REVISTA PRESEI - 13.12.2010

• ADEVĂRUL

• Cătuşe pentru şpaga aviară

Scandalul declanşat ca urmare a operaţiunilor de dezinsecţie desfăşurate de către Ministerul Transporturilor, în perioada 2005-2006, în contextul apariţiei gripei aviare în România, s-a lăsat cu arestări. Curtea de Apel Bucureşti a decis în noaptea de sâmbătă spre duminică arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Victor Butean, fost director al Direcţiei Sanitar-Veterinare din cadrul Agenţiei de Sănătate Publică a Ministerului Transporturilor, şi a lui Tonel Ursachi, patronul SC Lumi SRL Iaşi, firma de apartament căreia i s-au încredinţat operaţiunile de dezinsecţie în cazul apariţiei virusului H1N5. Pe lângă infracţiunile de spălare de bani şi constituirea unui grup infracţional, DNA reţine şi fapte directe de corupţie: fostul director şi-a luat "tainul" de la omul de afaceri a cărui firmă a înghiţit peste şase milioane de euro pentru dezinfecţie.

• Mircea Geoană, (in)util pentru PSD

Social-democraţii ar putea analiza, azi, în şedinţa Biroului Permanent, dacă funcţia de preşedinte al Senatului le mai este de vreun folos. De concluzia discuţiei depinde rămânerea în partid a lui Mircea Geoană, pe care şefia Senatului l-a apărat până acum de o eventuală excludere. Propunerea de a vedea dacă PSD se poate dispensa de şefia Senatului îi aparţine secretarului general al partidului, Liviu Dragnea.

• SUA obţin profit din salvările de urgenţă

Trezoreria americană a câştigat 35 de miliarde de dolari de la companiile şi băncile pe care le-a împrumutat în timpul crizei. Programul guvernamental de finanţare a giganţilor de peste Ocean era menit să-i ajute să evite falimentul. Acesta nu numai că a funcţionat, dar a adus şi profituri. Împrumuturile de urgenţă acordate de Trezoreria Statelor Unite au fost amplu criticate de-a lungul ultimilor doi ani. De când a demarat acest program - "Troubled Asset Relief Program" - în 2008, instituţia a folosit 700 de miliardede dolari pentru a salva companiile şi băncile care se confruntau cu dificultăţi financiare.

• Ucraina îşi revizuieşte politica faţă de România

Preşedintele Viktor Ianukovici a semnat un decret prin care solicită Ministerului de Externe ucrainean să traseze, în termen de o lună, un proiect privind priorităţile ţării până în 2015, în domeniul politicii externe. Printre altele, ministerul urmează să prezinte şi propuneri pentru rezolvarea problemelor apărute în relaţiile dintre Ucraina şi Republica Moldova. La rândul său, Consiliul Naţional pentru Securitate şi Apărare va redacta un proiect de strategie privind relaţiile dintre Ucraina şi România şi un program de măsuri ample pentru a rezolva problemele din relaţiile româno-ucrainene şi pentru a contracara ameninţările la adresa securităţii naţionale, potrivit agenţiei Interfax Ucraina.

• Cu temele nefăcute, Boc anunţă noul acord cu FMI

Autorităţile nu au îndeplinit încă criteriile structurale din actuala înţelegere, dar şeful Guvernului spune că discuţiile privind un nou împrumut încep la 20 ianuarie. Legea bugetului pe 2011, a salarizării unice şi a pensiilor, condiţii-cheie în actualul acord cu FMI, nu au intrat încă în dezbatere în Parlament. Discuţiile dintre autorităţile române şi FMI privind posibilitatea unui nou împrumut vor începe la 20 ianuarie, când delegaţia FMI revine la Bucureşti, anunţa ieri premierul Emil Boc la un post de televiziune.

• Gata cu subvenţiile în minele active!

Consiliul Uniunii Europene a aprobat la finele săptămânii trecute un nou regulament al cărbunelui, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2011. Principala prevedere este prelungirea subvenţiilor doar pentru minele de huilă care se închid până la 31 decembrie 2018, iar pentru celelalte sunt excluse astfel de ajutoare. "Contribuţia mică a cărbunelui subvenţionat în mixul energetic nu mai justifică menţinerea acestor subvenţii pentru securitatea aprovizionării cu energie în Uniunea Europeană", argumentează Consiliul. Polonia furnizează mai mult de jumatăte din producţia de huilă a UE, iar cealaltă jumătate este produsă în principal în Germania, Marea Britanie, Cehia şi Spania.

• CAPITAL

• Fiscul loveşte din nou PFA cu obligaţii de calcul şi plată a taxelor

De anul viitor, persoanele care au venituri din activităţi independente, însemnând activităţi comerciale, profesii libere, drepturi de proprietate intelectuală, chirii, arendă, transferul titlurilor de valoare sau activităţi agricole, vor fi obligate să-şi calculeze singure impozitul pe venitul net anual. Până în 2010 inclusiv, calculele au fost făcute de angajaţii Agenţiei de Administrare Fiscală în baza declaraţiilor anuale de venit. Potrivit modificărilor aduse Codului fiscal prin OUG nr. 109 din 2009, va fi introdus, din 2011, un sistem de autodeterminare a impozitului net. Declaraţia anuală de venit va fi înlocuită cu declaraţia de impunere, iar decizia de impunere, prin care funcţionarii comunicau impozitul net, precum şi sumele pe care contribuabilii le datorau sau, dimpotrivă, le aveau de primit, va fi desfiinţată.

• Bancherii şi clienţii vor să scape de creditele în franci elveţieni

O parte dintre băncile care ofereau credite în această monedă şi-au retras oferta de pe piaţă. Printre acestea, Volksbank, Banca Românească, Millennium, Credit Europe şi Piraeus. Analiştii financiari cred că vom putea avea din nou o creştere a cererii pentru aceste credite doar dacă, în viitor, cursul leu-franc se va stabiliza. Între timp, băncile oferă soluţii de refinanţare ale propriilor credite acordate în trecut, care acum au devenit sursă importantă de restanţe. La OTP Bank, una din-tre băncile care încă mai oferă clienţilor credite în franci elveţieni pentru a achiziţiona o locuinţă în valoare de 60.000 euro la data de 30 septembrie 2009, pe 30 ani, suma corespondentă în franci elveţieni era de aproximativ 90.500.

• CURIERUL NAŢIONAL

• AVAS mai are de vândut acţiuni la 90 de societăţi

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) mai are de vândut participaţii la 90 de societăţi comerciale, la 12 dintre acestea deţinând pachetele majoritare, iar la restul minoritare. "Cele 90 de pachete de acţiuni vor fi vândute, cu mici excepţii, anul viitor. În ultima perioadă am scos la vânzare doar cinci societăţi. la două dintre acestea AVAS deţine pachetele majoritare de acţiuni. Acestea sunt Scudas Paşcani şi Arcadia Bucureşti", au declarat pentru Curierul Naţional surse din cadrul Autorităţii.

Capitalul deţinut la Arcadia este de 752.500 lei, reprezentând 100% capitalul social, iar la Scudas Paşcani 1.184.924,78 lei, pentru 69.99% dintre titluri.

• Boc: Nu primesc ordine din partea lui Băsescu

Premierul Emil Boc a susţinut ieri, într-o emisiune televizată, că nu primeşte "comenzi" din partea preşedintelui Traian Băsescu în ceea ce priveşte activitatea Guvernului şi că a avut chiar poziţii diferite faţă de acesta pe mai multe teme, în cazul cărora soluţia finală a fost decisă în urma unei consultări, citează Mediafax. Solicitat să comenteze faptul că există o discuţie de care nu reuşeşte să scape, şi anume că de când a fost numit premier este oarecum omul pe care l-ar dirija din umbră Traian Băsescu şi întrebat în ce relaţie este cu preşedintele şi dacă primeşte ordine din partea acestuia, şeful Guvernului a răspuns negativ.

• Proiectele europene ar trebui să meargă în ritm de 30 mil. euro pe zi

Pentru a cheltui în întregime fondurile europene, în România ar trebui făcute plăţi de cel puţin 15 milioane euro pe zi, de acum până în 2015, potrivit unui reprezentant al Comisiei Europene. "În sumă menţionată este vorba numai de finanţarea Uniunii Europene. Dacă adăugăm şi cofinanţarea naţională şi cea privată sau diferite finanţări de la instituţiile internaţionale, practic ajungem la circa 30 milioane euro în fiecare zi", a declarat Aura Răducu, manager program Unit România din cadrul Comisiei Europene. Aceasta a mai menţionat o serie de probleme existente în România precum legislaţia de achiziţii publice care este stufoasă, neclară, prin urmare cauzează şi probabil va cauza multe probleme şi pe viitor.

• Codul Fiscal aduce noi taxe şi accize mai mari

România a bătut în 2010 recordul celor mai multe modificări fiscale făcute într-un singur an. Codul Fiscal a fost modificat de 10 ori de la începutul anului până în prezent, iar în total, de când a fost publicat pentru prima dată, la sfârşitul anului 2003 şi până în prezent, Codul Fiscal a fost modificat de aproape 50 de ori, prin ordonanţe de urgenţă, hotărâri, legi şi norme. Astfel, potrivit ultimei variante de a modifica încă o dată Codul Fiscal, vom da mai mulţi bani pe ţigări la anul, cafeaua nu se va scumpi, în schimb, se introduce taxa de intrare la cazinou şi se elimină impozitul pe câştigurile realizate din jocurile de noroc.

• Front comun franco-german în problema gestionării crizei datoriilor în Europa

În timp ce între Strasbourg şi Kehl era inaugurat, vineri, noul pod feroviar ultramodernizat, iar la Illkirch-Graffenstaden (periferie a Strasbourgului) avea loc ceremonia de instalare - pentru prima oară, pe timp de pace, în istoria relaţiilor celor două ţări - a unei unităţi germane de infanterie, Nicolas Sarkozy şi Angela Merkel prezidau, în oraşul german Freiburg, un Consiliu de miniştri transfrontalier (al 13-lea).

• EVENIMENTUL ZILEI

• Planul diabolic pus la cale de Steaua şi Dinamo!

Forţele Capitalei fac totul pentru a opri ascensiunea provinciei. Ultima manevră a fost încurajarea celor de la Unirea Urziceni de a se retrage din campionat. Actualul clasament al Ligii I la fotbal îi umple de ciudă pe oficialii formaţiilor Steaua şi Dinamo, grupări care trag nădejde că, măcar de această dată, vor prinde locurile de Liga Campionilor şi se vor umple de glorie, dar mai ales de bani. Planurile le-au fost date peste cap de "tupeul" echipelor fără pretenţii, care au pus din nou monopol pe podium. După Unirea Urziceni în urmă cu două stagiuni, acum Oţelul Galaţi duce trena, conducând în clasament înaintea celor de la FC Timişoara şi FC Vaslui.

• Economia României: profeţii pentru 2011

Recesiunea se va încheia, însă creşterea va fi firavă şi va depinde de ieşirea din criză a statelor UE. Şomajul nu va scădea şi nu vom scăpa de deficite. Chiar dacă exporturile dau semne bune pentru anul care vine, ieşirea României din recesiune nu se poate baza doar pe acest sector. Potrivit analiştilor economici, exporturile au dat tot ce au avut mai bun în acest an, însă nu au putut acoperi minusurile din multe alte domenii, în frunte cu deficitul bugetar. Însă dacă ne referim strict la exporturi, anul 2011 va fi cu siguranţă mai bun, se arată în suplimentul "Lumea în 2011" .

• Cum încurcă FIDESZ calculele în UDMR

Un succesor al lui Marko Bela care n-ar beneficia de sprijinul Budapestei ar creşte cota lui Laszlo Tokes, Uniunea riscând astfel să nu mai treacă pragul electoral. Retragerea lui Marko Bela şi plasarea lui Kelemen Hunor în pole-position nu închid lupta pentru succesiune în UDMR, ci forţează Uniunea să joace cartea susţinerii FIDESZ-ului lui Viktor Orban, de a cărui poziţionare depind, în mare măsură, calculele pentru 2012. Alegerea, în februarie, a unui nou şef al UDMR care nu beneficiază de sprijinul Budapestei ar creşte substanţial cota lui Laszlo Tokes, decis, într-o asemenea variantă, să-şi oficializeze intenţiile de a înfiinţa un partid-alternativă pentru electoratul maghiar.

• În 20 de ani, numărul bolnavilor de cancer va creşte cu 50%

Listele de aşteptare sunt uriaşe, iar unii bolnavi mor până primesc tratament. Vestea bună e însă că terapiile ţintite prelungesc substanţial viaţa pacienţilor cu cancer. Peste 500.000 de români au fost diagnosticaţi cu cancer, iar cifra este în continuă creştere. Unii dintre ei combat boala cu operaţie şi chimioterapie, alţii se rezumă la rugăciune ori tratamente naturiste. Cei mai norocoşi au acces la terapii ţintite, care le asigură viaţă lungă şi chiar vindecare.

• FINANCIARUL

• Energia ieftină de la Hidroelectrica, pe mâna unui "specialist" în afaceri cu statul

Ministrul Ion Ariton şi-a promovat consilierul de o săptămână, Con-stan-tin Trihenea, ca să îşi pună sem-nătura pe contractele cu "bă-ieţii deştepţi" din energie. Ambii provin din Sibiu, prieteni buni şi parteneri de afaceri cu patronul Carpatica şi Atlassib, Ilie Carabulea. Toţi aceştia sunt însă protejaţi sau inventaţi de un bătrân simpatic, "Don Corleone", care controlează tot ce mişcă în oraşul din Ardeal. La sfârşitul săptămânii trecute, ministrul Economiei, Ion Ariton, l-a numit în funcţia de di-rector general al Hidroelectrica pe consilierul său, Constantin Trihenea, după ce l-a forţat pe pese-distul Mihai David să părăsească scaunul de la 1 ianuarie 2011.

• Garda de Mediu amendează, Agenţia pentru Protecţia Mediului autorizează

Continental Automotive Products a obţinut autorizaţia de mediu pentru fabrica de anvelope din Timişoara în pofida faptului că populaţia din zonă se plânge încă de poluare, încadrată de autorităţile de mediu la categoria "disconfort olfactiv". Compania germană a pierdut procesul cu Garda de Mediu Timiş, care susţinea că există poluare, însă obţine autorizaţia de mediu de la o altă instituţie a statului, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului. • Băncile greceşti au cea mai mare expunere în ţara noastră

Criza datoriilor suverane, mani-festată în special în statele peri-ferice ale zonei euro - Grecia, Italia, Portugalia -, se poate trans-mite în ţările Europei Centrale şi de Est prin intermediul legăturilor ban-care transfrontaliere. Pentru România, ris-cu-rile ar putea apărea din partea instituţiilor de credit greceşti, a căror expunere externă este de aproximativ 15% din totalul liniilor de finanţare ale acestora. Criza financiară a demonstrat - încă o dată - că sectoarele bancare naţionale nu sunt supuse doar unor riscuri semni-ficative interne, determinate de calitatea activelor sau de piaţa creditului, ci şi unor pericole care provin din expunerile transfrontaliere ale institutţiilor finan-ciare.

• Noua cale de ieşire din recesiune descoperită de guvernatorul BNR: brandurile româneşti

Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a evi-denţiat o nouă modalitate de ieşire din recesiune pentru ro-mâni, respectiv consolidarea bran-du-rilor locale, astfel încât acestea să devină simboluri de competitivitate şi de per-for-manţă la nivel european. Mugur Isărescu apreciază că inte-gra-rea României în Uniunea Europeană a trans-mis un mesaj eronat pentru o parte din po-pulaţie, întrucât românii au crezut că odată intraţi în structurile europene vor trăi la fel ca locuitorii din vestul con-tin-en-tului.

• Fondurile de pensii: înainte de a investi în FP trebuie să se clarifice mai multe necunoscute

Brokerii bat la uşa fondurilor de pensii private, încercând să le convingă să investească în acţiu-nile Fondului Proprietatea (FP), dar directorii de investiţii ai aces-tora se arată destul de reticenţi, consi-derând că trebuie clarificată o mare parte din necunoscutele care există în prezent, în principal în ceea ce priveşte strategia de investiţii a FP. Fondurile de pensii private nu pot in-vesti în prezent în acţiunile FP şi nici în alte produse ce le au ca suport, deoarece acesta nu este listat, dar situaţia se va schimba rapid, în condiţiile în care cotarea la Bursă este programată la sfârşitul lunii ianuarie a anului viitor.

• GÂNDUL

• Goana după "Masa de Sărbători". Câtă mâncare aruncă un român

Sute de români iau cu asalt marile magazine cuprinşi de febra cumpărăturilor. Cadourile şi mâncarea rămân pretextul invaziei în supermarketuri, chiar şi într-un an în care bugetul mediu de cheltuieli pentru Sărbători al unei familii de români este de 1.052 de lei, comparativ cu 1.523 de lei, în 2009 , potrivit unui studiu Mednet. Achiziţiile în exces, calcularea greşită a porţiilor şi obsesia legată de termenele de valabilitate sunt câteva dintre cauzele care îi fac pe români să arunce cel puţin 400 de grame de mâncare zilnic, potrivit datelor gândul.

• Ce nu ştiu soţii lor: cât concediu maternal au avut Oana Boc şi Maria Băsescu

Emil Boc a declarat, ieri dimineaţă, la Pro TV, că soţia sa, Oana, a stat în concediu de maternitate doi ani cu ambii copii, după care Guvernul a venit cu o dezminţire. Traian Băsescu spune că soţia sa, Maria, a avut trei luni de concediu maternal, însă prima doamnă susţine altceva. Duminică, la emisiunea "După 20 de ani", difuzată de Pro TV, premierul Emil Boc a declarat că soţia sa a stat doi ani în concediu de creştere a copilului, conform legislaţiei în vigoare de la acel moment, recunoscând că a discutat cu ea despre decizia Guvernului de reducere a acestei perioade şi explicându-i că atât îşi permite România în prezent.

• Traian Băsescu şi opoziţia pariază pe noul lider al UDMR: Kelemen Hunor trage spre PDL, Laszlo Borbely spre PSD

Schimbarea conducerii UDMR în mai puţin de trei luni influenţează planurile partidelor româneşti în perspectiva alegerilor. Dacă PDL încearcă menţinerea coaliţiei cu Uniunea, PSD se gândeşte la atragerea liderilor maghiari într-o alianţă a opoziţiei care să-i învingă pe democrat-liberali. Social-democraţii aşteaptă rezultatul alegerilor interne din UDMR, programate la Congresul de la sfârşitul lui februarie, pentru a vedea cu cine negociază formarea unei alianţe. Surse din PSD au declarat, pentru gândul, că în funcţie de învingătorul competiţiei, pesediştii îşi vor forma o strategie diferită pentru tratative. La rândul său, şeful statului caută să flateze UDMR prin gesturi şi declaraţii.

• Liceele de elită din Europa recrutează români. Cât te costă studiile copilului în străinătate

Dacă până acum studenţii căutau să plece la o facultate în Europa, acum o fac şi viitorii liceeni. La Târgul Liceelor de Elită din Bucureşti, sute de părinţi au venit de mână cu copii de 12 - 13 ani, să le caute un liceu în străinătate. Cea mai atractivă este Marea Britanie, unde bursele acoperă până la 50% din valoarea taxelor. Cine nu e chiar bogătaş îşi poate trimite copilul la un liceu din Marea Britanie, unde se dau burse ce acoperă şi 50% din toate taxele. Integral, taxele costă între 20.000 de lire şi 25.000 de lire pe an, incluzând şcoală, cazare în campusuri de vis, ce arată ca staţiunile turistice, masă, excursii şi recreere (muzică, teatru, pictură, sport). Înscrierile se fac cu aproximativ un an înainte, iar la final copiii primesc diplome recunoscute internaţional.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Mămicuţele şi bebeluşii, prinos de recunoştinţă!

Mai-marii zilei, Traian Băsescu şi Emil Boc, s-au străduit, chiar şi cu preţul minciunii, să convingă prin puterea exemplului personal că e bine ca "mămicuţele" să se în-toarcă mai repede la muncă şi să nu mai stea doi ani acasă "pe banii statului" să-şi crească "be-beluşii". În operaţiunea de a convinge masele de "mămicuţe" că nu trebuie să aleagă varianta care le "deprofesionalizează" s-a alăturat şi Elena Udrea, care nu are copii, nu vorbeşte din experienţă, dar... vorbeşte. Cum cei care au luat cuvântul nu au convins, fiind complet pe lângă su-biect, Jurnalul Naţional vă oferă opiniile şi experienţa unor mă-micuţe-ziariste despre concediul maternal şi îngrijirea bebeluşilor.

• "Băsescu nu mi-a dat niciodată ordine"

Premierul Emil Boc a declarat ieri că, în ciuda zvonurilor şi a de-cla-ra-ţiilor preşedintelui Băsescu, nu şi-a scris niciodată demisia. "Emil Boc a avut momente dificile, în care i-a venit să-şi ia câmpii, să nu credeţi că totul pare simplu. O părea simplu, dar a avut momente foarte dificile, în care a spus < M-am săturat >", a po-vestit Traian Băsescu la 8 decembrie, la TVR 1. "Nu sunt un om care să dea bir cu fugiţii şi fac ceea ce trebuie, pentru că am convingerea de să-nă-tatea măsurilor pe care le luăm, sunt convins că ele produc nemulţumiri, din nefericire, dar la capătul drumului ştiu că va fi un rezultat pozitiv", a replicat ieri premierul, în cadrul emisiunii "După 20 de ani", de la Pro TV.

• Kelemen Hunor: Categoric vom obţine autonomie teritorială!

A "crescut" politic alături de liderul necontestat timp de 18 ani al Uniunii, Marko Bela. Azi, ucenicul se pregăteşte să continue opera maestrului, Congresul pentru preşedinţia UDMR din februarie 2011 urmând să-i ofere, cel mai probabil, acest start. Până atunci, spune că relaţia UDMR cu Traian Băsescu nu e una de iubire, ci doar una instituţională, că parteneriatul cu PDL va continua atât timp cât ei respectă înţelegerile, că Legea educaţiei va "ieşi" din Parlament "aşa cum trebuie" pentru maghiari, iar autonomia teritorială pentru Ţinutul Secuiesc va fi obţinută în mod categoric.

• Noul acord cu FMI, negociat din 20 ianuarie

România are mare nevoie şi anul viitor de un nou acord cu FMI şi vor să înceapă discuţiile pentru realizarea acestuia, începând din 20 ianuarie. Are nevoie, în primul rând pentru cre-dibilitate, poate şi pentru bani, având în vedere datoria uriaşă pe care o avem: 87 miliarde de datorie ex-ternă plus 52 miliarde de lei datorie internă. Deocamdată autorităţile ro-mâne susţin că noul acord va fi de tip preventiv, fără o sumă concretă. "În-cepând cu 20 ianuarie, când, cel mai probabil, delegaţia Comisiei Eu-ropene şi a FMI se va întoarce în Ro-mâ-nia, vom discuta despre posibilita-tea unui nou împrumut şi, în cadrul ace-lor discuţii, vom evalua alternati-vele posibile. Punctul de vedere, deocamdată, pe care îl avem este acela că România ar putea avea nevoie de un acord fără sumă de bani concretă, doar un acord-cadru, pentru a preveni populismele în viitor ale politicienilor", a spus premierul Emil Boc, la o emisiune a postului ProTV.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Demnitarii vor să se plimbe de 150 milioane lei

Aproape jumătate din banii prevăzuţi pentru deplasări în 2011 sunt direcţionaţi spre deplasările externe. În afara MAE, în topul instituţiilor cu cele mai mari cheltuieli pentru "plimbare" în străinătate apar MAI, MApN, Administraţia Prezidenţială, SGG şi Camera Deputaţilor. Conform proiectelor de buget pentru 2011 ce intră săptămâna aceasta în dezbaterea Parlamentului, de la "puşculiţa" statului se vor duce 149,59 mi-lioane lei pe deplasări interne, externe, detaşări şi transferuri. Adică aproximativ 34,8 milioane de euro. Aproa-pe jumătate din această sumă, 71,42 milioane lei mai exact, se alocă deplasărilor în străinătate, în cazul multor instituţii înregistrându-se practic o creştere a cheltuielilor faţă de anul în curs.

• Fostul premier croat, arestat în Austria

Fostul prim-ministru de la Zagreb a fost arestat vineri, în Austria, în baza unui mandat emis de parchetul din ţara sa, care îl acuză de abuz de putere. Sanader este suspectat că a dat ordin companiilor de stat să încheie contracte fictive de publicitate pentru a alimenta conturile partidului său. Parchetul din Salzburg a demarat sâmbătă procedura de extrădare a fostului premier croat Ivo Sanader, 57 de ani, arestat în Austria pe baza unui mandat internaţional de arestare emis de justiţia din ţara sa. Un judecător din Salzburg l-a informat pe fostul şef al Guvernului de la Zagreb din perioada 2003-2009 despre plasarea sa în detenţie pentru 14 zile, în cadrul procedurii de extrădare.

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Moştenirea lui Boc: Sute de mii de procese, datorii de miliarde către angajaţi

Guvernul s-a amăgit cu reducerea cheltuielilor salariale în sistemul bugetar. După ce a şters dintr-un condei creşterile de salarii acordate prin Legea 221/2008, cabinetul Boc s-a trezit acum că este bun de plată pentru aproape 7 mi-liarde de lei. După primul val de procese câştigate de bugetarii care nu au primit majorările, al doilea val se anunţă la fel de pustiitor pentru guvernanţi. Instanţele au început să dea decizii favorabile celor care au reclamat reducerea veniturilor cu 25%, prin Legea 118/2010. Nota de plată pe care Emil Boc o lasă succesorului său urcă astfel considerabil. În acest moment sunt pe rol câteva sute de mii de acţiuni în care personalul bugetar solicită restituirea sumelor pierdute în urma deciziei guvernamentale de tăiere cu 25% a venitu-rilor angajaţilor de la stat, stabilită de Legis-lativ prin aprobarea Legii 118/2010.

• Cum a băgat statul sub preş sănătatea pensionarilor până a venit criza

Toate guvernele care s-au succedat la putere din 2006 încoace au amânat de la an la an acoperirea prin subvenţii de la bugetul de stat a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate aferente pensiilor mai mici decât limita impozabilă, prevăzută de Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. De fiecare dată s-a invocat necesitatea de a ţine sub control deficitul bugetar. Acum statul vrea să ia o parte din aceşti bani direct de la pensionari. În întreaga lume, marea proble-mă a sistemelor publice de să-nă-tate este finanţarea cheltuie-lilor medicale ale persoa-ne-lor în vârstă.

• Guvernul menţine şi în 2011 starea de asediu fiscal asupra economiei private

Guvernul doreşte să-şi majoreze veniturile fiscale cu 18% pe spinarea contribuabililor şi a bugetelor locale. Principalele surse de venituri suplimentare sunt TVA şi accizele, adăugându-se în plus şi câştigul obţinut din micşorarea sumelor defalcate către autorităţile locale cu 11%. Problema este că noua propu-nere de modificare a Codului Fiscal nu lămureşte sursa acestor venituri estimate optimist la TVA şi accize. Guvernul a bugetat în 2011 ve-nituri suplimentare de 7,2 miliarde de lei din cea mai importantă taxă din punctul de vedere al încasărilor (TVA), echi-va-lând cu o creştere de 18% faţă de 2010.

• Francizele locale ies pe piaţa internaţională

Câteva afaceri 100% româneşti au pătruns pe piaţa internaţională, reuşind să se dezvolte cu succes şi în afara graniţelor. Cele mai puternice francize trimise "la export" sunt Romstal, EcoRefill, Fitness Academy, Jolidon, Musette, Startonight şi Leonardo. Antreprenorii spun că este doar începutul, străinii fiind tot mai interesaţi de brandurile autohtone. Republica Moldova, Bul-ga-ria, Ucraina, Rusia, Serbia, Spania, Turcia, Austria, Canada, Argentina, Cipru, Croaţia, Danemarca, Franţa, Italia, Un-garia, Israel şi SUA sunt doar câteva ţări în care funcţionează cu succes în acest moment francize pur româneşti. Investitorii nu s-au mul-ţumit doar cu o extindere între gra-niţele Uniunii Europene, ci au încercat şi teritorii mult mai îndepărtate.

• Vânzările de asigurări online vor creşte în 2011

Deşi piaţa românească de asigurări a consemnat o scădere de peste 5% în primele nouă luni ale acestui an, vânzările online au cunoscut o creştere, e drept, şi pentru că baza de comparaţie este extrem de restrânsă. Unul dintre obstacolele principale în calea dezvoltării acestui canal de vânzare este acela că doar circa 40% din gospodăriile din România au acces la Internet şi doar 2% din români au cumpărat vreodată ceva online. Tranzacţiile online prin carduri bancare au totalizat 99,6 milioane de euro în pri-mele nouă luni ale lui 2010, în creştere cu 47,5% faţă de perioada corespunzătoare din 2009, fiind procesate 1,69 milioane de tranzacţii, în toate domeniile, de la plata facturilor de utilităţi şi telefon până la e-commerce, potrivit date-lor Romcard.

• ZIARUL FINANCIAR

• Raiffeisen vinde lunar credite de retail de 30 mil. euro, la fel ca în 2006

Raiffeisen, a şaptea bancă locală după active, cu acţionariat austriac, vinde credite pentru persoane fizice cu o valoare de 30-35 mil. euro în fiecare lună, similar cu nivelul consemnat în 2006, iar reprezentanţii săi spun că volumul finanţărilor acordate pe acest segment de clientelă în 2010 va fi de peste 300 mil. euro la finalul anului. Vânzările au crescut în ultimele luni datorită refinanţărilor. "Volumele au crescut semnificativ din momentul în care am început să promovăm ideea de refinanţare. Sunt puţini clienţi care cer o refinanţare doar pentru a se muta de la o bancă la alta, cei mai mulţi vor bani în plus", a declarat Răzvan Munteanu, vicepreşedintele Raiffeisen responsabil cu retailul.

• Boc spune că toţi au furat în Sănătate. Dar de ce nu i-a prins?

Premierul Emil Boc susţine că România nu dispune încă de un sistem informatic în sănătate, deoarece toţi cei care au administrat acest domeniu şi s-au ocupat de eli-berarea medicamentelor au preferat să fure fonduri publice. "Nu-l avem (sistemul informatic în sănătate - n.n.), ştiţi de ce nu-l avem? Pentru că s-a furat din cauza lipsei acestui sistem", a susţinut şeful Guvernului, ieri la emisiunea "După 20 de ani", difuzată de ProTV. La aproape doi ani de când a făcut primii paşi pe trep-te-le Palatului Victoria şi a luat contact cu dosarele grele ale eco-nomiei, şeful Cabinetului spune sigur că în sistemul medical, care costă statul anual 5 miliarde de euro, sunt furturi.

• Cât de bună a fost spargerea CFR-ului făcută la sfatul Băncii Mondiale având în vedere starea dezastruoasă de astăzi a căilor ferate?

În 1990, un tren rapid ajungea de la Bucureşti la Iaşi în cinci ore şi 40 de minute. În prezent, acelaşi tren parcurge distanţa de 406 kilometri în şapte ore şi 16 minute. Aceeaşi situaţie este spre Petroşani, Braşov sau Suceava, destinaţii spre care timpul de călătorie a stagnat în cel mai bun caz, dar nu a cunoscut niciun fel de îmbunătăţire. Nu se mai iau în calcul destinaţiile Constanţa sau Tulcea, unde sub justificarea unor lucrări pentru modernizare timpul de deplasare este dublu în ultimii trei ani.

• Est-europenii au început din nou să cheltuiască, iar asta se vede în PIB

Redresarea economică bazată pe exporturi din Europa de Est s-a resimţit şi la nivelul gospodăriilor în trimestrul al treilea, ritmul de creştere accelerându-se în Cehia, Estonia şi Ungaria, scrie Bloomberg. Dacă până acum numai exporturile contau la creşterea PIB, în perioada iulie-septembrie şi cheltuielile populaţiei au avut un aport important. Produsul Intern Brut a înregistrat în trimestrul trei un avans anual de 1,7% în Ungaria, de 2,8% în Cehia, 5% în Estonia şi 0,5% în Bulgaria, potrivit rapoartelor publicate la sfârşitul săptămânii trecute de birourile de statistică ale fiecărei ţări.