REVISTA PRESEI 14.09.2013

Loteria Română aniversează în acest sfârşit de săptămână 107 ani de la înfiinţare, timp în care a bătut atât recorduri, însă a fost implicată şi într-o serie de mega-scandaluri. Actul de naştere îl constituie o lege dată de regele Carol I pentru constituirea unui fond destinat sătenilor, în 1906, pe când România era Mică, iar foametea şi mizeria printre ţărani era mare. Mai târziu, în 1931 se va organiza prima Loterie de Stat, pe clase. Banii câştigaţi intrau în Fondul General Sanitar de Ocrotire. Primele jocuri loto se derulau iniţial în biserici, iar câştigurile erau date săracilor şi bolnavilor. Acestea nu erau în bani, ci tot felul de obiecte. În 1934 apare Regia Loteriei de Stat. În anii '50, câştigurile constau în stofă de import sau, ocazional, câte o motocicletă Moskva. Cu timpul, premiile au devenit mai valoroase. Mai întâi au apărut excursiile în străinătate, dar şi maşinile şi apartamentele.

• Proiectul de lege Roşia Montană o ia de la capăt în Parlament

Premierul Victor Ponta şi liderul PNL Crin Antonescu au decis să reia dezbaterile la proiectul de lege privind exploatarea de la Roşia Montană, renunţând la procedura de urgenţă. Astfel, chiar dacă în comisiile Senatului a primit aviz negativ, proiectul de lege îşi va relua traseul legislativ. La finalul unei şedinţe-fulger la Parlament, liderii USL au anunţat că aleşii se vor strânge, totuşi, într-o comisie specială şi vor analiza proiectul minier. Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Eugen Nicolicea, a explicat traseul legislativ al proiectului. "Trebuie retrasă procedura de urgenţă de către Biroul Permanent. Apoi, proiectul se dezbate în comisia specială, de unde este trimis din nou la comisiile permanente (n.r.- juridică şi de administraţie), acolo unde va primi aviz pozitiv sau negativ, iar, în final, va ajunge în plenul Parlamentului", a explicat Nicolicea pentru "Adevărul". Decizia formală de înfiinţare a acestei comisii ar urma să fie luată în plenul celor două Camere săptămâna viitoare.

• Noul ministru al Transporturilor îl dă afară pe secretarul de stat Cristian Ghibu. Acesta a semnat la începutul lunii contractul de privatizare a CFR Marfă

Premierul Victor Ponta îl va elibera din funcţie, în perioada următoare, pe secretarul de stat din Ministerul Transporturilor Cristian Ghibu, au declarat surse oficiale, potrivit Mediafax. Decizia a fost solicitată de noul ministru al Transporturilor, Ramona Mănescu. "Până la urmă, este un nou ministru, care vrea să-şi facă propria echipă şi nu vreau să fac alte comentarii despre acest subiect", a spus, pentru "Ziarul de Iaşi", Relu Fenechiu, fostul ministru al Transporturilor, despre informaţia potrivit căreia Ghibu va fi eliberat din funcţia de secretar de stat. Ghibu a fost numit secretar de stat în ianuarie, la propunerea fostului ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, fiind considerat mâna dreaptă a acestuia. Ulterior, Ghibu a fost numit şeful comisiei de privatizare a CFR Marfă.

• Cine sunt cumpărătorii Aversa: Blue Daimond Estate, firmă fără niciun angajat cu pierderi, şi Autoplast, cu un angajat şi profit de 639 de lei

Ieri a fost anunţată vânzarea, pentru 17,3 milioane de euro, fără TVA, a producătorului de stat de pompe Aversa, în faliment, către firmele Blue Daimond Estate, cu activităţi în domeniul imobiliar, şi Autoplast Engineering, care are ca obiect de activitate fabricarea de produse din material plastic. Cine sunt de fapt cei doi cumpărători? Blue Daimond Estate, este o subsidiară a companiei Benevo, are ca obiect de activitate cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare proprii. Potrivit datelor de pe portalul Ministerului Finanţelor, compania Blue Daimond Estate nu avea în 2011 niciun angajat şi a încheiat anul cu pierderi de 135.600 de lei şi o cifră de afaceri zero. În schimb, datoriile companiei se ridicau la sfârşitul lui 2011 la 8,84 milioane de lei. Datele financiare pentru anul 2012 nu au fost publicate pe site-ul Finanţelor. Celălalt cumpărător al Aversa, compania Autoplast Engineering, cu obiect de activitate fabricarea altor produse din material plastic, cu sediul în Braşov, avea la sfârşitul anului trecut un singur angajat. Profitul companiei a fost în 2012 de 639 de lei, iar cifra de afaceri s-a ridicat la 67.700 de lei.

• Ludovic Orban le cere premierului Ponta şi ministrului Şova să demisioneze după "toată tărăşenia" cu Roşia Montană

Deputatul PNL cere, într-o postare pe Facebook referitoare la Roşia Montană, demisiile "de onoare" ale premierului Victor Ponta şi ministrului Dan Şova. Orban a scris pe reţeaua de socializare că "după toata această tărăşenie, în ce mă priveşte, cred că nu există decât o singură soluţie onorabilă de salva obrazul şi credibilitatea USL: demisia, atât a domnului Ponta cât şi a domnului Şova".

• Prima zi de şcoală: mii de unităţi fără autorizaţie de funcţionare, măsuri sporite de siguranţă ale autorităţilor

Cele mai multe judeţe încă au probleme cu şcolile înainte de inaugurarea oficială a noului an şcolar, care va avea loc luni, 16 septembrie. Mii de instituţii din preuniversitar nu îndeplinesc condiţiile necesare pentru a-i primi în clase pe elevi, situaţie repetată an de an. Între timp, autorităţile anunţă intensificarea măsurilor de siguranţă în zona şcolilor în ziua festivităţilor. Luni, mii de şcoli din ţară îşi deschid porţile cu vechile probleme legate de condiţiile proaste de funcţionare, în care copiii ar trebui să înveţe: sedii vechi, spaţii neautorizate sanitar, cu toalete încă în fundul curţii sau fără apă potabilă. Într-o astfel de situaţie sunt la nivel naţional 1.400 de unităţi şcolare, a căror reabilitare a început din 2006 şi care nu au fost finalizate nici până în ziua de astăzi. Ministrul Educaţiei a promis vineri, la Buzău, că în următorii patru, cinci ani, acestea vor fi terminate.

• Gazele cu efect de seră ale marilor companii mondiale

Un raport al organizaţiei non-guvernamentale CDP, publicat joi, arată că marile companii nu se străduiesc suficient pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice. Potrivit acestui raport emisiile de gaze cu efect de seră ale primelor 500 de companii din lume au scăzut cu 14% în ultimii patru ani, iar aproximativ 73% din emisiile gazelor sunt realizate de primele 50 de companii. În total, 500 de mari companii au emis în primele opt luni ale anului 2013 echivalentul a 3,6 miliarde de tone de dioxid de carbon, faţă de 4,2 miliarde în 2009, potrivit studiului realizat de acest CDP la comanda a mai mult de 700 de investitori instituţionali. Primele 50 de societăţi comerciale responsabile de emisiile gazelor cu efect de seră realizează singure mai mult de 2,5 miliarde tone, cu 1,7% faţă de acum patru ani. Între primele 50 de companii care emit gaze cu efecte de seră întâlnim 16 companii din Statele Unite ale Americii (printre care ExxonMobil, Wal-Mart, Chevron, FedEx), şase britanice, cinci din Germania şi Canada, iar Franţa şase.

• Aviaţia asigură 78.000 de locuri de muncă în România şi are o contribuţie de un miliard de euro în PIB

Aviaţia asigură în România 78.000 de locuri de muncă şi are o contribuţie de un miliard de euro în PIB, comparativ cu Ungaria, unde sunt 48.000 de joburi şi 1,1 miliarde euro în PIB, a declarat astăzi Tony Tyler, şeful Asociaţiei Internaţionale de Transport Aerian (IATA). Datele pentru Bulgaria indică 141.000 de locuri de joburi, cu o contribuţie în PIB de 1,75 miliarde euro. Industria aeriană a generat anul trecut la nivel global o medie a profitului pentru fiecare pasager transportat de 2 dolari, echivalentul unei cafele, şi ar putea înregistra în 2013 o dublare a câştigului, la 4 dolari, care ar putea acoperi costul unui sandwich, afirmă Tony Tyler, şeful IATA. "Suntem o industrie care generează venituri foarte mari, dar şi costuri extrem de ridicate, iar profitabilitatea reprezintă o mică diferenţă între aceşti doi indicatori. Este foarte uşor să treci de la un profit mic la o pierdere ridicată", a declarat vineri, la Bucureşti, directorul general şi CEO-ul Asociaţiei Internaţionale de Transport Aerian (IATA), la un eveniment pe tema aviaţiei.

• După ce Fenechiu l-a presat să accepte reducerea mandatului la şefia Tarom, Heinzmann îi cere noului ministru al Transporturilor să rezolve problema

Belgianul Christian Heinzmann, managerul privat al Tarom, al cărui mandat a fost scurtat în această vară la un an până la 19 noiembrie, după presiunile făcute de Consiliul de Administraţie dictate de la vârful Transporturilor, vrea să-şi continue activitatea în cadrul companiei şi a discutat situaţia sa cu ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, de la care aşteaptă un răspuns. "Doamna ministru mi-a spus că s-a uitat la detalii, va încerca să înţeleagă ce se întâmplă şi îmi va da un răspuns", a spus vineri Heinzmann. El a calificat discuţia drept "foarte plăcută", potrivit Mediafax. În luna iunie, Heinzmann a semnat un document la solicitarea preşedintelui Consiliului de Administraţie, Dan Pascariu, care prevede printre altele că durata mandatului său a fost redusă de la patru ani la un an, menţionând că până în luna noiembrie îşi va păstra funcţia de CEO şi responsabilităţile aferente.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Guvernul se jură că nu supraimpozitează profesiile liberale

Deşi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, neagă că Guvernul s-ar fi angajat faţă de FMI să impoziteze suplimentar drepturile de autor şi veniturile persoanelor fizice autorizate, afirmaţiile acestuia sunt contrazise de fostul ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu (PDL), care spune că a văzut documentul şi că prevederile respective sunt incluse în acesta. Ialomiţianu a declarat, pentru EVZ, că tot ce este trecut în scrisoarea cu FMI reprezintă un angajament şi că majorarea contribuţiilor pentru activităţi de tip PFA şi drepturi de autor este o chestiune de timp, un termen urmând să fie stabilit probabil după următoarea vizită a delegaţiei FMI în România. "Degeaba spun că nu e obligatorie, tot ceea ce este scris în acord este obligatoriu. Scrisoarea a fost deja negociată şi trimisă board-ului FMI", a mai adăugat Ialomiţianu.

• Şmecherii de ONG fac bani şi proteste

Cei mai mulţi dintre tinerii care au protestat în Piaţa Universităţii şi în oraşele mari nu au habar câţi bani încasează organizatorii. Protestul împotriva proiectului Roşia Montană a atras mii de tineri în Piaţa Universitaţii. Mobilizarea s-a făcut prin reţele sociale, invitaţiile fiind trimise şi de activişti din ONG-uri. Tinerii au ieşit din case cu miile, fără să aibă habar de banii din spatele organizatorilor. Mai multe ONG-uri implicate în proteste beneficiază de finanţări de la fundaţii ale miliardarului George Soros. Numele miliardarului este relevant, pentru că Soros a făcut afaceri în industria mineritului, împotriva căreia se declară chiar cei finanţaţi de fundaţiile lui. ONG-ul "Miliţia Spirituală" derulează, până la 30 septembrie, proiectul CRIM, finanţat cu 75.000 de dolari. Pagina de Facebook a acestui proiect este folosită numai pentru organizarea manifestaţiilor.

• PDL, un partid care se răzgândeşte des

PDL se dovedeşte, în ultimul timp, oscilant în acţiunile sale politice. Reprezentanţii PDL în Consiliul General al Municipiului Bucureşti nu mai demisionează, deşi săptămâna trecută anunţau triumfal că se retrag, în semn de protest faţă de incompetenţa generală a primarul Sorin Oprescu. De la Suceava, unde a avut loc, ieri, o şedinţă a conducerii acestui partid, li s-a transmis însă că trebuie să-şi continue activitatea la Primărie. Decizia a fost luată cu unanimitate de voturi, liderii PDL ajungând la concluzia că motivul care a stat la baza intenţiei consilierilor de a părăsi CGMB nu mai există. Nu este singura temă de interes public în privinţa căreia pedeliştii s-au răzgândit. Tot ieri democrat - liberalii au decis că nu vor face parte din Comisia parlamentară specială care va dezbate proiectul de lege privind Roşia Montană. PDL este împotriva proiectului Ponta - Roşia Montană, nu împotriva exploatărilor miniere, a explicat joi seara preşedintele PDL, Vasile Blaga. Cu câteva luni în urmă, curentul în partid era diferit.

• Grupul Ţiriac lansează prima platformă online din ţară pentru tranzacţii cu produse petroliere

Oil Energy Trading, companie înfiinţată în 2012, parte a Ţiriac Energy, lansează în toamna acestui an primul portal din România şi Europa de Est destinat comercializării produselor petroliere. Platforma are, conform companiei, rolul de a simplifica procesul de achiziţie pentru clienţi şi de a monitoriza desfăşurarea parteneriatelor comerciale. Portalul online va permite clienţilor actuali ai Oil Energy Trading (OET) să plaseze comenzi beneficiind de oferte şi condiţii speciale. Utilizatorii au acces la toate elementele contului, de la stadiul comenzilor, rapoarte, facturi, detalii contract, până la vizualizarea preţului într-o formă actualizată. Conform şefului Oil Energy Trading, Remus Hirceagă, "portalul asigură transparenţă, rapiditate şi flexibilitate, optimizând procesul de achiziţie şi timpul alocat în acest scop. Nu în ultimul rând, portalul va reprezenta un suport semnificativ pentru cumpărători, preluând majoritatea funcţiilor unui departament de relaţii cu clienţii".

• TENSIUNI ÎN USL. Ministrul PSD, Constantin Niţă, despre liberalul Sorin Frunzăverde: "Mai bine ar pleca înapoi la PDL!"

Tensiunile dintre filialele PSD şi PNL se intensifică, având adesea ecouri până la centru. Nemulţumirile PSD Caraş-Severin faţă de colaborarea cu PNL l-au făcut pe vicepreşedintele naţional al PSD, Constantin Niţă, să-l atace pe Sorin Frunzăverde, preşedinte al CJ dar şi vicepreşedinte naţional al PNL. "Din păcate, în Caraş-Severin, PNL nu-şi respectă obligaţiile şi promisiunile stabilite prin protocolul de colaborare al USL. Este un lucru regretabil, pentru că, în majoritatea judeţelor din România, este respectat. Nu înţelegem de ce, preşedintele Consiliului Judeţean (Sorin Frunzăverde, vicepreşedinte naţional al PNL - n.r.) şi preşedintele PNL Caraş-Severin procedează în acest mod. Amândoi, conform protocolului, au obligaţia să-l respecte. Aceşti domni nu au nimic de-a face cu USL. Mai bine s-ar întoarce la PDL. Am datoria să informez Biroul Permanent Naţional de acest lucru", a afirmat Constantin Niţă, citat de Agepres.

• JURNALUL NATIONAL

• Românii, cei mai harnici din UE în 2012

Raportul oficial al orelor lucrate în ţările UE în 2012 situează România pe prima treaptă a podiumului. Conform studiului realizat de Institutul de Cercetare al Uniunii Europene, EIRO, citat de Handelsblatt, media orelor de lucru într-o săptămână în ţările membre UE se ridică la 39,6. Pe primul loc în acest clasament este România cu 41,2 ore lucrate, urmată de Luxemburg 41,1 şi Marea Britanie 40,8. Germania a căzut o poziţie faţă de 2011 şi este doar pe locul patru cu 40,5. La polul opus se situează Finlanda şi Franţa. Aici, oamenii lucrează doar 37,6, respectiv 37.9, ore pe săptămână. Deşi într-un studiu al institutului american pentru sondarea opiniei Pew Research, europenii îi considerau pe greci ca fiind cei mai leneşi din Europa, raportul UE indică 40 de ore lucrate săptămânal în Grecia, peste media UE.

• PDL desemnează candidatul la Preşedinţie până pe 1 decembrie

Vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu a declarat vineri, la Gura Humorului, că partidul va lansa la Bucureşti, între 20 şi 22 septembrie, guvernul alternativă, urmând ca partidul să desemneze candidatul la preşedinţie pe 1 decembrie, informează agerpres.ro. "Noi dorim să lansăm acest guvern alternativă la Bucureşti şi dorim să o facem pe 20, 22, depinde de calendar", a spus Predoiu. Preşedintele democrat-liberalilor, Vasile Blaga, a declarat că până pe 1 decembrie va fi desemnat candidatul la Preşedinţie de către membrii PDL. "Vor vota toţi colegii noştri sub directa coordonare a secretarului general Gheorghe Flutur (...) Destul de complicat cu votul electronic. Probabil că vom avea mai multe secţii de votare, în fiecare judeţ, cu participarea colegilor din BPN", a explicat Vasile Blaga.

• Fitch a confirmat ratingul României la nivelul "BBB-"

Fitch Ratings a confirmat vineri ratingul României pentru datoriile pe termen lung în valută la BBB-, iar cel pentru datoriile în monedă locală la BBB, ambele cu perspectivă stabilă, agenţia menţionând consolidarea finanţelor publice şi reducerea dezechilibrelor externe. Ratingul pentru datoriile pe termen scurt a fost menţinut la nivelul F3, iar plafonul de ţară la BBB+, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. Calificativul BBB- pentru datoriile în valută reflectă consolidarea cu succes a finanţelor publice, în cadrul a două programe de asistenţă financiară internaţională, iar Comisia Europeană a scos în iunie România din procedură deficitului bugetar excesiv, după ce indicatorul a fost redus la 2,9%, de la 5,6% în 2011. Fitch anticipează că Guvernul va îndeplini obiectivul pe termen mediu al unui deficit structural de 1% din PIB, în 2014. Totodată, datoria guvernamentală brută se va stabiliza la sub 40% din PIB în perioada 2013-2015, după ce a crescut la 38% în 2012, de la 13% în 2008, estimează agenţia.