REVISTA PRESEI 12.12.2013

Procedura prin care parlamentarii şi-au asigurat o imunitate aproape absolută în faţa legii penale respectă legile militare şi strategiile de război: pretext de declanşare a ostilităţilor, atac frontal pe timpul nopţii, operaţiuni de diversiune. Război contra propriului popor. Amendamentele propuse de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor la legislaţia penală în noaptea de luni spre marţi şi adoptate precipitat de plen a doua zi schimbă fundamental raportul dintre lege, pe de o parte, şi demnitari, parlamentari sau aleşi locali, pe de altă parte. Aceştia din urmă capătă imunităţi de neconceput, realizate prin simpla schimbare a unor sintagme sau cuvinte din Codul Penal. Indicii copleşitoare arată că operaţiunea a fost pregătită din timp şi a fost purtată după toate legile războiului.

• Băsescu: În mod categoric trebuie să uităm de Schengen. Zgonea ar trebui să demisioneze

Preşedintele Traian Băsescu a discutat miercuri, la B1 TV, pe marginea legilor scandaloase de ieri din Parlament, despre proiectul de descentralizare, despre nominalizarea lui Lucian Bolcaş la CCR, despre declaraţiile lui Daniel Barbu şi despre acciza de 7 eurocenţi pe carburant. În vara anului trecut, s-a urmărit îndepărtarea preşedintelui, pentru că numea şefii de instituţii. S-a mers pe varianta: facem numirile cum stabilim la partid. Nu se desfiinţează instituţiile, ci se golesc de conţinut sau se reduc atribuţiile. Zgonea a manipulat votarea a două legi care nu erau pe ordinea de zi şi care nu aveau aviz CSM, deşi vizau instituţii parte a sistemului de justiţie. Eu cred că Zgonea ar trebui să demisioneze.

• Reacţii în lanţ, de peste hotare, la modificările aduse Codului Penal: "Un pas înapoi pentru România"

După ce parlamentarii au adoptat, ieri, propunerea legislativă care i-ar scoate de sub tutela Direcţiei Naţionale Anticorupţie, respectiv a Agenţiei Naţionale de Integritate, autorităţile europene, dar şi Statele Unite au reacţionat prompt. Ambasada Olandei la Bucureşti a precizat, miercuri, că "urmăreşte cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaţilor a scos preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici". Reacţia misiunii diplomatice olandeze a fost urmată, la scurt timp, de un comunicat transmis de Ambasada SUA la Bucureşti. "Amendamentele la Codul Penal adoptate ieri (marţi, n.r.) în Camera Deputaţilor ar reprezenta un pas înapoi pentru România. Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nicio consultare, nicio dezbatere şi nicio ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse", se arată în comunicatul Ambasadei SUA la Bucureşti.

• Deutsche Welle - Adio democraţie, bun găsit feudalism

După eşuatul puci din 2012, la un an după confirmarea puciştilor la putere, prin alegeri şi după marţea neagră, în care reprezentaţii majorităţii parlamentare şi-au atribuit lor şi clienţilor lor oligarhici superimunitate şi privilegii feudale în faţa legii, această întrebare nu e nici academică, nici expediabilă. În ajunul anului electoral 2014 e o întrebare vitală pentru supravieţuirea democraţiei româneşti. În ziua de 10 decembrie, această reformă a fost lichidată. La data care va intra probabil în istorie ca "marţea neagră a parlamentarismului românesc", deputaţii au luat cu asalt legea, punându-se deasupra ei. Mai degrabă în taină, decât pe faţă, fără dezbateri publice, la adăpostul unui vot al Comisiei Juridice conduse de un membru al PC, partidul fondat de un fost securist, parlamentarii s-au repezit să prefacă normele statului de drept în inversul lor. În ceasul în care, la Kiev, puterea trecea la represiunea pe faţă, soarta democraţiei româneşti pare să fi fost pecetluită, fără bâte, în parlament.

• Românii şi ungurii, prea săraci pentru a se iubi

Conform sondajelor, românii îi detestă pe unguri. Politicienii ţin cald acest conflict pentru a-şi găsi raţiunea de a exista. Tensiunile vor înceta atunci când se va termina şi sărăcia din această parte a Europei. Mediul politic al ambelor ţări e atins periodic de pusee de naţionalism. La referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, prezenţa scăzută a etnicilor maghiari a atras antipatii din partea politicienilor aflaţi acum la putere în România. A fost o reacţie la faptul că Viktor Orban, premierul Ungariei, i-a îndemnat pe maghiarii din Transilvania să nu se prezinte la vot. Când se vor epuiza până la urmă sentimentele şovine? Toate aceste discuţii se vor sfârşi când în acest colţ de Europă se va trăi decent: "De ce nu există în Austria sâmbure de naţionalism? Chit că nemţii sunt naţionalişti în acel perimetru. Pentru că există bunăstare, dispar tensiunile. Şi oamenii, când au o condiţie de viaţă normală, nu le mai pasă deloc. Politicienilor le e foarte greu atunci să mai stârnească".

• "În zilele noastre, majoritatea oamenilor trăiesc doar pentru a cumpăra şi a consuma"

Există o ştiinţă, numită neuromarketing, la graniţa dintre neurocercetare şi marketing pur, care a găsit în creier punctele exacte ce trebuie stimulate pentru ca noi să cumpărăm orice, de la mâncare, la haine şi jucării. Ca nişte butoane pe care scrie "Cumpără". Prof. dr. Leon Zăgrean, şeful Catedrei de Fiziologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" şi cel care a înfiinţat disciplina de Neuroştiinţe în România, a explicat în ce mod poate fi creierul nostru manipulat de toate industriile, de la cea a tutunului, până la cea media. Un domeniu foarte tânăr mai ales în România, neuromarketingul este acea ştiinţă care nu doar citeşte gândurile consumatorilor, ci le şi manipulează astfel încât să modifice comportamente. Aşa se face, cred unii oameni de ştiinţă care contestă neuromarketingul, că ne este foarte greu să ne lăsăm de fumat, unii dintre noi sunt dependenţi de cola, de dulciuri sau de alimente ale gigantilor din industria alimentara.

• Ţările din Golf îşi unesc forţele împotriva Iranului şi pun bazele unui parteneriat militar

Agenţia de ştiri din Kuweit a anunţat miercuri dimineaţa că parteneriatul militar nou înfiinţat este doar unul dintre proiectele acceptate de ţările membre ale Consiliului de Cooperare din Golful Persic. Această alianţă cuprinde Arabia Saudită, Kuweit, Bahrain, Qatar, Oman şi Emiratele Arabe Unite. Nu au fost transmise detalii suplimentare despre perioada în care proiectul va fi dus la bun sfârşit, cum va fi structurat sau dacă există posibilitatea prelungirii acestuia. Arabia Saudită şi celelalte state din Golful Persic, susţinute de puterile din Occident, îşi iau măsuri de siguranţă pentru a combate influenţa tot mai mare a Iranului. Eforturile diplomatice nu au avut succes, în ciuda faptului că ministrul iranian de Externe Javad Zarif a vizitat săptămâna trecută patru din cele şase ţări.

• Blănculescu, consilier al premierului: Extremismul străzii a determinat căderea Legii minelor în Parlament

"Extremismul străzii" a determinat căderea Legii minelor în Parlament şi sunt unele "voci ale străzii" care spun că ar trebui triplate redevenţele la petrol si gaze, dar asta ar însemna închiderea tuturor investiţiilor, a declarat Ionel Blănculescu, consilier al premierului, la un forum despre reindustrializare şi infrastructură. "Extremismul străzii este foarte periculos pentru România. Este nevoie de un răspuns la această formă de radicalism", a afirmat Ionel Blănculescu. El a adăugat că anul 2014 va fi o probă pentru România în privinţa redevenţelor la petrol şi gaze şi va fi o luptă "a radicalismului cu logica investiţională". "Sunt voci ale străzii care spun că ar trebui triplate redevenţele, dar asta ar însemna închiderea tuturor investiţiilor", a arătat Blănculescu. Erste Group arăta într-un raport emis recent că nivelul redevenţelor la petrol şi gaze s-ar putea tripla în 2014, când expiră acordul semnat pe o perioadă de 10 ani. Prezent la conferinţă, fostul ministru al Economiei Varujan Vosganian a spus că respingerea Legii minelor a fost "o mare lovitură".

• CURENTUL

• Parlamentarii USL pun botniţă libertăţii de exprimare: Insulta şi calomnia, reintroduse pe şest în Codul Penal

Prin modificările operate la Codul Penal, parlamentarii puterii şi-au rezolvat practic toate problemele care le dădeau bătăi de cap în ultima perioadă. Astfel, au pus cu botul pe labe ANI şi DNA, două instituţii care-i deranjau destul de mult în ultima vreme prin anchetele care-i vizau atât pe parlamentari cât şi pe baronii locali şi pe primarii care au trudit din greu la majoritatea de 70% din actualul legislativ şi au pus şi o botniţă mare şi groasă presei prin reintroducerea în Codul Penal a insultei şi calomniei. Ani de zile au luptat ziariştii, susţinuţi de societatea civilă, pentru a dezincrimina insulta şi calomnia din Codul Penal, în numele libertăţii de exprimare. Presa n-a apucat să se bucure prea mult de acest drept greu câştigat că într-o noapte, fără transparenţă, fără dezbatere, parlamentarii puterii au decis să pună din nou pumnul în gura ziariştilor.

• Aparat care testează dacă pasagerii spun adevărul despre paşaport şi scopul călătoriei, la aeroport

Un aparat de ultimă generaţie care funcţionează ca un detector de minciuni este testat pe Aeroportul Henri Coandă de poliţiştii de frontieră, care, cu ajutorul acestei tehnologii, pot stabili dacă pasagerii spun adevărul cu privire la autenticitatea paşapoartelor şi scopul călătoriei, potrivit IGPF. "În perioada 09-13 decembrie 2013, la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, are loc o activitate coordonată de Agenţia Frontex (Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operaţionale la Frontierele Externe ale UE), prin care se va implementa şi testa proiectul Border Kiosk (Agentul Virtual Autonom pentru Evaluarea Adevărului în Timp Real), cunoscut şi sub denumirea de Avatar", arată miercuri Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), într-un comunicat de presă. Proiectul reprezintă un fel de aparat poligraf, care "măsoară şi analizează semnalele psiho-fiziologice şi comportamentale ale persoanelor evaluate prin intermediul unor senzori neinvazivi", au declarat pentru MEDIAFAX oficiali din Poliţia de Frontieră.

• CURIERUL NATIONAL

• ANAF rambursează TVA de 1,56 mld. lei, în decembrie

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat că va rambursa TVA de peste 1,56 mld. lei în această lună, planificând ca ultima tranşă să fie achitată la data de 24 decembrie. Potrivit ANAF, în selecţia lunii decembrie 2013 au fost cuprinse, în ordinea vechimii, toate deconturile de TVA, soluţionându-se prin restituire deconturile a căror vechime este de până la data de 02.12.2013, respectiv suma de 1.565,02 milioane lei. Deconturile de TVA au fost organizate în deconturi cu compensare şi restituire care totalizează 1.497,65 mil. lei, din care se compensează suma de 52,94 mil. lei şi se restituie suma de 1.444,71 mil. lei şi deconturi cu compensare integrală în valoare de 67,37 mil. lei.

• DNA cere Parlamentului European ridicarea imunităţii lui Silaghi

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie solicitarea şi referatul întocmit de procurorii anticorupţie, în vederea sesizării Parlamentului European pentru transmiterea unei opinii şi formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva lui Ovidiu Ioan Silaghi, membru al Parlamentului European, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată, fapte comise în perioada în care avea calitatea de ministru al Transporturilor. Ovidiu Ioan Silaghi a avut calitatea de deputat în Parlamentul României până la data de 3 septembrie 2013, iar în prezent este membru al Parlamentului European.

• Pământul României, aur curat

Uitaţi de Roşia Montană sau de alte zăcăminte aurifere! Pământul agricol este adevăratul aur al României! Cenuşăreasă a bulei imobiliare de la jumătatea deceniului trecut, terenul agricol captează imaginaţia oamenilor la acest sfârşit de an. Perspectiva că, de anul viitor, cetăţenii europeni vor putea cumpăra la liber suprafeţe de pământ arabile pe cuprinsul României, a atras atenţia opiniei publice, iar scandalul iscat de achiziţia unui teren de 290 de hectare, de cel care aspiră să devină "primul agricultor al ţării" a alimentat acest interes. Într-o eră a dobânzilor zero şi a tipăririi de bani, deschiderea pieţei pământului din România către străini echivalează cu un transfer gratuit de avuţie reală pentru bani inflaţionişti. Acest fenomen ar putea fi contracarat, doar dacă reglementări interne ar condiţiona achiziţiile de terenuri, de folosirea de către cumpărători a unor structuri de finanţare care să nu presupună levier. Spre exemplu, dacă am spus că pământul României reprezintă aur curat, achiziţiile de terenuri de către nerezidenţi să nu se poată face decât pe aur care să fie adus nemijlocit în ţară.

• Transporturile dau semne că vor trena privatizările în 2014

Potrivit modificărilor aduse bugetului Ministerului Transporturilor, în 2014 instituţia crede că va obţine numai 11,4 mil. lei din privatizarea unor participaţii minoritare. Reclama pentru vânzarea CFR Marfă a fost estimată la 500.000 lei, iar cheltuielile pentru evaluare şi consultanţă la 8 mil. lei. Ministerul Transporturilor estimează că va obţine în 2014 venituri bugetare de doar 71,8 mil. lei din cauza crizei economico-financiare, din care 60 mil. lei vor proveni din dividendele aferente exerciţiului financiar 2013, care vor fi încasate în 2014 de la societăţile /companiile naţionale, se arată într-un proiect de HG pentru aprobarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al Ministerului Transporturilor privind activitatea de privatizare pe anul 2014, postat pe site-ul ministerului spre dezbatere publică.

• Subscrierile nete în fondurile deschise locale au atins un record în noiembrie, de 174,9 mil. euro

Subscrierile nete în fondurile deschise locale au atins un record în luna noiembrie, de 777,8 milioane lei (174,9 milioane euro), cele mai mari sume fiind alocate către fondurile de obligaţiuni, care au atras 72% din total. Astfel, fondurile de obligaţiuni locale au înregistrat intrări nete de 559,4 milioane lei în luna noiembrie, iar Erste Bond Flexible Ron, cel mai mare fond din România, a atras 92% din total. În acest fond au intrat în luna noiembrie 515,2 milioane lei, de peste trei ori mai mult decât în octombrie, iar randamentul din ultimele 12 luni este de 7,64%. Erste Bond Flexible Ron avea la finalul lunii noiembrie active de 5,352 miliarde lei.

• Aur vândut direct la ghişeu

Banca Comercială Română (BCR) oferă clienţilor săi retail, de la începutul acestei săptămâni, posibilitatea să cumpere aur direct de la ghişeele unităţilor sale, fără a mai fi nevoie de precomandă. "Aurul vândut este de cea mai bună calitate (puritate 999.9%) şi este furnizat de către Monetăria statului austriac, o instituţie cu o bogată tradiţie în domeniu şi care comercializează cu succes aur sub formă de monede şi lingouri pentru investitorii din întreaga lume. BCR vinde lingouri de diferite mărimi inclusiv cele de 2g, iar dintre monede cea mai vândută este cea de 1/10 uncie (3.11g) şi 1 uncie (31.10g) - Filarmonica. Astfel, cea mai mică monedă pe care BCR o oferă la vânzare are o greutate de 3,121 grame şi costă 541,08 lei, iar cea mai mare are 31,103 grame şi costă 4.635,91 lei. Cel mai mic lingou pe care banca îl oferă la vânzare are o greutate de 2 grame şi costă 368,36 lei, iar cel mai mare are 1 kg şi costă 143.424,62 lei", potrivit BCR.

• JPMorgan vrea să patenteze un sistem de plăţi similar cu bitcoin

Banca americană JPMorgan Chase a aplicat în SUA pentru obţinerea unui patent pentru un sistem de plăţi similar în anumite privinţe cu moneda digitală bitcoin, scrie Financial Times. La fel ca bitcoin, sistemul JPMorgan ar permite utilizatorilor să efectueze plăţi electronice anonime pe internet, fără să fie nevoiţi să-şi dezvăluie numele, numărul contului sau să plătească comisioane, potrivit documentelor depuse pentru obţinerea patentului. Cererea JPMorgan pune în lumină cursa dintre marile bănci, operatorii de carduri şi companii precum Google, Apple şi PayPal, toate dornice să obţină un profit cât mai mare pe piaţa în expansiune a serviciilor de plăţi online.

• EVENIMENTUL ZILEI

• REPUBLICA PENALILOR. Pentru cine lucrează sabotorii Justiţiei din Camera Deputaţilor

Deputaţii din Comisia juridică, autori ai loviturii date statului de drept, sunt sprijiniţi de oameni politici care au probleme penale. O parte dintre ei sunt în război deschis cu procurorii DNA sau cu inspectorii ANI, fiind cercetaţi pentru corupţie sau conflict de interese. Nouă parlamentari din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor au plănuit, în noaptea de 9 spre 10 decembrie, articolele de modificare a Codului Penal şi legea amnistiei. Cei nouă sunt: Bogdan Ciucă (PC)- preşedintele Comisiei, Dan Ciprian Nica (PSD)- vicepreşedintele Comisiei, Cătălina Ştefănescu (PSD), Marius Manolache (PSD), Daniel Florea (PSD), Alina Gorghiu (PNL), Cătălin Nicolescu (PNL)-secretar al Comisiei, Steluţa Cataniciu (PNL) şi Andras -Levente Mate (UDMR). Ei au fost propuşi în această Comisie de partidele din care fac parte şi au fost susţinuţi în Parlament de oameni politici influenţi, trimişi în judecată pentru fapte de corupţie: Dan Voiculescu (PC), Liviu Dragnea (PSD), Marian Oprişan (PSD), Relu Fenechiu (PNL) sau Tudor Chiuriu (PNL).

• Traian Băsescu, la postul B1 TV: "Nu voi participa la ceremonia de depunere a jurământului lui Bolcaş"

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, în această seară, la postul B1 Tv că raportul MCV va fi foarte prost şi că prin urmare, trebuie să uităm de Schengen. Şeful statului a adăugat că premierul Ponta a avut o presiune enormă de la baronii locali pentru a amputa ANI şi DNA şi că Valeriu Zgonea ar trebui să demisioneze din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, întrucât a manipulat votarea a două legi.

• Veste şocanta despre Dinu Patriciu!

Averea omului de afaceri Dinu Patriciu a scăzut dramatic, conform ultimei ediţii a Top 300 Capital Cei mai bogaţi români. Astfel, Patriciu mai are o avere estimată la doar 250 de milioane de euro, după ce în 2007 fusese cel mai bogat om din România cu o avere estimată la peste 3 miliarde de euro. Şase ani i-au trebuit lui Dinu Patriciu ca să spulbere cele aproximativ două miliarde de euro încasate pe Rompetrol şi să cadă de pe locul întâi în Top 300 (ediţia din 2007) pe locul 17 (ediţia actuală). Tot ceea ce se ştie, cu siguranţă, la ora actuală despre Patriciu este că nu a vrut şi nu vrea să-şi plătească datoriile, că este hărţuit de procese civile şi penale, că are datorii de minimum 100 de milioane de euro şi că este în plin proces de divorţ. Teoretic, Patriciu mai deţine DP Holding şi Marexin. Activele imobiliare ar mai valora, probabil, aproximativ 400 de milioane de euro (câte mai sunt în Germania şi cele câteva din România).

• PDL, fără reacţie la lovitura de stat a USL

Chiar dacă reprezintă principala forţă de opoziţie, PDL nu a avut nicio reacţie la lovitura de stat a USL de marţi, din Parlament. Conducerea PDL, în funte cu preşedintele partidului, Vasile Blaga, nu a sancţionat în niciun fel evenimentele din Parlament, care se petreceau sub nasul lor. Singurii care au criticat puciul USL au fost prim-vicepreşedintele Cătălin Predoiu şi europarlamentarul Monica Macovei, care însă nu sunt deputaţi sau senatori. Mai mult, democrat-liberalii Adrian Gurzău şi Gheorghe Udrişte au votat alături de USL în favoarea superimunităţii parlamentarilor, situaţie ce a determinat-o pe Monica Macovei să ceară conducerii PDL sancţionarea celor doi. La rândul său, preşedintele Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu, a afirmat că a propus, marţi, PDL să intre în grevă parlamentară, dar nu a primit re acţia dorită."Reacţia a fost: haide ţi, vine Ignatul, unde ne grăbim?", a relatat Ungureanu.

• "Fierb morţii în cimitir! Nimeni nu recunoaşte nimic". Situaţie neobişnuită în judeţul Hunedoara

Situaţie neobişnuită pentru angajaţii de la Termocentrala Paroşeni, judeţul Hunedoara, care trebuie să repare o spărtură din magistrala ce transportă agentul termic. Avaria s-a produs în cimitirul de lângă Spitalul Petroşani, iar peste conducta de termoficare s-au construit morminte. Fierb morţii în cimitirul de lângă Spitalul Petroşani, acolo unde o parte a mormintelor s-a construit fix peste magistrala ce aparţine Termocentralei Paroşeni. Cine a dat avizele pentru ca morţii să fie îngropaţi peste conductă nu se ştie, dar acum muncitorii s-ar putea transforma în gropari în căutarea spărturii, scrie zhd.ro. Directorul Termocentralei Paroşeni, Doru Vişan, spune că se vor organiza, iar defecţiunea trebuie remediată, mai ales că şi Spitalul de Urgenţă Petroşani este afectat.

• JURNALUL NATIONAL

• Hienele de pe moşia Brătienilor, implicate şi în demolarea mediului

Echipa Vişoiu-Pricop a produs un dezastru ecologic în Munţii Făgăraş pe banii CEC. Afacerile imobiliare oneroase cu terenurile familiei Brătianu au adus în prim-plan un cuplu de "băieţi deştepţi" care au reuşit să obţină o despăgubire uriaşă, de 10 milioane de euro. Cuplul Vişoiu-Pricop este binecunoscut în Argeş şi pentru alte isprăvi care s-au aflat şi în investigaţiile ziariştilor de la Jurnalul Naţional. Să precizăm că Valentin Vişoiu este acţionarul principal al grupului Conarg, care a obţinut prin firmele lui multe lucrări finanţate din bani publici. Avocatul şi asociatul lui este Radu Pricop, devenit celebru ca iubit de dată recentă al Ioanei Băsescu. Pricop s-a aflat însă în relaţii apropiate şi cu Elena Băsescu, al cărei apărător ales a fost în anul 2007 în câteva procese cu publicaţii tabloide.

• Comisia CEC: Un singur credit peste 700.000 euro în 2013

Paşi mici şi informaţii smulse cu forcepsul. Aşa se poate descrie activitatea Comisiei senatoriale CEC Bank după cea de-a treia zi de audieri. Radu Gheţea, preşedintele băncii, s-a prezentat în faţa comisiei senatoriale pentru a doua dată ieri, după ce la audierile de luni i s-a solicitat să furnizeze informaţii despre creditele acordate în 2012 şi 2013. Audierile au început cu o oră întârziere faţă de cum erau programate, după ce membrii comisiei au stat împreună cu preşedintele băncii în biroul lui Cosmin Nicula, preşedintele Comisiei. "Unul singur are certificat ORNISS, respectiv eu. Restul colegilor au semnat un angajament de confidenţialitate şi intrăm în discuţie", a spus Nicula, la începutul audierii. Optimismul lui Nicula a fost însă nejustificat, deoarece şi de data aceasta Gheţea a invocat secretul bancar şi nu a răspuns întrebărilor comisiei.

• Antonescu: ANI şi DNA au dezinformat. PNL nu vrea să încurajeze infractorii

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că, atât Agenţia Naţională de Integritate, cât şi Direcţia Naţională Anticorupţie au dezinformat şi că "nimeni, cel puţin nimeni din PNL, nu intenţionează să încalce legea şi să-i protejeze pe infractori". Despre poziţia Olandei, care s-a declarat îngrijorată de modificările aduse Codului Penal, Antonescu a spus că "este greu să spui nemulţumirea faţă de MCV când în fiecare seară, la ora 18 şi jumătate, preşedintele iese şi vorbeşte de câte o lovitură de stat".

• NATIONAL

• Radu Stroe trimite "colindatorii" de la "Doi s'un sfert" pe la usile mitingistilor

Bulibaseala din Ministerul de Interne atinge deja cote paroxistice. Astfel, jandarmii primesc ordine sa paraseasca obiectivele, institutii vitale ale statului, pe care le pazesc prin lege, pentru ca acestea sunt ocupate de manifestanti! Blocarea bulevardelor la orice ora din zi si noapte deja a devenit o obisnuinta. Totusi, desi absurda, umilirea trupelor de jandarmi cu voie de la stapanire are cel putin o explicatie. Si anume ca Radu Stroe este convins ca printre cei care il sapa ca sa ii ia locul se afla si un coleg de baricada cu o influenta majora asupra acestei arme din cadrul MAI. Mult mai greu de calificat este insa o alta masura luata de buclucasul ministru, care i-a trimis pe ofiterii sub acoperire ai serviciului secret DGIPI pe la usile mitingistilor de profesie, sa-i convinga sa nu mai iasa la proteste!

• CCR ii strica planurile lui Liviu Dragnea

Pentru ca nu au avut timp sa studieze cele 4.000 de pagini care insoteau contestatia democrat-liberalilor la Legea descentralizarii, judecatorii constitutionali au decis sa se pronunte abia pe data de 10 ianuarie. Ca lucrurile sa fie si mai clare, membrii CCR se pare ca au cerut si avizele emise pe proiectul de lege. Anuntul judecatorilor nu i-a picat deloc bine vicepremierului Liviu Dragnea, care isi dorea descentralizarea incepand cu 1 ianuarie 2014. De altfel, si premierul Victor Ponta si-a exprimat nemultumirea fata de decizia Curtii Constitutionale.

• PUTEREA

• Inepţie: Senatorii vor acces la secretul bancar prin certificate ORNISS

Supăraţi că preşedintele CEC Bank, Radu Graţian Gheţea, a invocat secretul bancar şi la cea de-a doua audiere, membrii Comisiei de buget-finanţe din Senat care anchetează activitatea CEC caută metode de a avea acces la datele confidenţiale ale băncilor. Ei cer divulgarea secretului bancar, iar în acest sens au declarat că intenţionează să obţină cu toţii certificate ORNISS, fără să ştie că acestea nu au nici o legătură cu activitatea instituţiilor de credit. Mai mult, prin Parlament se zvoneşte că aleşii iau în calcul iniţierea unui act normativ care să le dea acces la secretul bancar. Audierea de miercuri a început cu întârziere, întrucât toţi membrii comisiei au semnat înainte un angajament de confidenţialitate, întrucât doar preşedintele comisiei, Cosmin Nicula, deţine un certificat ORNISS, a explicat acesta. Întrebat dacă acel angajament acoperă prevederile privind secretul bancar, Nicula a răspuns: "Da, da".

• Fiscul ar trebui să execute statul pentru datorii de 2 miliarde de dolari

Un studiu realizat de preşedintele Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor (ANA) arată că ne furăm singuri căciula în privinţa privatizării. La dezbaterea organizată de Institutul Ordoliberal pe tema privatizării în România a reieşit că tema este încă de mare actualitate, iar starea proastă a economiei noastre se datorează căpuşării şi numirilor politice. Dacă firmele cu capital majoritar de stat şi-ar plăti datoriile, Guvernul ar încasa circa 2 miliarde de dolari şi nu am mai fi nevoiţi să ne împrumutăm pe pieţele externe, de la FMI sau Banca Mondială. Privatizarea masivă în România s-a terminat în 2007, cu zece ani mai târziu faţă de ceea ce prevedea legea de înfiinţare a Fondului Proprietăţii de Stat, în prezent Autoritatea de Administrare a Activelor Statului (AAAS). Cu toate acestea, statistica ANA arată că s-au vândut circa 8.600 de societăţi, iar 2.545 se află încă în perioada de monitorizare a AAAS. În prezent, portofoliul acesteia este foarte sărac, 616 firme, deoarece multe societăţi şi companii sunt distribuite pe la mai multe ministere.

• Dan Suciu, victima lui Dâncu

Jurnalistul Dan Suciu, fost purtător de cuvânt al Guvernului Ungureanu, a fost concediat recent de canalul de ştiri Digi 24. Se pare că Vasile Dâncu, sociolog şi pesedist, care este acum şi consultant al postului de televiziune, a ajuns la concluzia că dezbaterile la care participa şi Dan Suciu erau prea "de dreapta", iar politica postului ar trebui să fie mai "de centru". Decizia Digi 24 se încadrează perfect în tendinţa care se poate observa pe piaţă: PSD duce o politică agresivă de "influenţare" a instituţiilor media, în perspectiva alegerilor de anul viitor. Preluarea unor pachete de acţiuni şi marginalizarea vocilor mai critice sunt doar două dintre metodele folosite de partid pentru atingerea scopului.

• ROMANIA LIBERA

• Doar secretarele şi şoferii vor mai răspunde pentru conflict de interese

Primarii şi şefii de consilii judeţene vor putea împărţi banii după bunul plac rudelor şi cunoştinţelor, fără a se mai teme că pot răspunde penal. La fel, funcţionarii publici pot sta liniştiţi, graţie uneia dintre modificările votate marţi, pe repede-înainte, de Camera Deputaţilor. Mai precis, în loc să fie definit conflictul de interese în relaţie cu funcţionarul public ("fapta funcţionarului public care..."), el va fi definit doar cu persoanele care au contract de muncă şi o fişă a postului semnată cu instituţia publică. Or, primarii, şefii de CJ, consilierii locali şi judeţeni sunt aleşi, nu angajaţi ai primăriei ori ai consiliului local sau judeţean. Evident că, în noua formulare, nici senatorii şi nici deputaţii nu vor mai putea fi cercetaţi pentru conflict de interese chiar dacă îşi vor angaja la birourile parlamentare toate rudele. Apoi deputaţii au operat a doua modificare la articolul 253 indice 1: nu mai e conflict de interese decât dacă folosul material este pentru sine, soţ, rudă sau afin până la gradul II. În celelalte cazuri, liber la decizii.

• Gherilă în centrul Kievului

La câteva ore după ce preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a promis şefului diplomaţiei UE, Catherine Ashton, că va da dovadă de reţinere, miercuri în zori, la adăpostul întunericului, mii de poliţişti din forţele speciale au înconjurat tabăra manifestanţilor din Piaţa Independenţei. Mii de manifestanţi se îndreptau ieri spre centrul Kievului după tentativele brutale ale forţelor speciale de a goni protestatarii, care au suscitat reacţii indignate ale occidentalilor. Operaţiunile poliţiei, lansate asupra Pieţei Independenţei, ocupată de opoziţie de peste două săptămâni şi teatrul manifestaţiilor a sute de mii de persoane, au loc în plină încercare de mediere a reprezentantei UE, Catherine Ashton, şi a secretarului adjunct de stat american, Victoria Nuland, sosită la Kiev marţi.

• ZIARUL FINANCIAR

• Guvernul are de cheltuit 5,6 miliarde de lei pentru cadourile din decembrie

Guvernul mai poate cheltui până la sfârşitul anului, peste ceea ce strânge la buget, încă 5,6 mld. lei (1,25 mld. euro). Deficitul bugetar la 11 luni a ajuns la 1,6% din PIB faţă de ţinta de 2,5% din PIB convenită în noiembrie cu FMI, potrivit unor surse din Ministerului Finanţelor. Aceasta în­seam­nă că guvernul mai poate cheltui în decembrie peste ceea ce adună la buget - rămânând în ţinta de deficit - o sumă echivalentă cu 0,9% din PIB (5,6 mld. lei) la un PIB estimat de 625,6 mld. lei. Istoria ultimilor ani arată, fără abatere de la cutumă că în luna decembrie guvernele cheltuiesc sume considerabil mai mari decât în celelalte luni ale anului. Cum nevoile sunt multe, banii se duc într-o clipă. Faptul că la sfârşitul anului rămân atâţia bani de cheltuială este o anomalie, arată analiştii financiari. Pentru că, de fapt, acest plus aparent reprezintă în cea mai mare parte arieratele statului, bani pe care guvernul nu-i dă celor cărora li se cuvin până nu este sigur că se poate încadra în ţintele pe care şi le-a fixat.

• Tranzacţia anului în agricultură: Un fond de investiţii gigantic din Marea Britanie a preluat o fermă de 30 mil. euro în Călăraşi

Britanicii au achiziţionat firma Agricom Borcea, care deţine o fermă de 13.600 de hectare în apropierea Dunării. Fondul de investiţii britanic Insight Investment, care administrează la nivel mondial active de 271,9 miliarde de lire sterline, mai mult decât dublul PIB-ului României, a intrat în totală discreţie în agricultura locală prin preluarea firmei Agricom Borcea, care deţine o fermă de 13.600 de hectare în Călăraşi în apropierea Dunării. Valoarea terenurilor agricole şi a celorlalte active ale fermei - utilaje agricole sau infrastructură de depozitare şi irigaţii - se ridică la circa 30 de milioane de euro, potrivit estimărilor ZF. Agricom Borcea are în proprietate 3.000 de hectare, iar restul de 10.600 de hectare sunt luate în arendă. Din aceste suprafeţe, 6.054 de hectare sunt arendate pe 49 de ani de la Agenţia Domeniilor Statului (ADS) cu o redevenţă la jumătate faţă de cea medie de pe piaţa liberă din prezent.

• În ce să-ţi investeşti banii în 2014: acţiuni, obligaţiuni corporative sau depozite bancare?

Acţiunile principalelor companii listate pe bursa de la Bucureşti le-ar putea aduce investitorilor randamente din dividende cuprinse între 5% şi 28%, în următorul an, iar brokerii mizează şi pe evoluţii pozitive ale cotaţiilor. Astfel, acţiunile se anunţă din nou câştigătoare în faţa obligaţiunilor corporative, care aduc în prezent câştiguri cuprinse între 4,5% şi 6,5% pe an. De­po­zitele bancare nu plătesc acum dobâzi mai mari de 4-5% pe an. De la începutul anului, indicele BET al celor mai importante zece companii de pe bursă a crescut cu 21%, iar luând în calcul şi dividendele distribuite de companiile din BET, randamentul depăşeşte 25%. Un depozit ar fi adus de la începu­tul anu­lui un câştig de maximum 6%.