca ancheta sub acoperire aflata in plina desfasurare la momentul numirii lui Igas ajunsese la personaje foarte apropiate de acesta.
• Intalnire a Colegiului Director al PDL pe tema alegerilor locale
Colegiul Director al PDL s-a intalnit, duminica dupa-amiaza, la sediul partidului din Modrogan 1. In cadrul Colegiului Director al PDL, intalnire programata pentru ora 16, fiecare organizatie a partidului va informa conducerea partidului "despre cum merge in alegerile locale", a precizat deputatul Cezar Preda, presedinte al organizatiei PDL Buzau, potrivit Mediafax. Preda a adaugat ca duminica au avut loc, in toata tara, sedinte ale Birourilor Permanente ale organizatiilor PDL.
• Alin Teodorescu il pune la colt pe Ponta
Federalizarea PSD-ului, prin crearea falangei Transilvania, nu este o idee buna, ci "o forma fara fond", ii transmite sociologul Alin Teodorescu politicianului Victor Ponta. "Consider ca ideea de PSD Transilvania este o idee corecta. In cadrul PSD, la nivel national, Transilvania trebuie sa aiba o reprezentare regionala, speciala, oamenii din Transilvania au probleme specifice si au fost dezamagiti de cei pe care i-au ales pana acum sa-i reprezinte la Bucuresti", a afirmat recent Ponta.
• ABN Amro, pagubita de Grecia cu 880 de milioane de euro
Banca olandeza ABN Amro a inregistrat pierderi mari in 2011, din cauza expunerii sale pe Grecia. Agentia Ficth avertizeaza ca statul elen a intrat in incapacitate de plata. ABN Amro, care are o subsidiara si in Romania, a fost nationalizata in 2008 de guvernul olandez, pentru a o proteja de criza financiara mondiala. Pierderile inregistrate de aceasta banca in urma expunerii pe Grecia au fost cauzate de creditele corporative garantate de statul elen, nu de imprumuturi directe catre guvernul de la Atena. ABN Amro, a patra banca din Olanda ca marime, evolueaza intr-o economie despre care chiar oficialii olandezi au recunoscut ca se afla in recesiune. Autoritatile spera ca aceasta banca sa reintre in proprietate privata in 2014.
• Israelul a dat drumul la cronometru pentru Iran
Intors acasa dupa vizita la Washington, Benjamin Netanyahu a declarat ca daca Israelul nu va actiona impotriva Iranului, nu va mai exista generatia viitoare. Intrebat cand se va petrece acest atac, premierul israelian a vorbit "profetic": "Nu in saptamani sau luni". Si cand sa respire usurati cei 53 % dintre israelienii care nu vor razboi - conform unui sonadaj de opinie - Netanyahu a adaugat: "Si cu certitudine nu vor fi ani!" Recapitulam: nu saptamani, nu luni, nu ani. Ce mai ramane? Zile!
• PUTEREA
• Proiectul, în dezbatere publică până pe 16 martie: Cum va arăta Agora
Bucureştenii îşi vor mai putea exprima opiniile legate de proiectul transformării Pieţei Universităţii în spaţiu de dezbateri până pe 16 martie. Proiectul, o iniţiativă a Asociaţiei Pro Democraţia, a mai fost discutat în Consiliul General, însă consilierii l-au respins pe motiv că nu fusese supus anterior dezbaterii publice. Potrivit propunerii, spaţiile publice din Piaţa 21 Decembrie 1989, din faţa Universităţii de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" şi din faţa Teatrului Naţional vor primi statut de spaţiu de dezbatere publică şi vor fi amenajate urbanistic în urma unui concurs de soluţii. Amenajările trebuie să cuprindă o tribună de exprimare, panouri de afişaj, bănci sau mobilier specific similar şi toalete ecologice şi se vor realiza din bugetul Administraţiei Străzilor.
• Protecţia acţionarilor minoritari
Guvernul pregăteşte legislaţia necesară conversiei datoriilor statului în acţiuni la societăţile ce urmează să fie privatizate. Prima pe listă este Oltchim, pentru care Comisia Europeană şi-a dat deja acordul pentru acest tip de ajutor de stat. Numai că statul trebuia să rezolve şi problema acţionarilor minoritari care ar fi păgubiţi de o astfel de decizie. Potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă postat pe site-ul Ministerului Economiei, se pot supune conversiei datoriile Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) asupra societăţii comerciale ce urmează a fi privatizată. Majorarea de capital social trebuie să se realizeze "cu respectarea dreptului de preferinţă al acţionarilor existenţi".
• Televiziuni, radiouri, ziare şi internet - ce rămâne şi ce putem crede?
Spaţiul mediatic se aglomerează din ce în ce mai mult în 2012 - an electoral. Nu este un fenomen nou - campaniile din anii trecuţi au fost martore ale unor explozii de presă scrisă, în perioada în care ziarele dominau piaţa informaţiei. Pentru 2012 se pregătesc să intre în luptă nu mai puţin de 7 televiziuni de ştiri: B1 TV, Realitatea TV, România TV, Giga TV, Antena 3, Digi 24 şi TVR Info.
• Preşedintele Consiliului Fiscal: creşterea salariilor este posibilă într-o anumită măsură
O anumită creştere a salariilor medii în sectorul bugetar este posibilă anul acesta, întrucât s-au făcut unele economii prin reducerea numărului de personal, însă nu cu 15%, a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. Potrivit acestuia, o majorare cu 15% - 16% se poate face numai apelând la alte resurse bugetare din altă parte, ceea ce reprezintă atât o problemă de legalitate, cât şi una de logică economică, informează Agerpres.
• ROMANIA LIBERA
• Piruetă. Spre deosebire de ianuarie, preşedintele spune acum că se pot majora salariile bugetarilor. Creşteri salariale şi reducerea CAS. De unde scoate statul un miliard de euro
Subiectul majorării salariale şi cel al reducerii CAS - domeniu în care angajatorii din România trebuie să suporte unele din cele mai înalte cote de impozitare din Europa - au înfierbântat din nou clasa politică. Cele două măsuri, dacă vor fi aplicate concomitent, ar reprezenta pentru bugetul statului un efort de un miliard de euro. Potrivit declaraţiilor făcute zilele trecute de către ministrul Finanţelor Publice, Bogdan Drăgoi, costul unei creşteri a salariilor în sectorul public cu 16%, procent ce ar asigura aducerea acestora la nivelul anterior crizei, după ce acestea au mai fost majorate o dată cu 15%, este de 2 miliarde de lei. Nici micşorarea CAS cu 5% nu ar fi mai ieftină.
• Averea secretă a lui Putin
Vladimir Putin a fost reales preşedintele Rusiei, în pofida suspiciunilor de fraudă dar mediaoccidentală revine asupra unor dezvăluiri privind crearea imperiului său financiar secret care i-a permis să devină "cel mai bogat om din Europa". Oficial, Putin a declarat un patrimoniu de 135.000 euro, un apartament de 75 mp în Sankt-Petersburg, oraşul natal, şi altul la Moscova. În realitate, fostul şi nou realesul preşedinte al Rusiei, colonelul KGBşi judokanul Vladimir Putin, este imens de bogat, aşa cum reiese din declaraţiile unor martori care au fost implicaţi direct în sistem. Principalul acuzator este Serghei Kolesnikov, 63 de ani, care trăieşte ca un om vânat.
• Netanyahu: "Ordinul este de a-i lovi pe toţi cei care vor să ne atace"
Premierul israelian Benjamin Netanyahu a anunţat duminică faptul că a dat ordin armatei să 'îi atace pe toţi cei care plănuiesc să ne atace', pe fondul unei recrudescenţe a violenţei între Israel şi grupări armate palestiniene din Fâşia Gaza, potrivit Agerpres. Conform postului public de radio, şeful executivului evreu a asigurat de asemenea, la capătul unei întâlniri cu circa treizeci de primari ai unor localităţi din sudul Israelului, că 'operaţiunile din Gaza vor continua atât timp cât va fi necesar'. 'O soluţie pentru tirurile de rachete nu va putea fi găsită decât după înlăturarea ameninţării iraniene', a adăugat premierului, potrivit aceleiaşi surse, care nu a făcut şi alte precizări.
• ZIARUL FINANCIAR
• Cum sunt de fapt plătiţi înalţii funcţionari de stat: Drăgoi a câştigat 200.000 de euro anul trecut, 90% din bani venind din consilii de administraţie
Banca de stat CEC Bank i-a plătit anul trecut actualului ministru de finanţe o indemnizaţie de 451.368 de lei (105.000 de euro). Bogdan Drăgoi, numit de o lună ministru al finanţelor, a încasat în 2011 din numeroasele funcţii pe care le-a deţinut impresionanta sumă de 833.640 de lei (aproape 200.000 de euro), jumătate din bani, adică echivalentul a circa 105.000 de euro, reprezentând remuneraţia de membru în consiliul de administraţie al băncii de stat CEC Bank. Pentru postul de secretar de stat în Finanţe, Drăgoi a încasat anul trecut numai 58.284 lei (13.500 de euro), adică 7% din venitul total, declaraţia sa de avere demonstrând încă o dată că în cazul multor înalţi funcţionari publici cea mai mare parte a remuneraţiei nu provine din funcţia de bază.
• Grecia a intrat în default prin cel mai mare schimb de obligaţiuni din istorie şi nimic catastrofal nu s-a întâmplat... încă
Schimbul de obligaţiuni greceşti a declanşat plata unor CDS-uri de trei miliarde de dolari (2,3 mld. euro) Miniştrii de finanţe din zona euro au deblocat 35,5 miliarde de euro pentru ajutarea Greciei Ministrul german de finanţe Wolfgang Schauble nu exclude al treilea bailout pentru statul elen Economistul Nuriel Roubini anticipează că Portugalia va fi următorul stat care-şi va restructura datoria. Norii negri de furtună de deasupra Europei s-au risipit pentru moment după ce Grecia a convins, nu fără a folosi forţa legii, investitorii privaţi să participe la cel mai mare schimb de obligaţiuni din istoria recentă a lumii, iar miniştrii de finanţe ai zonei euro au deblocat 35,5 miliarde euro, o parte din cei 130 miliarde euro stabiliţi pentru cel de-al doilea pachet de baiout destinat Atenei.
• Finanţele merg pe un PIB de 609 mld. lei, cu 30 mld. lei mai mare. Ce va fi cu veniturile?
Guvernul urmăreşte majorarea veniturilor populaţiei, dar în limitele care permit finanţarea acestei măsuri şi în anii viitori şi menţinând ţinta de deficit pentru acest an, de 1,9% din PIB, astfel că orice surplus va depinde de creşterea economică şi de îmbunătăţirea încasărilor bugetare, a declarat Bogdan Drăgoi, ministrul finanţelor, la prima conferinţă de presă de la preluarea mandatului. Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru acest an a urcat cu aproximativ 30 mld. lei, la 609 mld. lei, după revizuirea în sus a cifrei pentru anul trecut, noul nivel al PIB pentru 2012 fiind calculat la o creştere economică în jur de 1,7%, adică mijlocul intervalului 1,5-2%, după cum indică oficialii din Ministerul de Finanţe.
• CE a dat verde pentru majorarea de la Oltchim, dar nemţii de la PCC ar putea-o bloca din nou
Conducerea combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) a anunţat pe bursă la finalul săptămânii trecute că a fost înştiinţată de Ministerul Economiei asupra faptului că societatea a primit de la Comisia Europeană undă verde pentru conversia în acţiuni a datoriei Oltchim faţă de AVAS, care se ridică la circa 135 mil. euro. Ştirea a fost primită cu entuziasm de investitorii de pe bursă, iar titlurile companiei au câştigat circa 8% după anunţ, închizând săptămâna la un preţ de 1,34 lei/unitate.
• Harta celor mai mari terenuri goale din centrul Bucureştiului
De departe, cele mai mari terenuri nefolosite din centrul Capitalei sunt Casa Radio de la Eroilor şi Esplanada de pe Bulevardul Unirii, de câte 10 hectare fiecare. E nevoie de alte zece parcele pentru a obţine un alt lot de asemenea dimensiuni în centrul Bucureştiului, arată o analiză a ZF. Cele mai mari 15 loturi de teren neexploatate în zona centrală a Capitalei au o suprafaţă cumulată de circa 34 de hectare şi valorează cel puţin jumătate de miliard de euro, potrivit estimărilor ZF. Printre proprietari se regăsesc oameni de afaceri locali precum George Copos, Ion Ţiriac, Gabriel Popoviciu sau Sorin Creţeanu, precum şi familia fostului proprietar al afacerii Petroexportimport, Ovidiu Popescu, care deţine Palatul Ştirbei şi terenul de 8.000 de metri pătraţi din spatele acestuia.