REVISTA PRESEI 12.12.2011

• ADEVARUL

• FMI: Acordul european nu rezolvă criza datoriilor

Acordul pentru mai multă integrare şi disciplină fiscală la care au ajuns europenii este un pas în direcţia cea bună, dar nu este o soluţie completă pentru a rezolva criza datoriilor, a avertizat economistul-şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Olivier Blanchard, citat de Reuters. "Ce s-a întâmplat săptămâna trecută e important: e o parte a soluţiei, dar nu este chiar soluţia", a mai declarat oficialul FMI, care a adăugat că vor fi necesari şi alţi paşi, fără a preciza care. Blanchard a reproşat că "o mare parte din volatilitatea pieţelor financiare provine din declaraţiile europenilor, demonstrând incapacitatea de a lua decizii logice".

• Americanii nu dau bani statelor ,,burtoase"

În această vreme, arabii şi americanii nu se arată prea dornici să participle la fondul special din cadrul FMI pe care europenii vor să-l înfiinţeze pentru statele aflate în dificultate. Ba, mai mult, senatorii republicani din SUA au introdus o propunere de lege prin care solicită retragerea celor 100 de miliarde de dolari pe care Washingtonul i-a pus la dispoziţia FMI pentru a creşte rezervele acestuia. "Să forţezi contribuabilii să salveze state providenţiale burtoase din Europa este nerezonabil şi imoral", a explicat Tom Coburn, unul dintre cei 26 de senatori care susţin propunerea. Directorul general al Fondului Monetar Arab (AMF), Al Jassim Mannai, a declarat la rândul său că sunt şanse slabe ca instituţia să ofere ajutor financiar ţărilor din zona euro. Prioritatea AMF este să ofere asistenţă ţărilor afectate de protestele care au cuprins lumea arabă, a explicat el.

• Raiffeisen: Băncile străine nu pleacă din România, în ciuda crizei

Băncile străine nu vor părăsi piaţa românească, oricât de mari ar fi problemele din zona euro, a declarat Steven van Groeningen, preşedinte Raiffeisen Bank România, în cadrul emisiunii "După 20 de ani" difuzată de Pro TV. "O banca va fuziona cu altă bancă, o bancă va vinde franciza din România către altă bancă - atunci asta ar putea fi definit ca < a pleca >. Ce nu văd este ca un jucător mare să plece din România. Avem nevoie de un proces de consolidare, avem prea multe banci care au aceleaşi ambiţii", a declarat Steven van Groeningen. Problemele financiare din vestul Europei fac imposibilă scăderea dobânzilor la creditele în euro. "La lei poate că vedem o scădere, dar la euro poate că vedem o creştere", a mai spus oficialul Raiffeisen.

• Coaliţia de la Londra, zguduită de summitul UE

Veto-ul premierului David Cameron provoacă disensiuni în coaliţia de guvernământ de la Londra. Britanicii vor ieşirea din UE. Relaţiile dintre conservatori şi liberal-democraţii britanici, parteneri în coaliţia de guvernământ de la Londra, sunt extrem de tensionate după ce premierul David Cameron a decis ca ţara sa să nu ia parte la noul plan european de disciplină bugetară, la care au aderat toate statele comunitare, mai puţin Marea Britanie. Cele mai aspre critici la adresa şefului Executivului de la Londra au venit chiar din partea vicepremierului democrat-liberal, Nick Clegg.

• După acord, probleme politice interne

După ce 26 de state au reuşit să se pună de acord pentru a crea un nou tratat, vine o parte la fel de dificilă: convingerea propriilor clase politice şi a propriilor cetăţeni. Obstacole de natură democratică (referendum, schimbare a Constituţiei, majoritate parlamentară fragilă) se prefigurează deja în Irlanda, Olanda, Austria, România şi Danemarca, în timp ce opoziţia din Finlanda, Letonia şi Cehia ar putea întârzia sau anula acordul "Europlus", scrie "The Telegraph". Prima problemă - Irlanda. Ministrul irlandez pentru Europa a declarat că există "50%-50%" şanse să fie nevoie de un referendum, iar premierul Enda Kenny nu a negat.

• BNR va recomanda băncilor să fie mai îngăduitoare cu cei care au probleme cu plata ratelor, dar se străduiesc

Banca Naţionlă a României le va recomanda băncilor să relaxeze condiţiile de restructurare a creditelor pentru clienţii care au probleme, dar reuşesc să achite măcar parţial ratele. Declaraţia a fost făcută directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. Băncile trebuie să înţeleagă că principalul lor activ sunt clienţii a subliniat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză. În acest condiţii BNR va recomanda băncilor să restructureze creditele măcar pentru clienţii care reuşesc să achite măcar parţial ratele. Cinteză susţine că numărul creditelor la care se înregistrează restanţe a ajuns la 225.000. "La creditele deja existente, deja cu probleme, se adaugă noi credite. Ponderea creditelor afectate de restanţă în total credite este de 24%", a adăugat directorul BNR. Soldul creditelor acordate firmelor şi populaţiei era la finele lunii octombrie de 221 miliarde de lei (51 miliarde de euro).

• "New York Times": Ultima încercare a Europei

Am pierdut şirul reuniunilor europene care s-au terminat cu acorduri "istorice" care ar fi trebuit să oprească criza datoriilor din Eurozonă. De fiecare dată, s-au năruit pentru că pieţele au considerat că erau inadecvate sau irelevante şi că nu puteau produce suficientă creştere economică pentru a plăti obligaţiile din viitor. Acordul ultim - şi toate cele 17 membre ale zonei euro s-au angajat să îl semneze - e construit în jurul cererii germanilor de a avea angajamente legale pentru a menţine disciplina fiscală şi financiară. Pe termen lung, mai multă disciplină şi coordonare şi mai multă transparenţă financiară sunt benefice. Dar un pact care îi obligă pe toţi la mai multă austeritate în vreme de recesiune este exact lucrul de care Europa nu are nevoie acum.

• Un vot de la PDL ne costă 100.000 de euro

Cei 246 de parlamentari din coaliţie vor primi bani pentru colegiile pe care le reprezintă. Premierul Emil Boc încearcă să îşi asigure adoptarea bugetului pe anul viitor prin fidelizarea senatorilor şi deputaţilor din partidele aflate la Putere. Pentru ca proiectul să fie adoptat cât mai repede şi în forma dorită de Executiv, parlamentarii PDL, ­UNPR şi ­UDMR vor fi răsplătiţi din bani publici. Fiecare parlamentar PDL, UDMR şi UNPR va avea dreptul să depună amendamente în valoare de 400.000 de lei, echivalentul a 100.000 de euro. Banii urmează să fie destinaţi colegiilor în care au fost aleşi respectivii parlamentari. De altfel, majoritatea parlamentarilor PDL şi-au pregătit, deja, amendamente care prevăd construcţia sau finalizarea unor biserici, spitale sau lucrări de infrastructură.

• CAPITAL

• Băsescu: România se va împrumuta 16 miliarde de euro în 2012

Ţara noastră va trebui să se împrumute 16 miliarde de euro în 2012, a anunţat preşedintele Traian Băsescu într-o intervenţie televizată. "Trebuie să împrumutăm 13,5 miliarde de euro pentru a achita datoriile care sunt rostogolite din 2007 încoace. Alte 2,5 miliarde de euro trebuie pentru a acoperi deficitul de 1,9% din PIB", a precizat preşedintele. Datoria ţării noastre este acum de circa 40% din PIB, adică peste 214 miliarde lei (49 miliarde euro). Cu cele 16 miliarde de euro care vor fi împrumutaţi în 2012, datoria publică va ajunge la 55 miliarde de euro, depăşind 44% din PIB. Potrivit preşedintelui, România va avea deficit bugetar de 1,9% în 2012 şi deficit zero în 2013, ţinte asumate în faţa Comisiei Europene.

• Germania înfrântă: Băncile private nu vor fi obligate să suporte costurile restructurării datoriilor suverane, iar FMI va fi principalul creditor

Liderii europeni au renunţat la a cere investitorilor privaţi să participe la costurile restructurării datoriilor după ce Germania a abandonat această idee, blamată acum pentru că a dus la înrăutăţirea crizei. Mai direct spus, deţinătorii de obligaţiuni suverane ale statelor cu probleme, adică marile bănci private, nu vor mai trebui să suporte niciun fel de pierdere în cazul restructurării datoriilor. Limitarea implicării sectorului privat la termenii acceptaţi în regulamentele Fondului Monetar Internaţional a făcut parte din pachetul de măsuri asupra căruia au convenit liderii europeni ieri la Bruxelles.

• Efect de bumerang: Votul lui Cameron loveşte economia britanică

Atunci când premierul britanic David Cameron şi-a folosit dreptul de veto împotriva modificării tratatelor europene, o măsură cerută de Germania şi Franţa la summitul de iarnă al UE, el a clamat că acţionează în apărarea economiei britanice. Cu toate intenţiile bune, puţine au fost vocile din mediul de afaceri britanic ce au susţinut decizia lui Cameron, scrie The Guardian. Astfel, Sir Martin Sorrell, şeful grupului internaţional de advertising WPP, conchide că "Nu poate fi de niciun ajutor. Aş prefera să fiu în cort şi nu în afară".

• Reîncepe Războiul Rece? Lavrov îi răspunde dur lui Hilary Clinton

Cu ocazia unui discurs pe care l-a ţinut la Ambasada Rusiei din Vilnius, ministrul rus de externe Serghey Lavrov a folosit un limbaj extrem de dur când a vorbit despre secretarul de stat al SUA, Hilary Clinton. Aceasta declarase anterior, la Bruxelles, că SUA susţin drepturile poporului rus şi speranţele lui pentru un viitor mai bun. "Din nefericire, unii dintre colegii mei preferă să vină şi să folosească această tribună pentru a face nişte declaraţii total irelevante pentru agenda actuală. Acesta este cazul colegei mele Hillary Clinton care, după toate indiciile, a venit aici doar pentru a se da în spectacol în faţa votanţilor ei (sau în faţa electoratului democrat), pentru a arăta cât de tari sunt ei, şi a plecat imediat după terminarea discursului său", a declarat Lavrov.

• CURENTUL

• Baronii exporturilor paralele de medicamente

Exporturile paralele de medicamente au ca beneficiari o salbă lungă de firme din industria farma autohtonă şi ca victime principale milioane de bolnavi din întreaga ţară. Victimele colaterale sunt fabricile de medicamente care pierd pieţe importante din Occident. Există însă situaţii în care producătorii internaţionali au pierdut mai mult decât atât. Cel mai concludent caz este cel al producătorului Hoffman La Roche din Elveţia care a fost practic ţepuit de distribuitorul local Relad Internaţional. Majoritatea medicamentelor din depozitele Relad Internaţional ajungeau pe căi întortocheate în străinătate.

• Generalul Gaichuk-Bologa, arestat la Iaşi, este "cap de antenă" al ruşilor în America de Sud şi Europa

Generalul Gaichuk-Bologa, arestat la Iaşi , este "cap de antenă" al ruşilor în America de Sud şi Europa. La sfârşitul săptămânii trecute, Serviciul teritorial Iaşi al DIICOT a făcut o captură de zile mari. Trei indivizi cu nume care te duc cu gândul la banda lui SOV de peste Prut, au fost surprinşi în flagrant în timp ce retrăgeau suma de aproximativ un milion de dolari dintr-o bancă din Iaşi. Este vorba despre moldoveano-ucraineanul Gaichuk Valeriu (54 de ani), israelianul Ossipov Konstantin (42 de ani) şi româno-moldoveanul Matei Vitalie (37 ani). Pe 9 decembrie 2011, ei au fost reţinuţi de procurorii DIICOT pentru operaţiuni financiare frauduloase şi spălare de bani.

• CURIERUL NATIONAL

• Un summit cu prea multe semne de întrebare

Rezultatele tumultuosului summit european de la Bruxelles ne reamintesc de istoria paharului pe jumătate gol sau pe jumătate plin. O concluzie clară va putea fi trasă abia la primăvară, când vom vedea dacă ţările membre au pus în aplicare propusa disciplină bugetară. În comunicatul Consiliului European nu există niciun cuvânt referitor la creşterea economică, ci doar la restricţii bugetare şi sancţiuni. Paharul summitului este pe jumătate gol, deoarece nu a fost decisă nicio măsură urgentă pentru a răspunde crizei ce ameninţă deja toate economiile europene, inclusiv pe cea germană, începând cu notarea în scădere a finanţelor lor. Nimic nu s-a întreprins pentru stabilizarea imediată a monedei euro. Paharul este pe jumătate plin, sau va fi plin la primăvară, când 26 din cele 27 (în perspectivă 28) de ţări ale UE vor fi pus - sau vor fi pe cale să pună - în practică disciplina bugetară dorită de Germania şi sprijinită de Franţa.

• În deficitul bugetar se vor vedea pierderile a 27 de companii de stat

Guvernul a convenit cu FMI majorarea semnificativă a numărului acestor companii. Lista companiilor ale căror pierderi trebuie incluse anul viitor în deficitul bugetar a fost din nou substanţial extinsă, de la 10 la 27 de societăţi, după ce iniţial a fost restrânsă în proporţie similară, de această dată fiind preluate firme noi precum Avioane Craiova, Romarm, Petromin şi Plafar. Modificările au fost convenite de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) în ultimele negocieri, din toamna acestui an, şi incluse în scrisoarea de intenţie.

• Publicitarii îşi pun speranţele în competiţiile sportive şi în alegeri

În ciuda crizei, Jocurile Olimpice, Campionatul European de Fotbal, alegerile din SUA şi din alte ţări, precum şi relansarea Japoniei vor avea un impact pozitiv asupra pieţei. ZenithOptimedia estimează că investiţiile globale în publicitate vor creşte cu 4,7% în 2012, la 486 miliarde dolari. În Europa Centrală şi de Est se estimează o creştere de 8%.

• Ce facem dacă o bancă-mamă intră în faliment?

BNR a pregătit trei variante de răspuns într-un astfel de scenariu, toate implicând izolarea băncii româneşti de acţionarul majoritar falit. Filosofia de la care pleacă Banca Naţională este aceea de a nu lăsa deponenţii persoane fizice şi juridice să ia vreo pierdere pe partea de depozite. Nicolae Cinteză: "Nu există probleme care să ne îngrijoreze, dar dacă, Doamne fereşte, se ajunge la aşa ceva, măsurile trebuie să rezolve toţi creditorii băncii". Sistemul bancar românesc este stabil, iar pentru anul viitor nu se întrevede un şoc major care să impună măsuri excepţionale faţă de unele bănci locale.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Boicotarea prazului din Olanda, etapa pe raioane

Roşiile, ardeii, ţelina, andivele şi alte fructe şi legume care provin din Ţara Lalelelor ar putea fi ocolite de români, ca răspuns la reacţia olandezilor care ne-au spus "NU în Schengen". Preşedintele Traian Băsescu a ieşit la cumpărături şi a evitat "zarzavaturile olandeze", un răspuns la reacţia celor din Ţara Lalelelor faţă de blocarea intrării noastre în spaţiul Schengen. Cum achiesează românii la această idee? Ieri după-amiază, în hypermarketul Billa, standul de legume şi zarzavaturi era dominat covârşitor de mărfuri din Turcia, Spania şi Grecia, urmate, la distanţă, de cele autohtone. Din Olanda nu se găseau decât un stand cu andive, 6,99 lei caserola de 500 de grame, şi o lădiţă de praz, stingheră, între o găleată cu pătrunjel românesc şi un raft cu morcovi turceşti.

• Sorin Oprescu, Naşul mafiei spitalelor bucureştene

INTERESE. Încrengătura aflată în spatele achiziţiilor de echipamente medicale de către spitalele bucureştene din ultimii ani duce către Sorin Oprescu. În urma unei vaste investigaţii jurnalistice care a durat peste două luni, timp în care au fost intervievate zeci de persoane şi s-a vorbit cu reprezentanţii multor firme de profil, "Evenimentul Zilei" este în situaţia de a publica o amplă anchetă din care rezultă faptul că primarul general Sorin Oprescu este Naşul mafiei spitalelor din Bucureşti. Un lanţ de sereleuri conectate între ele câştigă, în mod constant, contracte de la spitalele bucureştene aflate în subordinea Primăriei Capitalei. Miza afacerii este uriaşă: Sute de milioane de lei.

• Nu Bruxelles-ul ne stabileşte taxele!

Nu s-a pus problema ca nivelul fiscalităţii să fie decis de Comisia Europeană, spune preşedintele României, Traian Băsescu. Chiar dacă prin acordul interguvernamental care a fost discutat, săptămâna trecută, la Bruxelles, vor fi impuse nişte reguli stricte bugetare şi fiscale, taxele şi impozitele României vor rămâne neschimbate. Preşedintele României, Traian Băsescu, a declarat, ieri, la Palatul Cotroceni, că prin acest acord vor fi impuşi anumiţi parametri, 0,5% din PIB pentru deficitul structural şi 60% pentru datoria publică, şi, atâta timp cât îi vom respecta, ne vom păstra neatinse taxele şi impozitele.

• Planul alternativ al USL la cel al UE: Comitet anti-criză, guvern de tehnocraţi şi alegeri anticipate!

Liderul PSD, Victor Ponta, a criticat dur prestaţia lui Traian Băsescu la summitul anti-criză de la Bruxelles, desfăşurat săptămâna trecută, dar şi a unor lideri PDL care şi-au arogat meritul susţinerii noului pact fiscal al UE. El a dat publicităţii un plan de salvare întocmit de USl care propune printre altele înfiinţarea unui comitet anti-criză format din reprezentanţi ai puterii, opoziţiei şi ai BNR, susţinerea de către USL a unui Guvern de tehnocraţi, "cu premier şi miniştri tehnocraţi" şi alegeri anticipate.

• JURNALUL NATIONAL

• Românii vor strânge cureaua până la găurile făcute de un nou indicator: deficit structural

Românii descoperă că Uniunea Europeană le aduce şi obligaţii în plus, nu doar avantajul libertăţii de a se plimba mai liber pe continent. Mai nou află că programul de aderare la moneda unică europeană impune sacrificii şi personale, şi de natură politică. Surpriza este că România va trebui să participe la finanţarea unui fond de salvare a ţărilor cu datorii enorme din zona euro, deşi nu este încă membru în clubul ţărilor care au adoptat moneda unică, dar este obligată să se comporte ca un membru de facto. Liderii UE au ajuns la sfârşitul săptămânii trecute la un acord care dă speranţa că moneda euro va rămâne în continuare expresia sintetică a unităţii.

• Şeful Statului Major Interarme din SUA avertizează: Europa va fi cuprinsă de revolte civile!

Generalul american Martin Dempsey, preşedinte al comitetului Şefilor de Stat Major ai categoriilor de forţe ale SUA, a declarat că este "extraordinar de îngrijorat" de potenţialul revoltelor populare şi "spargerii" Uniunii Europene. Cel mai înalt comandant militar al Statelor Unite a avertizat că o eventuală destrămare a UE ar avea consecinţe grave şi pentru Pentagon, relatează BBC News. Dempsey crede că ultimele măsuri luate de liderii UE nu vor fi de ajuns pentru ca zona euro să nu se destrame.

• FMI a impus Guvernului să vândă minimum 20% din acţiunile Poştei Române

FMI a impus Guvernului ca până la sfârşitul lunii aprilie a anului viitor să găsească un investitor strategic care să preia cel puţin 20% din acţiunile deţinute la CNPR, în urma unei majorări a capitalului social, şi să înceapă procedurile de concediere colectivă a angajaţilor din companie. Managerul privat va fi numit la Poşta Română la scurt timp după majorarea capitalului social, dar numai în "strânsă colaborare" cu noul acţionar, se arată în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional. Cu pierderi de 29 milioane euro în 2010, CNPR este controlată în prezent de Ministerul Comunicaţiilor, care deţine 75% din acţiuni, şi de Fondul Proprietatea, cu 25%.

• Românii au retras 1,2 miliarde de euro din băncile greceşti. Solvabilitatea a rămas peste media din sistemul bancar românesc

Băncile cu capital grecesc din România au pierdut depozite de 1,2 miliarde de euro de la sfârşitul lui 2010, pe fondul ştirilor care apăreau din Grecia. Vestea bună este că acum acest proces este pe care de a lua sfârşit şi băncile cu capital grecesc sunt acum într-o situaţie mult mai bună, decât în urmă cu câteva luni. "De la sfrâşitul lui 2010, pe fondul ştirilor care apăreau din Grecia, băncile cu capital grecesc au pierdut depozite de aproape 1,2 miliarde euro. Este enorm. Şi totuşi ele au în momentul de faţă o solvabilitate şi o lichiditate foarte bună, fac faţă cu succes pieţei", a spus Nicolae Cinteză, director de supravegere la BNR, în cadrul semninarului EU-COFILE organizat la Sinaia de BNR şi Alpha Bank.

• NATIONAL

• Basescu, dupa summit-ul de la Bruxelles: "Asta e! Europa Unita!"

Aderarea la acest acord de uniune fiscala este in interesul national si nu s-a obtinut usor, a declarat presedintele Traian Basescu, precizand ca romanii nu vor fi loviti de noul pact. Seful statului a incercat, ieri, sa traduca pe intelesul romanilor deciziile adoptate la summitul de criza de la Bruxelles. "Cred ca romanii nu vor fi afectati in niciun fel de acordul de unitate fiscala, dar vor avea garantia ca traiesc intr-o Romanie care nu va mai trece prin astfel de crize. Este bine pentru romani sa stie ca si Romania face parte din acest acord", a afirmat seful statului.

• Udrea insista: trebuie o remaniere!

Elena Udrea ramane la opinia ca ar fi buna o remaniere, dar precizeaza ca operatiunea este doar de resortul prim-ministrului. "In opinia mea, o remaniere ar trebui facuta si pentru a relansa aceasta guvernare. Este clar ca oamenii asteapta, chiar daca pe fond nu s-au facut erori, exista o asteptare fata de schimbarea in cadrul Guvernului", sustine ministrul Dezvoltarii si Turismului. Pentru a nu-si irita colegii de Guvern, Udrea precizeaza ca nu este atat vorba despre ministri "care nu si-ar fi facut treaba", ci de faptul ca oamenii "asteapta sa vada figuri noi" in Executiv. Iar operatiunea ar fi benefica "atat pentru partid, cat si pentru societate", insista vicepresedintele PDL.

• Comentariu Bloomberg: Forta irezistibila a Germaniei reunificate devine realitate!

Temerile franco-britanice din 1989, cand presedintele Francois Mitterand si premierul britanic Margaret Thatcher au manevrat sa blocheze reunificarea Germaniei de teama ca va deveni o forta irezistibila, sunt pe cale sa devina realitate. Criza financiara din Europa din ultimii doi ani s-a intensificat, iar in 2012 ajung la maturitate datorii pe termen scurt si lung ale guvernelor din zona euro in valoare de 1.100 miliarde de euro. In aceste conditii, cancelarul german Angela Merkel l-a obligat pe presedintele francez Nicolas Sarkozy sa bata in retragere si l-a marginalizat pe premierul David Cameron, dominatia Berlinului slabind echilibrul de putere franco-german.

• PUTEREA

• Preşedintele de la Statistică, pe făraş

Activitatea Institutului Naţional de Statistică (INS) şi cu precădere achiziţiile mai mult sau mai puţin publice organizate de această instituţie în ultimii trei ani au fost luate la puricat în ultimele două săptămâni de Corpul de Control al primului-ministru (CCPM). Acţiunea survine la scurt timp după ce a fost demis secretarul general al Guvernului, Daniela Andreescu, cea despre care se spune că era protectoarea preşedintelui INS, Vergil Voineagu. În ultimele două săptămâni inspectorii CCPM au solicitat angajaţilor INS să le pună la dispoziţie contractele de achiziţii încheiate de la începutul anului 2009 şi până în prezent.

• Acord istoric privind încălzirea globală

Summitul Naţiunilor Unite dedicat schimbărilor climatice de la Durban, Africa de Sud, a reuşit să ajungă la un acord istoric de ultimă oră, în urma căruia marii poluatori vor fi constrânşi pentru prima dată să ia parte la acţiunile îndreptate împotriva încălzirii globale. Înţelegerea survine după mai multe încercări eşuate, pe parcursul anilor ce au urmat semnării Protocolului de la Kyoto, astfel că state precum India, China şi Statele Unite vor fi implicate în premieră în activităţile îndreptate spre a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

• Combinatul Oltchim va fi vândut până în aprilie

Fondul Monetar Internaţional a acceptat prelungirea termenelor de privatizare a combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea, dar a impus ca procedurile să fie încheiate în totalitate până la sfârşitul lunii aprilie a anului viitor. Totodată, FMI a blocat achiziţionarea rafinăriei Arpechim de la OMV Petrom. Conform scrisorii de intenţie convenite de Guvern cu FMI în ultimele negocieri din toamna acestui an, autorităţile sunt obligate să selecteze o bancă de investiţii şi să publice prospectul pentru privatizarea combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea până la jumătatea lunii februarie, astfel încât procedura să fie încheiată până cel târziu la sfârşitul lunii aprilie 2012.

• Cotizaţie către FMI, ilogică

Ministrul afacerilor europene, Leonard Orban, a declarat că, din informaţiile autorităţilor, nu se pune problema ca un stat aflat în program cu FMI să contribuie cu fonduri, el menţionând că este ilogic să primeşti sprijin de la FMI şi, totodată, să dai bani pentru Fond. "În momentul de faţă, nu există nimic scris. Deci, din punctul ăsta de vedere nu putem să spunem că vom contribui sau nu. Dar, pe de altă parte, sigur că noi am fost în contact cu reprezentanţii Consiliului care pregătesc documentele. Şi din toate informaţiile pe care le avem rezultă foarte clar că nu se pune problema ca un stat aflat în program cu Fondul Monetar să contribuie cu bani.

• Băsescu merge în Turcia

Preşedintele Traian Băsescu va efectua în zilele de 12 şi 13 decembrie o vizită de stat în Republica Turcia, la invitaţia omologului său, Abdullah Gül, a informat Administraţia Prezidenţială. În cadrul vizitei, şeful statului român va avea convorbiri oficiale cu preşedintele Republicii Turcia, Abdullah Gül, cu primul-ministru Recep Tayyip Erdogan, precum şi cu preşedintele Marii Adunări Naţionale a Republicii Turcia, Cemil Cicek. În prima zi a vizitei, preşedintele Traian Băsescu se va întâlni cu reprezentanţii comunităţii româneşti din Republica Turcia. De asemenea, în cea de-a doua zi, vizita va prilejui participarea şefului statului la un Forum de afaceri turco-român, la Istanbul.

• ROMANIA LIBERA

• Austeritatea devine politica oficială a Europei. Acordul de Uniune Fiscală semnat la Bruxelles impune disciplina germană UE26

Reuniunea "istorică" a şefilor de stat sau de guvern ai ţărilor membre UE de joi noaptea nu a salvat moneda unică. Germania s-a opus atât emiterii de euro-obligaţiuni, cât şi pornirii tiparniţei de bani a Băncii Centrale Europene. În schimb, summitul a consfinţit extinderea disciplinei germane la nivelul întregii Europe continentale şi oficializarea politicii de austeritate. Înscrierea regulii de aur - deficit structural de maximum 0,5% din PIB şi deficit bugetar de maximum 3% - în Constituţiile statelor membre înseamnă asumarea de către liderii politici europeni a necesităţii de a limita şi controla strict cheltuielile bugetare.

• Leclerc atacă Carrefour pe piaţa românească

Reţeaua franceză de hipermarketuri Leclerc, competitor declarat al Carrefour, ar putea intra anul viitor pe piaţa românească, au afirmat la finele săptămânii trecute surse apropiate discuţiilor purtate între deţinătorul terenului pe care ar urma să fie amplasat hipermarketul şi oficiali ai comerciantului francez. Primul magazin va fi construit în zona Bd. Theodor Pallady din Bucureşti, pe un teren achiziţionat de către firma cipriotă Meveco Holding de la producătorul de substanţe chimice Chimopar. "Meveco este în negocieri avansate cu doi importanţi retaileri care doresc să intre pe piaţa din România.

• Singura decizie adevărată luată de şefii de state din zona euro

Printre jurăminte, blesteme şi alte sortimente de sirop, participanţii la cel mai recent "summit al ultimei şanse" au luat o singură decizie reală: Ca în viitor să nu le mai ceară băncilor să renunţe la o parte din creanţe, aşa cum s-a întâmplat în cazul Greciei, şi să lase întreaga notă de plată pe seama contribuabililor. Practic, statele să salveze băncile. Dar parcă tocmai statele aşteptau bunăvoinţa băncilor. Cu siguranţă nu pot fi ambele situaţii adevărate. Decizia a venit la scurtă vreme după anunţul mult mai important al lui Mario Draghi, de la BCE - că nu va tipări bani pentru a cumpăra obligaţiuni de stat dar că va furniza lichiditate abundentă băncilor pe termen scurt şi mediu. Cum se poate împăca politica monetară austeră cu salvarea faliţilor? Păi nu prea se poate. Aşa că urmează cel puţin încă un "summit al ultimei şanse", în primăvară, când totul o va lua de la început, dacă va mai putea.

• ZIARUL FINANCIAR

• În sfârşit confirmă şi BNR: Întârzierea ajustării sistemului bancar împiedică relansarea creditării

Nicolae Cinteză, şeful Supravegherii băncilor din BNR, a făcut cele mai dure declaraţii la adresa băncilor de la izbucnirea crizei. Nicolae Cinteză a afirmat că prin modul în care bancherii au făcut restructurările creditelor "au omorât clienţii sau erau pe punctul să-i omoare". Mai mult decât atât, pentru că băncile nu s-au restructurat pe măsura crizei, ele au devenit ineficiente şi au transferat acest cost clienţilor buni-platnici, contribuind şi mai mult la accentuarea crizei. Pentru a susţine piaţa, BNR va relaxa normele de restructurare a creditelor şi speră că bancherii vor transfera această relaxare şi clienţilor lor.

• Expunerea austriecilor pe statul român a scăzut la 5,7 mld. euro

Băncile austriece au raportat la sfârşitul lunii septembrie o expunere suverană de 5,7 mld. euro pe România, în scădere cu 21% faţă de finalul anului trecut, potrivit datelor publicate de Autoritatea Bancară Europeană. Suma include plasamentele în titluri de stat şi obligaţiuni emise de autorităţile locale, dar şi creditele acordate statului, consiliilor judeţene şi primăriilor. Cea mai mare expunere este cea a Erste Group, acţionarul majoritar al BCR, de peste 4,1 mld. euro, în scădere însă cu 23% faţă de decembrie 2010. Şi expunerea Raiffeisen a scăzut cu 12% în primele nouă luni, până la 1,2 mld. euro.

• Opinie Dan Armeanu: Domnule Preşedinte, nu le vorbiţi băncilor despre fair play. Taxaţi-le!

Recent, Preşedintele Traian Băsescu a afirmat despre băncile austriece: "Să vii acum şi să spui că nu mai continui finanţarea în România este o lipsă totală de înţelegere a situaţiei. Este o lipsă de fair-play şi vreau să cred că statele venite mai târziu în UE nu vor fi puse să plătească lăcomia băncilor". Ce se poate face? Pentru a descuraja un astfel de comportament, autorităţile ar trebui să intervină şi să stabilească o modalitate de taxare suplimentară sau de penalizare pentru băncile care îşi retrag finanţările. De asemenea, se poate găsi o formulă de impunere pentru a descuraja tentaţia băncilor de a utiliza marje mari de dobânzi sau comisioane ascunse şi ridicate. Comportamentul lipsit de fair-play al băncilor, aşa cum bine l-a caracterizat Preşedintele ar trebui pur şi simplu penalizat de autorităţi, şi nu numai descris.

• Cu ce s-a ales România de la summitul UE? Va rezista disciplina fiscală în faţa recesiunii? Ce nu a lămurit preşedintele

România participă la planul de austeritate al UE, botezat eufemistic "acord de uniune fiscală", dar nu este încă foarte clar de când ar urma să fie puse în practică măsurile convenite de a reduce deficitul structural la 0,5% din PIB şi nici dacă România va contribui cu bani la FMI pentru cele 200 mld. euro cu care ar urma să fie alimentate conturile Fondului, după cum au stabilit la finele săptămânii liderii Uniunii. Preşedintele Traian Băsescu a susţinut ieri că acordul trebuie înscris în Constituţie până la finele lui 2012 şi a dat asigurări că punerea lui în practică nu va modifica parametrii bugetului pentru 2012 care fixează deficitul bugetar la 1,9% din PIB pe metodologia cash. Nu vor fi majorări de taxe şi impozite, a mai susţinut preşedintele.

• Tănăsescu, FMI: Nu văd riscuri să luăm bani din acordul preventiv, statul continuă să se finanţeze fără disfuncţii

"Multe companii de stat au datorii la buget, dar şi între ele. Se dau bani de la buget la un < capăt > al circuitului, datoriile se sting în lanţ între ele şi se obţin venituri la buget. Desigur, trebuie urmărit foarte atent circuitul banilor pentru a nu apărea scurgeri spre alte zone. Un flux poate dura câteva luni, iar acest mecanism a funcţionat foarte bine în 2002, când am redus astfel o bună parte din arierate", spune fostul ministru al finanţelor din guvernul Năstase. Cât priveşte ipoteza de creştere a intrărilor de bani de la UE, Tănăsescu susţine că aceasta a fost luată în calcul pe baza estimărilor făcute chiar de către reprezentanţii Comisiei Europene, pe proiecte concrete.

• Farmache vrea să atragă românii pe bursă cu Facebook

Preşedintele Bursei de Valori Bucureşti Stere Farmache a declarat că doreşte să aducă pe sistemul alternativ de tranzacţionare titlurile Face­book după listarea reţelei de socializare, precum şi alte titluri de pe piaţa americană.