• ADEVARUL
• Ponta şi Iohannis au vorbit despre Codul Silvic
După disputa din ultimele zile legată de noul Cod Silvic, preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Victor Ponta au avut ieri o discuţie pe această temă. "Un dialog constructiv", a anunţat premierul într-o intervenţie tv, punând de această dată lobby-ul mascat în favoarea unei companii austriece, de care l-a acuzat recent pe Iohannis, pe seama unor liberali "binevoitori" care "s-au întâlnit cu Holzindustie". O discuţie cu Klaus Iohannis, suficientă pentru ca premierul să îl treacă pe preşedinte de la statutul "lobby-ist" la cel de "dezinformat". "Impresia mea personală este că preşedintele a retrimis legea în Parlament pe baza unor informaţii de la nişte «binevoitori», în special liberali pe acre îi vedeţi şi zilele acestea luptându-se cu dinţii pentru interesele Schweighofer, interese care, din punctual meu de vedere, sunt strict private", a spus Ponta miercuri seara, într-o intervenţie telefonică la B1. Întrebat cine sunt aceşti liberali, premierul a evitat să dea nume.
• Închiderea magazinelor duminica, o idee care dă de lucru parlamentarilor
Ideea închiderii marilor magazine pe perioada weekendului ajunge pentru a treia oară în ultimii cinci ani, pe agenda Parlamentului. În acest an, măsura a fost propusă de liberalul Tinel Gheorghe, membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor. Parlamentarul crede că închiderea marilor lanţuri de magazine duminica ar îmbunătăţi viaţa românilor şi ar creşte profiturile producătorilor locali. Iniţiative similare au fost respinse şi în trecut de Parlament, mai ales că nici reprezentanţii societăţii civile nu văd cu ochi buni închiderea magazinelor duminica. "Eu cred că este bine să le lăsăm deschise, ca oamenii să cheltuie bani, iar cei care lucrează în weekend să fie plătiţi mai bine. Cred că este o măsură populistă, nu liberală. Este o măsură stupidă şi să daţi aviz negativ", i-a sfătuit premierul Victor Ponta, miercuri, pe parlamentari. De altfel, şi analistul politic Adi Zăbavă consideră că iniţiativa închiderii magazinelor în weekend este una atipică pentru un liberal.
• Primul muzeu românesc al obiectelor din comunism, la Timişoara
La Timişoara va fi inaugurat, sâmbătă, unicul Muzeu al Consumatorului Comunist din România. Muzeul cuprinde cam tot ce aveau românii acasă în epoca socialismului. Muzeul Consumatorului Comunist din Timişoara este amenajat sub forma unei locuinţe "obişnuite" din Epoca de Aur, cu sufragerie, camera copiilor, bucătărie, debara, hol şi baie. Cuprinde cam tot ce aveau românii acasă: obiecte de uz casnic şi decorativ de producţie românească, mobilier, bunuri provenite din marfa de contrabandă, obiectele handmade ale vremii, îmbrăcăminte şi accesorii de vestimentaţie, încălţăminte, articole de uz casnic, electrocasnice, jocuri, jucării, casete audio, discuri vinil, produse cosmetice, papetărie. Nimic nu lipseşte patrimoniului Muzeului Consumatorului Comunist, de la păpuşile Arădeana, la ţigările Carpaţi şi Amiral, de la discurile şi casetele cu muzică pionierească, la sticlele de lapte şi de bere, sacoşele de rafie "de ţinut rând la Alimentara" sau săpunurile Cheia.
• Tăriceanu s-a plâns şefilor de Ambasade străine de acţiunile Justiţiei
Cei doi preşedinţi ai Parlamentului, Călin Popescu Tăriceanu şi Valeriu Zgonea, s-au întâlnit, miercuri, cu însărcinatul cu Afaceri al SUA, Dean Thompson, la solicitarea celui din urmă, pentru a discuta despre modificările la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. La discuţie au participat şi ambasadorul Marii Britanii, Paul Brummell, dar şi şeful adjunct al Misiunii Ambasadei Germaniei, Achim Troster.
• Ministrul Sănătăţii: Din toamnă, românii vor fi obligaţi să meargă la medic periodic
Din toamnă, românii care nu se duc la medic pentru consultaţiile obligatorii stabilite prin lege ar putea fi sancţionaţi. Aşa a anunţat miercuri, la Adevărul Live, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. Concret, cei care îşi plătesc contribuţia la Sănătate şi, prin urmare, beneficiază de pachetul de bază de servicii medicale, vor avea obligaţia să meargă la medicul de familie fie odată la trei ani, asta în cazul persoanelor care au sub 39 de ani, fie anual, asta în cazul celor trecuţi de 40 de ani. La consultul periodic, asiguraţilor li se va face riscograma, prevăzută deja în lege, dar şi un set de investigaţii, dacă ele sunt necesare, tocmai în ideea de a depista din timp patologiile cronice, care în România sunt depistate doar în stadii târzii, a precizat ministrul.
• Banca Angliei a găsit vinovaţii: salariile nu cresc inclusiv din cauza imigranţilor
Creşterile salariale din Marea Britanie se menţin la niveluri scăzute, iar una dintre cauzele acestei situaţii o reprezintă angajaţii străini, a afirmat Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei. "Salariile au crescut cu circa 2% la sută comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut - cu mai puţin de jumătate din media creşterilor salariale anterioară crizei financiare -, iar riscul principal constă în menţinerea tendinţei de scădere a ritmului majorărilor salariale", a explicat Mark Carney, citat de ziarul The Guardian. Mark Carney a enumerat îmbătrânirea angajaţilor (şi scăderea randamentului) şi influxul de forţă de muncă din străinătate printre cauzele care au obstrucţionat creşterile salariale. Banca Angliei a redus estimările privind creşterea economică a Marii Britanii pe următorii trei ani, sugerând că va începe să crească rata dobânzii de referinţă abia peste aproximativ un an. Potrivit băncii centrale, economia Marii Britanii va avea anul acesta o creştere de 2,5 %, faţă de proiecţia de 2,9 % făcută în februarie.
• Treceţi batalioane americane Carpaţii! Spectacol total al militarilor SUA între baza Mihail Kogălniceanu şi Braşov
În caravana intitulată Marşul Cavaleriei, soldaţii americani au plecat de la Baza Mihail Kogălniceanu spre poligonul de la Cincu - Braşov, unde vor desfăşura un exerciţiu militar internaţional. Miercuri şi joi sunt zile de paradă pentru armata americană pe teritoriul României. Dacă până acum tehnica de luptă folosită în aplicaţii NATO era dusă pe calea ferată, acum americanii au ales să facă spectacol. Circa 400 militari din Batalionul 2 al Regimentului 2 Cavalerie al US Army au plecat miercuri din baza de la Mihail Kogălniceanu - Constanţa către poligonul de la Cincu - Braşov. Aici va avea loc Aplicaţia Sarmis 15, între 15 mai şi 6 iunie, la care vor lua parte 1.500 de militari din SUA, România, Canada şi Marea Britanie. Exerciţiul multinaţional vizează instruirea prin simulare reală şi trageri de luptă. Marşul Cavaleriei nu a fost o operaţiune de război, ci una făcută după toate regulile marketing-ului transparent.
• Coreea de Nord l-a executat pe şeful armatei cu un tun antiaerian
Coreea de Nord l-a executat pe şeful armatei în baza unor acuzaţii de trădare, punându-l în faţa unui tun antiaerian într-un poligon de tragere, le-a spus parlamentarilor sud-coreeni agenţia de informaţii de la Seul (NIS), relatează Reuters, în pagina electronică. Hyon Yong Chol, în vârstă de 66 de ani, care a condus armata acestei ţări izolate, a fost eliminat luna trecută pentru că nu i s-a supus lui Kim Jong-un şi a adormit în timpul unei întâlniri la care era prezent şi tânărul lider nord-coreean, potrivit parlamentarilor sud-coreeni, informaţi în cadrul unei întâlniri cu uşile închise, miercuri, de agenţia de spionaj NIS.
• BANCHERUL
• Radu Gheţea, despre plecarea de la CEC Bank
Radu Gheţea, al cărui mandat la conducerea CEC Bank nu a mai fost prelungit de Ministerul Finanţelor, in locul lui fiind nominalizat secretarul de stat Enache Jiru, dezvăluie, intr-un interviu acordat Bancherul.ro, ca in cei 8 ani in care a derulat proiectul de transformare a fostei case de economii, limitata la servicii pentru populaţie, într-o banca universala, focusata pe finanţarea IMM-urilor si agriculturii in perioada crizei, nu a făcut niciun compromis in ceea ce priveşte corectitudinea, obiectivitatea si legalitatea activităţii unei bănci independente, in ciuda numeroaselor solicitări de acordare de credite in regim preferenţial venite din partea reprezentanţilor tuturor partidelor politice care s-au perindat la putere. Ceea ce i-a atras, fireşte, numeroase antipatii, critici si reproşuri din partea politicienilor, cel mai cunoscut caz fiind creditul acordat Ioanei Basescu, fiica preşedintelui, cu toate ca s-a dovedit atât in urma unei anchete parlamentare cat si a verificărilor BNR, ca acel credit a fost acordat in mod legal.
• Restantele romanilor la bănci continua sa crească, deşi economia a luat avânt
In ciuda faptului ca PIB-ul României a accelerat la 4,3% in primul trimestru al acestui an, dublu fata de aşteptările economiştilor, restantele populaţiei la creditele contractate de la bănci au continuat sa crească in primele trei luni ale anului, arata datele Biroului de Credit, instituţie la care 33 de bănci si 24 de IFN-uri raportează statisticile referitoare la situaţia împrumuturilor. Problema o reprezintă creditele in valuta, in special in euro si franci elveţieni, la care restantele cresc constant luna de luna, pe când întârzierile la împrumuturile in lei s-au stabilizat, in contextul scăderii dobânzilor si implicit reducerii nivelului ratelor lunare. In primul trimestru al anului, restantele mai mari de 30 de zile înregistrate de persoanele fizice la rambursarea creditelor au crescut cu 107 milioane lei, de la 11,397 miliarde lei in ianuarie la 11,504 miliarde lei in martie 2015.
• CURENTUL
• Cercetători care transformă apa în combustibil, refuzaţi pentru finanţare de statul român
Congresul Naţional al Cercetătorilor şi Inventatorilor din România (CNCIR) este o asociaţie înfiinţată în iunie 2006 de câteva zeci de cercetători şi inventatori români. CNCIR a depus spre finanţare la organismul competent din subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării două proiecte ştiinţifice: unul în 2011 şi unul în 2013, PN-II-PT-PCCA-2011-3.2-0082 PN-II-PT-PCCA-2013-4-0168 care îşi propuneau să fundamenteze implementarea în producţia autohtonă a instalaţiilor de generare a energiei pe bază de hidrogen, prin descompunerea apei, integrând şi energia solară, pentru creşterea randamentului. Proiectele au fost evaluate de experţii UEFISCDI ca fiind slabe deşi reprezentau punerea în practică a trei brevete de invenţie, unul naţional şi două internaţionale, protejate în cele mai importante 50 de state ale lumii, prin emiterea a 100 de brevete de invenţie în aceste ţări. În 31 martie 2015, invenţia a fost brevetată şi în Statele Unite. Importanţa economică a invenţiei este extraordinară. De fapt se împlineşte un vis al omenirii: se asigură combustibilul viitorului din apă. Ca buni români, inventatorii acestui procedeu au dorit să-l implementeze în România deşi aveau, evident, solicitări din alte ţări.
• CURIERUL NATIONAL
• Supermarketurile, inundate de reclamaţii
Cu numai 18 zile înainte de reducerea TVA la alimente la nivelul de 9%, o parte dintre marile magazine se străduiesc din răsputeri să acopere măcar parţial pierderea pe care o vor suferi când vor fi nevoite să scadă preţurile... crescându-le artificial. Inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au primit deja sute de sesizări din partea clienţilor, nemulţumiţi de faptul că preţurile la unele produse au crescut alarmant şi nejustificat în ultima vreme. "Sunt în jur de 200 de reclamaţii venite la ANPC prin care consumatorii ne sesizau aceste diferenţe de preţuri pe care le-au găsit în supermarketuri, în marile magazine, dar diferenţe de preţuri mai mari", a declarat, pentru B1 TV, Marius Dunca, preşedintele ANPC.
• Ioan Rus: Există probleme în Master Plan
Ministerul Transporturilor a publicat varianta finală a Master Planului de Transport, care promite construcţia a 1.300 de kilometri de autostradă. Costul total al lucrărilor se va ridica la circa 13 miliarde de euro, informează B1.ro. Audiat miercuri în Parlament, ministrul Ioan Rus recunoaşte că există probleme în proiectul elaborat de ministerul său, dar promite că va căuta soluţii. "Nu e rezolvat cum se cuvine sud-vestul României şi sperăm să îi găsim o soluţie în perspectivă. Master Planul nu e un proiect îngheţat, el va fi updatat dar acum trebuiau respectate criteriile UE ca el să fie adoptat. Va exista o dinamică în acest proiect, care ne va permite şi alte soluţii dar nu în acest moment", a spus Rus, conform stiripesurse.
• România merge spre enclavizare economică?
România se îndreaptă, încet dar sigur, către o enclavizare economică, în care discrepanţele economice la nivel regional riscă să genereze posibile situaţii de risc social, avertizează economiştii de la KeysFin, într-un studiu privind dezvoltarea regională a României în intervalul 2009-2015. Potrivit datelor statistice obţinute de la Ministerul Finanţelor, Institutul Naţional de Statistică, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale si alte instituţii publice, diferenţele la nivel economic între regiunile ţării s-au accentuat în ultimii 5 ani.
• Presupuşi spioni ruşi ar fi fost expulzaţi de la sediul central al NATO din Bruxelles
NATO ar fi expulzat zeci de presupuşi spioni ruşi din cadrul sediului său din Bruxelles, acţiunea fiind cel mai recent semn al creşterii tensiunilor dintre alianţa militară occidentală şi Moscova în ultima perioadă, transmite Fox News. NATO a decis luna trecută ca fiecare dintre delegaţiile statelor non-membre să aibă cel mult 30 de persoane, ceea ce a afectat doar Rusia, deşi estimările privind numărul exact al membrilor delegaţiei Rusiei la NATO variază, potrivit The Guardian. Kremlinul spune că are doar 37 de persoane acreditate pentru a lucra la Bruxelles în cadrul NATO. Cu toate acestea, un diplomat de la un stat membru NATO a declarat că de fapt 61 de persoane ar fi făcut parte din delegaţie. Alte surse NATO au declarat că nurmărul lor ar fi chiar mai mare de 90. Îndiferent de număr, ziarul a raportat că diplomaţii NATO estimează că aproximativ jumătate din contingentul rus lucra în numele serviciului de informaţii din Moscova.
• Producţia industrială a crescut cu 3,3%
În luna martie 2015, producţia industrială a crescut faţă de luna precedentă atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 7,7%, respectiv cu 0,3%, iar faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială a crescut cu 4,4% ca serie brută, respectiv cu 2,9% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, informează INS. În trimestrul I 2015, comparativ cu trimestrul I 2014, producţia industrială a crescut ca serie brută cu 3,3%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 3,2%.
• China ar putea creşte preţul petrolului
China s-ar putea să crească preţurile benzinei şi motorinei pe piaţa internă, după o tendinţă de creştere a preţurilor la nivel mondial. Analiştii au prezis că preţurile orientative vor fi ridicate cu peste 200 de yuani (aproximativ 33 dolari) pe tonă, marcând a treia creştere consecutivă, potrivit Xinhua. Schimbarea este aşteptată să fie anunţată săptămâna aceasta de Comisia Naţională de Dezvoltare şi Reformă, reglementatorul economic de top al Chinei. Conform mecanismului de stabilire al preţurilor petrolului al Chinei preţul poate fi schimbat la fiecare 10 zile lucrătoare dacă există o modificare substanţială a preţurilor pe piaţa mondială.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Reţeaua poliţiştilor corupţi de la Rutieră
Cinci agenţi de poliţie din cadrul Biroului Rutier Brăila au fost arestaţi ieri pentru 30 de zile de magistraţii Tribunalului Bucureşti. Alţi şase agenţi au primit arest la domiciliu. Procurorii Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică (SUPC) din Parchetul General au făcut contestaţie, şi-i vor pe toţi 11 după gratii. "Evenimentul zilei" continuă seria dezvăluirilor din acest caz fără precedent. Reamintim că 18 agenţi din cadrul Biroului sunt puşi sub acuzare, din totalul de 21 de angajaţi, activitatea acestui serviciu fiind practic blocată. Pentru a proba faptele de corupţie, procuroarea de caz, Denisa Cristodor, a folosit cinci investigatori sub acoperire din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie. Un rol cheie l-a avut o tânără poliţistă, care a primit identitate nouă -"Andreea Lungu"- şi a fost detaşată în cadrul Biroului. Ea a observat din interior care era circuitul banilor şi cum se muşamalizau contravenţiile. Alţi patru ofiţeri au primit identităţi noi şi au fost folosiţi ca şoferi care încălcau regulile de circulaţie, doar pentru a vedea dacă poliţiştii cer şpagă.
• Voiculescu poate fi eliberat anul viitor, de Crăciun
De când a ajuns în Penitenciarul Rahova, Dan Voiculescu pare că nu se mai opreşte din actul creaţiei literare. Se vehiculează că ar fi scris 16 cărţi. Patru au fost deja aprobate de comisia din puşcărie şi editate: "Economia românească", la Editura Bibliotheca, "Dezvoltarea economică durabilă" , "Omenirea, încotro?" şi "Investiţii străine directe, vector al dezvoltării economice", la Editura Niculescu. Mogulul Antenelor a primit o condamnare de zece ani în Dosarul ICA pe care a început s-o execute anul trecut, în luna august. Reprezentanţii Administraţiei Penitenciarelor au explicat că Voiculescu poate fi eliberat condiţionat, pe baza bunei purtări, după ce execută o treime din pedeapsă. Altfel spus, Voiculescu putea fi eliberat după 40 de luni de închisoare, în jurul datei de 8 ianuarie 2018. Însă activitatea de scriitor, îl poate scoate de după gratii mai devreme. Pentru fiecare două zile de muncă la o carte, condamnatului i se scad trei zile de detenţie, dar nu mai mult de o lună.
• Un fost director în Consiliul Concurenţei a devenit OMUL-CHEIE din firma Schweighofer
Firma austriacă Holzindustrie Schweighofer, care se află în prim plan pe piaţa defrişărilor din România, a luat în conducere un fost director al Consiliului Concurenţei. Avocatul Georgeta Gavriloiu, care a ocupat, timp de 18 ani, funcţia de director al Consiliului Concurenţei, este, în prezent, avocatul firmei Schweighofer. Contraargumentaţia companiei austriece a venit din partea Georgetei Garviloiu, care pare să fi găsit soluţia prin care să pună în offside Consiliul pe care l-a condus timp de aproape două decenii: Legea româneasca nu interzice şi nu condamnă poziţia dominantă, ci abuzul de poziţie dominantă. Abuzul de poziţie dominantă poate fi invocat doar în urma unei investigaţii, în cazul în care se dovedeşte. Nu poate fi oprită o investiţie invocandu-se faptul că o companie va face (în viitor) abuz de poziţie dominantă. Apariţia unei concentrări economice este sancţionată de legea românească doar în cazul în care se realizează prin achiziţia sau fuziunea între companii diferite, nu în cazul creşterii organice a unei companii.
• Ce cadou i-a făcut Serghei Lavrov secretarului de stat american John Kerry
Ministrul rus de Externe a continuat ieri, tradiţia lansată anul trecut de omologul său american, şi i-a dăruit lui John Kerry două coşuri cu cartofi şi roşii, alături de un tricou cu însemnele Zilei Victoriei, relatează Russia Today. Secretarul de stat american s-a aflat într-o vizită oficială în Rusia, el întâlnindu-se, la Soci, cu ministrul Serghei Lavrov şi preşedintele Vladimir Putin. Astfel, înainte de a servi prânzul la restaurantul unui hotel de lux din staţiunea Soci, ministrul rus de Externe a apărut cu două coşuri pline de cartofi de Krasnodar şi roşii pe care i le-a înmânat secretarului de stat american. Gestul său ieşit din tipare vine în continuarea unei tradiţii lansate de John Kerry, care, în cadrul unei întâlniri de la Paris, de anul trecut, i-a oferit lui Lavrov doi cartofi de Idaho.
• Călătorii fără vize în Emiratele Arabe Unite
Uniunea Europeană şi Emiratele Arabe Unite au semnat, la Bruxelles un acord privind liberalizarea unui regim de vize pentru o perioada de 90 de zile. El se aplică provizoriu şi a fost trimis deja Parlamentului European spre aprobare. Singurele ţări membre care nu vor aplica acest regim de vize sunt Irlanda si Marea Britanie, conform tratatelor pe care ele le-au semnat cu Uniunea Europeană. Cele două state vor aplica legislaţia naţională. Emiratele Arabe Unite este o federaţie a celor şapte emirate (Abu Dhabi, Dubai, Sharjah, Ajman, Umm Al-Qaiwain, Ras Al-Khaimah şi Fujairah), cu un sistem juridic bazat pe Constituţia din 1971, fără alegeri şi partide politice. Fiecare emirat are o considerabilă autonomie politică, juridică şi economică.
• JURNALUL NATIONAL
• "Generaţia picată": 300.000 de elevi au mers la liceu degeaba
Jumătate dintre cei care pică Bacalaureatul renunţă la şcoală şi nu mai dau examenul din nou în anii următori. Dintre cei care încearcă pentru a doua sau chiar a treia oară să îşi ia diploma de absolvire, doar o treime reuşeşte, arată statisticile ultimilor ani. În ultimii 5 ani, 330.000 de elevi au mers la liceu degeaba: fie nu s-au prezentat, fie au picat examenele de absolvire. "E o cifră foarte mare, sunt destine frânte, şi nu neapărat din cauza lor, cât din cauza sistemului", spune Ştefan Vlaston, preşedintele EDU CER - Asociaţia profesională pentru educaţie şi cercetare din România. În urmă cu 10 ani, procentul celor care promovau examenul maturităţii era de aproape 85%. Acum, abia trece de 60%. Odată ce au picat examenul, cu greu se mai adună în încercarea de a-şi lua diploma. Jumătate din ei renunţă. Fie îngroaşă rândurile şomerilor, fie se angajează pe salarii de nimic.
• Premierul doreşte interzicerea exportului de masă lemnoasă
Victor Ponta a declarat, în timpul sedinţei de Guvern, că doreşte o lege prin care să se interzică exportul de masă lemnoasă. Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri că intenţionează ca Guvernul să adopte săptămâna viitoare o ordonanţă de urgenţă prin care să interzică pe termen limitat exportul de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată. Potrivit premierului, Guvernul ar fi adoptat un asemenea act normativ încă din şedinţa de miercuri, însă reprezentanţii Ministerului Justiţiei nu au reuşit să găsească o soluţie din punct de vedere legal pentru adoptarea ordonanţei. "Am întârziat şedinţa de guvern deoarece am solicitat de aseară doamnei ministru Gavrilescu şi sigur cu Departamentul pentru Relaţii Europene şi cu Justiţia să adoptăm o OUG prin care să interzicem pe un termen limitat exportul de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată. Din păcate, înţeleg că Justiţia încă nu aţi găsit soluţia.
• Băieţii deştepţi de la căile ferate. CFR Călători, devalizată după o reţetă portocalie
Istoria pagubei de 5 milioane de euro, pentru care DNA a făcut arestări la Ministerul Transporturilor în luna februarie, începe cu deciziile luate în timpul mandatului lui Radu Berceanu, care a condus ministerul în perioada iunie 2006-martie 2007. De atunci două dintre companiile din subordinea Ministerului Transporturilor - CFR Călători şi CFR Infrastructură - şi-au cedat mai multe trasee în favoarea operatorilor privaţi. Au urmat Emil Boc şi Relu Fenechiu. Vinovaţi se fac toţi cei care ar fi putut să oprească acest jaf, dar s-au făcut că nu văd.
• Premii cât alocaţia copiilor, la loteria bonurilor fiscale
De azi, cine s-a înscris în cursa bonurilor fiscale ar trebui să-şi primească banii câştigaţi în maximum două luni. Doar că ceea ce părea o iniţiativă bună, care i-a însufleţit pe români, atinge acum proporţiile unei decepţii. Cu un premiu de 1 milion de lei, care se împarte la peste 15.000 de deţinători de bonuri fiscale, profitul coboară sub 60 lei. O astfel de sumă nu prea mai justifică efortul de a stoca atâta maculatură şi de a depune la ANAF bonurile. Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, lasă de înţeles că pe viitor datele loteriei se vor schimba. În primul rând s-ar părea că se intenţionează ca doar 100 de bonuri să fie câştigătoare la următoarele trageri. Variantele luate în calcul pentru următoarele extrageri sunt: în iunie pentru două luni, aprilie şi mai, iar în iulie pentru iunie. Din august se intră în normal, cu extrageri lunare.
• NATIONAL
• Geoană si Guşă, capete de afiş in "Megadosarul Rusesc"
La cat s-a chinuit sa-si facă o impresie publica de filo-american, sau chiar de "omul americanilor" in Romania, o mega ancheta ce sta sa izbucnească l-ar putea arunca pe Mircea Geoană fix de cealaltă parte a baricadei. Adică direct in braţele Moscovei, alături de vechiul sau colaborator, Cosmin Gusa. Exista informaţii ca, foarte curând, va exploda un nou scandal cu privire la banii negri deturnati in conturile unor banci elveţiene de către nenumăraţi politicieni romani. De asemenea, se pare ca exista informaţii care urmează sa fie catalogate drept "suspiciuni rezonabile" sau "indicii temeinice", cu privire la unele plăţi, cat se poate de recente, făcute prin intermediari in favoarea unora dintre politicienii care apar si in scandalul conturilor elveţiene. Deci, oricum, clasa politica va fi zguduita de un nou seism. Care s-ar putea solda însă si cu o replica aparte, prin cercetarea legăturilor dintre membrii grupurilor de "lobby" ruseşti apropiate de serviciile secrete de la Moscova si influenţii lor prieteni romani.
• Noul sef al PSD Diaspora are interdicţie sa iasă din tara!
Victor Ponta o face din nou de oaie in raport cu romanii din străinătate: a numit şef al PSD Diaspora o persoana trimisa in judecata pentru dare de mita, care pe deasupra nici nu are voie sa părăsească tara. Personajul in cauză se numeşte Cătălin Rădulescu si face parte din stolul parlamentarilor "penali". Chiar daca amicii lui Rădulescu pot invoca oricând, in mod corect, prezumţia de nevinovăţie (deputatul PSD se afla in plin proces si mai e pana sa se pronunţe definitiv judecătorii), interdicţia de a părăsi tara îl face inapt pentru funcţia de responsabil PSD cu Diaspora.
• Premierul trânteşte uşa Institutului Cantacuzino in nasul preşedintelui
Soarta Institutului Cantacuzino a devenit o preocupare atât pentru preşedinte, cat si pentru premier. Cum însă cel care da banii este Victor Ponta, acesta i-a transmis şefului statului ca nu este cazul sa facă promisiuni in avans. "Institutul Cantacuzino trebuie salvat si trebuie sa funcţioneze in continuare. Cum va funcţiona, care vor fi metodele, vom vedea", a afirmat preşedintele Klaus Iohannis, după ce a vizitat instituţia respectiva. Mai mult, şeful statului a dat asigurări ca se va implica in găsirea unei soluţii. Victor Ponta ii împărtăşeşte îngrijorarea, dar nu si optimismul preşedintelui. "La Institutul Cantacuzino este o situaţie complicata. L-am informat pe domnul preşedinte Iohannis. (...) Problema tine însă de faptul ca din 2010 s-a retras autorizaţia si sunt slabe perspective ca intr-un termen foarte scurt sa obţină autorizaţie. Deci, intre timp, tot o sa băgam bani si n-o sa producă nimic concret pentru piaţă mai repede de un an, un an si jumătate", a mai precizat premierul.
• PUTEREA
• Primăria Capitalei nu dă doi bani pe legea urbanismului
Primăria Capitalei şi-a dat acordul pentru construirea unui imobil cu 5 etaje, de circa 25 de metri înălţime, pe strada Mântuleasa. Pe acest teren a funcţionat şcoala unde a învăţat Mircea Eliade, care a fost demolată în 2002 fără avizul Ministerului Culturii. Într-o dezbatere publică organizată de Primăria Capitalei, reprezentanţii OMG-urilor şi locuitorii din zonă s-au opus deciziei Municipalităţii, susţinând că terenul se află într-o zonă protejată, unde înălţimea maximă admisă este de 16 metri.
• Ioan Rus: Există banii pentru începerea lucrărilor la magistrala 6 de metrou Gara de Nord - Otopeni
Ministrul Transporturilor, Ioan Rus, a declarat, marţi, că magistrala 6 de metrou Gara de Nord - Otopeni va face din Bucureşti capitala cu cea mai bine structurată reţea de metrou din Europa. Ministrul a ţinut să precizeze că dacă proiectul s-ar aproba în luna iunie, există toţi banii necesari alocaţi pentru începerea lucrărilor. "Metrorex este în situaţia în care proiectul de lege în regim de urgenţă a fost depus pentru Magistrala 6 Gara de Nord - Otopeni. Dacă s-ar aproba în iunie avem toţi banii necesari alocaţi şi cu începere a lucrărilor. Cu aceasta, Bucureştiul va deveni, cu siguranţă, capitala cu cea mai bine structurată reţea de metrou din Europa", a precizat ministrul Ioan Rus. Referitor la Master Planul pe transport, Ioan Rus a spus că rigorile impuse de Comisia Europeană vor trebui respectate de oricine vine la putere în România.
• ROMANIA LIBERA
• Parlamentul încearcă să legifereze "aberaţia Mircea Diaconu"
Puterea este pe punctul de a aproba două modificări ale legii ANI, care vor avea ca efect restrângerea regimului incompatibilităţilor. Aceste schimbări au venit în contextul unei ofensive mai ample împotriva agenţiei de integritate, care a vizat relaxarea regulilor din administraţia locală şi tergiversarea procedurii de numire a unui nou şef al ANI. Două proiecte cu impact major asupra activităţii Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) se află într-o situaţie inedită din punct de vedere juridic. Potrivit listei de vot de ieri de la Camera Deputaţilor, acest for a adoptat tacit, ieri, două proiecte de modificare a legii ANI. Pe această procedură, cele două iniţiative ar fi urmat să fie discutate de Senat în calitate de for decizional.
• Ne reîntoarcem la economia de mall? Creştere de 4,2% în primul trimestru
Produsul Intern Brut a crescut în termeni reali în primul trimestru, faţă de ultimele trei luni din 2014, cu 1,6%, iar comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent a fost mai mare cu 4,3% pe seria brută, respectiv cu 4,2% ajustat sezonier. Cifrele anunţate de INS sunt peste orice estimări oficiale anterioare. Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%, iar cea mai recentă estimare a autorităţilor, inclusă în aprilie în Programul de Convergenţă, a prevăzut un avans economic de 3,2%. Informaţiile date de INS sunt sigur mai îmbucurătoare decât eventuale veşti privind intrarea economiei în recesiune. Efectele pozitive ale creşterii economice sunt însă înşelătoare. Boomul nu se bazează pe investiţii, mai mult riscă să aducă dezechilibre economice, spune economiştii.
• ZIARUL FINANCIAR
• Accelerarea economiei în T1 urcă prognozele analiştilor privind creşterea PIB pe 2015 spre 4%
Economia a accelerat în primul trimestru (T1) şi a făcut un salt surprinzător, de 4,3%, faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Vestea bună privind creşterea economică de peste 4% din T1 i-a determinat pe analişti să pună "sub observare" sau chiar să îmbunătăţească, de la 3% spre 4%, prognozele privind creşterea economică pe întregul an. Estimările "semnal" anunţate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că în primul trimestru PIB-ul a crescut cu 1,6% faţă de T4 2014, pe serie ajustată sezonier, iar saltul faţă de T1 2014 a fost de 4,3%, pe serie brută. Creşterea economică din T1 a surprins pe toată lumea, depăşind şi cele mai optimiste estimări ale analiştilor şi ale autorităţilor. Acesta a fost al doilea cel mai rapid ritm de creştere al PIB din ultimii şapte ani, plasând România în topul ţărilor europene.
• Veniturile Telekom au scăzut în primul trimestru cu 8%, la 241 mil. euro, iar profitul cu 17%, la 55 mil. euro
Pe telefonie mobilă, operatorul se apropie pentru prima dată de 1,8 milioane de abonamente. Nici după rebranding compania nu reuşeşte să crească pe net fix, care scade la fel ca şi telefonia fixă. TV-ul a crescut faţă de anul precedent, dar a stagnat faţă de luna decembrie 2014. Grupul Telekom România, format din fostele companii Cosmote şi Romtelecom, a înregistrat în primul trimestru din acest an venituri de 241 mil. euro, în scădere cu 7,7%, şi un profit operaţional (EBITDA) de 55 mil. euro, în scădere cu 16,7%, în principal pe fondul impactului negativ al unor decizii de reglementare, dar şi în condiţiile scăderii numărului de clienţi şi ale competiţiei dure, care pune presiune pe tarife.
• Românii au economisit 20 mld. lei în fonduri mutuale, la adăpost de dobânzile mici
Activele fondurilor mutuale au depăşit pragul de 20 miliarde de lei (4,5 mld. euro), maxim istoric pentru o industrie care s-a detaşat ca performera pieţei de capital în ultimii opt ani şi a ştiut să îşi joace bine cartea în plină criză financiară. Doar în primele patru luni ale acestui an, românii au plasat 1,4 mld. lei în fonduri mutuale la adăpost de dobânzile mici, de circa 2% pe an, cu care sunt remunerate depozitele bancare. "A fost un început de an foarte bun. Sperăm ca în acest an activele totale ale industriei să depăşească pragul de 5 miliarde de euro şi să atingem nivelul de un miliard de euro pentru sumele noi atrase de la investitori", a spus Dragoş Neacşu, preşedintele Erste Asset Management, cel mai mare manager de fonduri cu active de 9 mld. lei. Cele 70 de fonduri mutuale, ce servesc drept mijloc de economisire pentru peste 318.000 de români, au ajuns în prezent la o pondere de 3% din PIB, în condiţiile în care în 2007, înainte de declanşarea crizei financiare, acestea abia se vedeau în economie, fiind doar 0,3% din PIB.