REVISTA PRESEI 14.10.2011

• ADEVARUL

• UE către bănci: Eu v-am salvat, eu vă falimentez!

Ieri a fost prezentat marele plan pentru consolidarea sistemului bancar european şi evitarea unor falimente-domino. Cel puţin asta susţin oficialii europeni. În paralel, aceiaşi politicieni au anunţat că vor forţa băncile să accepte pierderi de 50% pentru împrumuturile pe care le-au acordat Greciei, decizie ce ar putea arunca în colaps instituţii de credit din întreaga UE. Mult-aşteptatul plan de salvare a zonei euro a venit ieri pe bucăţele. Dimineaţa, Autoritatea Bancară Europeană (EBA) a anunţat înăsprirea cerinţelor de capital pentru bănci(chipurile, pentru a le ajuta să facă faţă unei noi crize). După-amiaza, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a prezentat în faţa Parlamentului European planul pentru recapitalizarea băncilor. Strategia anunţată de Barroso este bazată, în mare parte, pe "majorarea temporară a cerinţelor de capital". Toate acestea până ce, în aceeaşi seară, au apărut primele informaţii privind forţarea băncilor comerciale (cele pentru a căror salvare tocmai ce fusese prezentat un plan cu doar câteva ore înainte) să suporte pierderi semnificativ mai mari pentru împrumuturile pe care le-au acordat Greciei.

• Reacţiile negative la adresa planului Comisiei nu au fost limitate la nivelul sectorului prvat

Banca Centrală Europeană (care, în mod bizar, nu a fost implicată deloc în strategia prezentată ieri de Barroso) a emis cel mai puternic avertisment din istoria instituţiei privind pericolul implicării forţate a băncilor în planurile pentru salvarea de urgenţă a statelor. BCE este îngrijorată de pierderile pe care băncile vor fi obligate de către politicieni (în frunte cu cei nemţi) să le suporte. Astfel de mişcări "ar putea pune în pericol stabilitatea financiară a zonei euro ca întreg" şi ar putea declanşa nevoia de recapitalizare "la scară largă". Mai multe grupuri bancare europene mari au declarat că mai degrabă sunt dispuse să vândă active şi să-şi restrângă operaţiunile decât să se îmbarce în anevoiosul şi mai ales scumpul proces de recapitalizare impus ieri de UE. Această abordare radicală, condusă de băncile franceze BNP Paribas şi Société Générale, va fi preluată de instituţii de creditare din Italia, Spania şi Germania, au spus bancherii.

• Tratamentul UE pentru băncile europene: injecţii de capital în funcţie de expunerea la datorii

Recapitalizarea băncilor europene se va realiza proporţional cu expunerea acestora pe datoriile de stat, potrivit unei propuneri a Comisiei Europene. Experţii Comisiei Europene (CE) au precizat că recapitalizarea băncilor ar fi o măsură temporară, de trei până la şase luni, şi "extraordinară", după ce preşedintele CE, José Manuel Barroso, a prezentat miercuri planul cu care va merge pe masa Consiliului European la 23 octombrie. "O intervenţie concentrată, scurtă, ar trebui să ne readucă pe drumul cel bun. Băncile nu se mai pot finanţa, nu reuşesc să convingă pieţele că au suficient capital, iar în Europa trebuie să avem plase de siguranţă mult mai puternice pentru a răspunde nesiguranţei pieţelor", au spus ieri experţii CE.

• Cheltuielile nesimţite ale UE. De unde şi cum se pot tăia milioane de euro

Zeci de mii de euro din deconturile miilor de funcţionari UE, subvenţiile pentru cantine şi cafenele, 100 de milioane de euro de la traduceri, alte 150 de la "propaganda europeană", încă 25 de milioane din zecile de spaţii închiriate şi renunţarea la şedinţele de la Strasbourg - alte 200 de milioane - se pot tăia din bugetul Parlamentului European, arată studiul la unui europarlamentar britanic. În timp ce toate guvernele naţionale au luat măsuri de austeritate ca să reducă deficitele Parlamentul European (PE) continuă să ceară un buget mai mare. Membru al PE, Geoffrey Van Orden, ales din partea Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, a făcut calcule prin care arată cum se poate reduce cu cel puţin 400 de milioane de euro anual bugetul de cheltuieli pentru funcţionarea instituţiei şi beneficiile euroaleşilor.

• 66 de mari bănci europene ar putea pica noile teste de stres

Cel puţin 66 dintre marile bănci europene nu ar reuşi să treacă testele de stres revizuite de Uniunea Europeană şi ar avea nevoie de capital suplimentar de 220 de miliarde de euro, potrivit analiştilor Credit Suisse. Royal Bank of Scotland, Deutsche Bank şi BNP Paribas ar avea nevoie de cele mai multe fonduri: un total de 47 de miliarde de euro, în timp ce Societe Generale şi Barclays ar avea fiecare nevoie de câte 13 miliarde de euro, potrivit Bloomberg. Opt bănci din cele 90 testate au picat testele efectuate în 15 iulie de Autoritatea Bancară Europeană, fiind găsite cu un capital combinat deficitar de 2,5 miliarde euro.

• Grecia discută la Bruxelles cum să-şi reducă povara datoriei suverane

Premierul grec George Papandreou a fost primit, ieri, de preşedintele Consiliului European la Bruxelles pentru a discuta situaţia din Grecia, în contextul în care un posibil faliment grec ar avea efecte negative atât pentru zona euro, cât şi pentru economia globală. Întâlnirea celor doi a avut loc cu 10 zile înainte de consiliul european (23 octombrie) şi imediat după ce misiunea creditorilor internaţionali - sau aşa-numita "troica", formată din Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană - în Atena s-a încheiat, într-o notă pozitivă pentru Grecia, urmând ca în curând să se decidă dacă aceasta se califică pentru un nou împrumut internaţional, în valoare de 109 miliarde de euro.

• Datoria externă a României a crescut cu 4,23 miliarde euro în primele opt luni

Datoria externă a României este cu 4,23 miliarde de euro mai mare decât cea înregistrată la finele anului trecut, ajungând la 96,69 miliarde de euro după primele opt luni ale anului, potrivit datelor Bancii Naţionale a României (BNR). Datoria pe termen lung şi mediu este de 75,61 miliarde de euro, cu 2,72 miliarde euro mai mult decât în decembrie 2010, în timp ce datoria externă pe termen scurt a ajuns la 21,08 miliarde de euro (o creştere de 1,7 miliarde euro în primele opt luni ale anului). Datoria pe termen mediu şi lung reprezenta 78,2% din totalul datoriei externe a României în ianuarie-august 2011, în creştere cu 3,7 la sută faţă de 31 decembrie 2010. Împrumuturile de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) au crescut de la 9,08 miliarde de euro la 9,62 miliarde de euro.

• Clanul penal din Medicina Ieşeană

Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România şi rectorul UMF Iaşi, este cercetat, alături de fiica sa şi alte 17 persoane, pentru o licitaţie trucată cu fonduri nerambursabile. Potrivit procurorilor anticorupţie, în jurul proiectului s-a format o adevărată caracatiţă pentru a obţine ilegal beneficii financiare. Astfel, Adrian Ciureanu, directorul Centrului de Comunicare de la UMF, prietenul său, Laurian Tănăsescu, reprezentant al SC Management Grup, şi Corvin Pughin, directorul comercial şi asociat în compania Maguay, au pus la cale planul de acţiune pentru a obţine ilegal fonduri europene. Aceştia i-ar fi cooptat şi pe rectorul Vasile Astărăstoae şi pe Daniela Druguş, director administrativ la UMF Iaşi.

• Gazprom vrea să foreze în România

Ruşii de la Gazprom Neft i-au spus premierului Emil Boc că vor să deţină benzinării şi să încheie noi concesiuni petroliere în România. Reprezentanţii Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus, şi cei ai NIS, subsidiara lor din Serbia, s-au întâlnit ieri la Palatul Victoria cu premierul Emil Boc, căruia i-au spus că vor să includă România în planul lor de a deveni o companie energetică importantă în sud-estul Europei. "Reprezentanţii companiei i-au prezentat premierului intenţiile de dezvoltare în România, arătând că planurile includ investiţii în domeniul petrolier de câteva sute de milioane de euro până în 2015 şi crearea de aproximativ 500 de locuri de muncă", se arată într-un comunicat al Guvernului.

• CURENTUL

• Ioan Grigoriu, adjunctul fiscului ieşean, a instituit taxa pe hoţie prin stopaj la sursă

Numit la sfîrşitul anului 2000 în funcţia de director executiv adjunct la Activitatea de Inspecţie Fiscală a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Iaşi, Ioan Grigoriu a reuşit să găsească reţeta şpăgii instituţionalizate, să prospere şi să-şi menţină funcţia indiferent de schimbările politice de la Bucureşti. Reţeta lui Grigoriu se numeşte taxă pe hoţie prin stopaj la sursă. Altfel spus, el îi "amendează", în particular, "pe persoană fizică", pe cei pe care nu-i amendează în calitatea lui de şef indolent al Fiscului.

• Preşedintele TVR, partener de afaceri cu unul dintre tartorii scandalului de la UMF Iaşi

Este vorba despre nişte firme la care Lăzescu este coacţionar împreună cu Adrian Ciureanu, directorul Centrului de Comunicare al UMF Iaşi. Adică unul dintre cei reţinuţi timp de 24 de ore, de procurorii DNA care anchetează trucarea licitaţiei de atribuire a contractului privitor la Platforma informatică "e-learning". Platformă pusă pe roate cu bani proveniţi din fonduri europene. Conform propriei sale declaraţii de interese, pe lângă tot soiul de "comitete şi comiţii" în care este membru, Alexandru-Mihai Lăzescu mai are şi calitatea de asociat într-o mulţime de firme a căror enumerare acoperă o bună parte din declaraţia sa.

• CURIERUL NATIONAL

• Companiile petroliere vor putea fora în Marea Neagră fără aviz de construcţie

Guvernul a decis ca firmele care derulează lucrări de foraje şi prospecţiuni submarine în platoul continental românesc al Mării Negre să fie scutite de obligaţia de a obţine autorizaţie de construcţie, printre companiile care vor beneficia de această decizie fiind OMV Petrom (SNP), Exxon şi Lukoil, informează Mediafax. Decizia a fost luată printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată recent de Guvern şi care modifică Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Ordonanţa stabileşte că autorizaţia de construcţie va mai fi impusă, printre altele, pentru exploatări de suprafaţă sau subterane, dar nu şi pentru exploatări subacvatice, condiţie valabilă până în prezent.

• Parlamentul European forţează intrarea României în Schengen

Parlamentul European a adoptat ieri o rezoluţie care cere Comisiei Europene să ia măsurile necesare pentru a permite aderarea Românei şi Bulgariei la spaţiul Schengen, argumentând că "statele membre trebuie să evite populismul la nivel naţional şi să decidă cu privire la aderarea Bulgariei şi României la zona Schengen exclusiv pe baza criteriilor existente". "Nu s-a cerut o înregistrare a votului, aşa că nu se poate şti dacă au fost mai mulţi sau mai puţini votanţi decât în iunie. Semnalul politic e clar: PE susţine aderarea noastră la Schengen", a anunţat europarlamentarul PDL Cristian Preda, citat de Mediafax.

• Tragem la indigo anul 2008?

"Întrevedem o perioadă dificilă însă în niciun caz nu este situaţia din 2008", declara marţi pentru CNBC Klaus Kleinfeld, preşedinte al producătorului de aluminiu Alcoa, în ziua prezentării rezultatelor trimestriale. Vrând-nevrând, în mintea investitorilor revine fantoma picajului din toamna anului 2008, când colapsul băncii de investiţii Lehman Brothers a propagat o undă de şoc în întregul sistem financiar. Analişti de pe Wall Street consideră că situaţia este incomparabilă, băncile stau mai bine la capitolul lichidităţilor şi la cel al adecvării activelor la capitalul propriu. De asemenea, fondurile de investiţii sunt mai puţin expuse, renunţând în bună parte la leverage. Cu toate acestea, tranzacţiile din piaţă denotă temeri majore la nivelul investitorilor.

• Companiile energetice Oltenia şi Hunedoara vor fi privatizate până în iunie 2012

Guvernul a avizat, miercuri, înfiinţarea complexurilor energetice Oltenia şi Hunedoara, două companii pentru care Executivul s-a angajat în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) să le privatizeze până la sfârşitul lunii iunie 2012. Ministerul Economiei a elaborat cele două proiecte privind înfiinţarea Companiilor Energetice Oltenia, respectiv Hunedoara, soluţie de compromis care ar trebui să înlocuiască temporar înfiinţarea celor doi mamuţi energetici naţionali - Electra şi Hidroenergetica. Companiile Energetice Naţionale Electra şi Hidroenergetica nu s-au mai înfiinţat din cauza numeroaselor procese şi contestaţii iniţiate de o parte dintre companiile care ar fi urmat să fuzioneze şi de reprezentanţii societăţii civile.

• Preda (PDL) vrea ca ofiţerii SRI să poată face cercetare penală

Deputatul PDL Cezar Preda a depus la Cameră o iniţiativă legislativă care prevede că "ofiţeri anume desemnaţi ai SRI pot fi numiţi în calitate de organe de cercetare penală speciale", cu unele condiţii, proiectul provocând reacţia opoziţiei, care susţine necesitatea respingerii actului normativ, citat de Mediafax. Iniţiativa lui Preda vizează modificarea şi completarea unor legi privind securitatea naţională. Proiectul prevede că organele SRI nu pot lua măsura reţinerii sau arestării preventive şi nici dispune de spaţii proprii de arest.

• Gheţea spune că un sfert din creditele restructurate de CEC Bank au din nou probleme

Un sfert dintre creditele restructurate de CEC Bank au avut din nou probleme după 90 de zile, a declarat, ieri, Radu Graţian Gheţea, preşedintele instituţiei, considerând că este însă îmbucurător că în celelalte 75% din cazuri firmele cu probleme s-au putut redresa. "Am restructurat 12% din portofoliul de credite CEC Bank, cele mai mult pentru fonduri europene. Într-o exprimare mai puţin academică, am pus masca de oxigen pe figură pentru a ajuta firmele să treacă peste perioada de criză. Am constatat că 25% din cei cărora le-am pus mască de oxigen nu au mai rezistat şi după 90 de zile au avut din nou probleme cu plata creditului. Cred că este bine că 75% funcţionează în continuare. Chiar şi jumătate dacă reuşeam să salvăm era bine", a spus Gheţea la conferinţa Mediafax Talks about European Funds.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cum poate România să ajungă la deficit bugetar zero, în patru ani

Eficientizarea companiilor de stat, diminuarea cheltuielilor din judeţe şi noi disponibilizări ale bugetarilor pot reduce consistent sumele care ies din bugetul statului. Suntem în plină criză a datoriilor publice. Gestiunea proastă a cheltuielilor bugetare şi veniturile insuficiente au adus mari nume ale economiei mondiale în pragul falimentului, pentru că nimeni nu mai consideră aceste ţări demne de a fi creditate. Cine învaţă acum să-şi gestioneze bine resursele, pornind de la exerciţiul bugetar, înlătură riscul de a fi o victimă a acestei crize care se extinde pe zi ce trece. Într-un dialog cu mai mulţi reputaţi economişti, EVZ a schiţat un plan de reducere a deficitului bugetar (pentru care România a fixat cu finanţatorii externi o ţintă de 4,4% din produsul intern brut în acest an) la zero, până în anul 2015.

• Răzvan Murgeanu: "Oprescu e greieraşul care se înfruptă din proviziile furnicii"

Fostul viceprimar al Capitalei, Răzvan Murgeanu, spune că edilul-şef defilează cu proiectele PDL Bucureşti şi că nu există nicio lucrare importantă începută în mandatul lui Oprescu. Secretarul de stat în Ministerul Dezvoltării, Răzvan Murgeanu, fost viceprimar al Capitalei, vor­beşte într-un interviu acordat "Evenimentul zilei" despre realizarea staţiei de epurare de la Glina şi despre şansele lui Sorin Oprescu de a obţine un nou mandat de primar general.

• Presiuni în PC: lui Felix îi fuge partidul de sub picioare

Nemulţumite că s-au ales cu praful de pe tobă din relaţia cu USL, filiale PC din teritoriu ameninţă cu hemoragii către PDL şi UNPR, pentru a obţine dreptul de a decide politica de alianţe. Mai mulţi lideri dintr-o serie de organizaţii judeţene ale PC manifestă dor de ducă, sătui de alianţa neproductivă cu PSD şi PNL, care nu le aduce nicio garanţie de obţinere a unor funcţii la viitoarele alegeri locale. Conform unor surse conservatoare, în următoarea lună, situaţia de la PC Vâlcea, unde filiala municipală a părăsit deja partidul, s-ar putea repeta la nivelul filialelor Bacău, Brăila, Galaţi, Olt, Iaşi şi Mehedinţi, dacă conducerea centrală nu va trece la organizarea Congresului promis.

• Germanii fac curăţenie în curţile romilor evazionişti din România

Ofiţerii Interpol au tăbărât ieri dimineaţă în palatele lui Ion Stancu (zis Tibi), cel mai bogat rom din Timişoara. Tibi nu apare în TOP 300 pentru că singura afacere la vedere e o amărâtă alimentară de cartier. Dar cum Fiscul românesc nu-l întreabă nimic de sănătate pe multimilionarul fără afaceri, o fac germanii, care îl anchetează pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. Stancu are maşinile înregistrate în Germania şi acolo, în condiţii incerte, şi-a făcut averea în anii "90. Omul şi-a permis şi o aroganţă, construindu-şi o reşedinţă clonată după Palatul CEC de pe Calea Victoriei,din Bucureşti.

• Americanii de la Bechtel îi iau apărarea lui Adrian Năstase

Bechtel regretă faptul că atât compania, cât şi diferiţi oficiali români au continuat să fie obiectul unei "critici publice eronate şi injuste" în legatură cu semnarea şi derularea contractului privind Autostrada Transilvania. Compania americană a trimis presei prima reacţie oficială după anunţarea semnării acordului prin care renunţă la construirea a circa 300 de kilometri de autostradă.

• Ipoteză halucinantă: Ocuparea Wall Street-ului, făcută cu banii lui Soros

În urmă cu doar două zile a apărut un clip video pe YouTube în care unul dintre cei care protestează recunoaşte că primeşte 22 de dolari pe ora de protest. Presa internaţională scria că filmul a fost realizat pentru decredibilizarea celor care protestează. Mişcarea anti-capitalistă 'Occupy Wall Street' (Să ocupăm Wall Street-ul) a primit sprijinul cel puţin neaşteptat din partea miliardarului George Soros. Acesta a declarat, într-o conferinţă de presă la ONU, că îi priveşte cu simpatie pe manifestanţi şi opiniile lor, adăugând că le înţelege sincer reacţia. Critici apărute în ultima vreme arată cu degetul către Soros, devenit unul dintre cei mai mari miliardari din America. Există voci care spun că mişcările de pe Wall Street sunt un cal trojan pentru o agendă secretă a lui Soros.

• JURNALUL NATIONAL

• Nu se mai construiesc case în Bucureşti

Proprietarii de apartamente ar fi mulţumiţi să vândă cele 9.000 de locuinţe finalizate. Numărul de locuinţe finalizate în 2011-2012 reprezintă doar 30% din cele din 2010, conform unui studiu al fir­mei imobiliare RealTime. Există în acest moment circa 9.000 de locuinţe care sunt scoase la vânzare şi nu-şi găsesc cumpărători, spune Ion Cătuţoiu, de la agenţia RealTime. Acesta a mai precizat că anul trecut au fost livrate în Capitală 10.300 de unităţi locative în 29 de ansambluri, iar în 2011 şi în 2012 s-au finalizat sau urmează să se finalizeze doar opt ansambluri şi fazele doi şi sau trei a încă nouă proiecte începute între 2005 şi 2008.

• Petroliştii forează mai cu spor

Guvernul va permite companiilor petroliere care derulează foraje şi prospecţiuni în platoul mării Negre să nu mai aibă obligativitatea de a obţine autorizaţie de construcţie. Printre beneficiarii acestei măsuri se află Petrom, gigantul american Exxon Mobil, ruşii de la Lukoil sau Sterling Resources. Decizia a fost luată printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată recent de Guvern şi care modifică Legea 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Până în present, autorizaţia era valabilă şi pentu exploatări subacvatice. Va fi, în continuare, necesară exploatărilor subterane. Exxon Mobil anunţa acum câteva luni că, dacă faza de explorare decurge cu succes, compania americană va investi în perimetrul petrolier Neptun între 3 şi 10 miliarde de dolari. Exxon are un parteneriat cu Petrom.

• Leonard Orban: România riscă dezangajarea a 1,9 miliarde de euro din fonduri europene

Ministerul Afacerilor Europene îşi propune să crească de la 3,7% la 20% rata reală a absorbţiei fondurilor structurale şi de coeziune până la finalul anului 2012, pentru că există în acest moment riscul de dezangajare a unor fonduri europene în valoare de 1,9 miliarde de euro, a declarat, ieri, ministrul Leonard Orban. "Ne-am propus un obiectiv mai ambiţios decât cel pe care puteam să-l fixez ţinând cont de riscurile de dezangajare la sfârşitul anului 2012. Riscul de dezangajare ţine de o sumă de aproximativ 1,9 miliarde de euro. Ne-am propus un obiectiv dublu, pentru că vârful de sarcină va fi 2013, când România va trebui să cheltuie efectiv 6,7 miliarde de euro".

• NATIONAL

• PDL vrea sa bage noua Constitutie prin dosul Opozitiei

In timp ce liberalii si pesedistii nu vor neam sa participe la lucrarile Comisiei de revizuire a Constitutiei, pedelistii au pus deja in actiune planul prin care sa fenteze Opozitia. Pentru ca nu a fost chip sa-i convinga cu vorba buna, democrat-liberalii au decis sa-i lucreze pe la spatele pe liberali si social-democrati, fofiland proiectul de revizuire a Legii fundamentale dintr-o comisie in alta. Un demers fara finalitate, daca tinem cont de faptul ca pedelistii insisi au recunoscut ca nu dispun de voturile necesare pentru a trece prin Parlament noua Constitutie. Cum in Parlament au fost depuse doua documente identice, pedelistii vor sa-l lase balta pe cel de la Comisia de revizuire si sa se concentreze pe cel de la Comisia juridica, unde Coalitia detine majoritatea, iar deciziile se iau cu jumatate plus unu din voturi.

• Bilderbergii pun "globul" la cale la Bucuresti

Presedintele conferintelor anuale ale Grupului Bilderberg si presedintele Consiliului pentru Relatii Externe (CRE) al SUA sosesc la Bucuresti, la invitatia cavalereasca a lui Mugur Isarescu. Vicontele Etienne Davignon, presedinte al Grupului Bilderberg, si Richard Haass, presedintele CRE, vor vorbi la sfarsitul saptamanii despre "Uniunea Europeana dupa criza datoriilor suverane". Statele UE dupa criza la care se face referire vor avea in trezorerie ori dolarul revigorat, ori un euro - moneda a Statelor Unite ale Europei cu un "guvern" unic economic, ori mult aur.

• Afla ce banci din Romania pica "BAC"-ul in UE

Sistemul bancar romanesc pare solid , dar Autoritatea Bancara Europeana atrage atentia ca numeroase banci au probleme cu lichiditatile. Unsprezece dintre acestea au picat sau vor pica testul de stres. La cea mai recenta verificare pe piata romaneasca au obtinut o rata de solvabilitate sub 7% urmatoarele institutii financiare: UniCredit - 6,7%, Societe Generale (proprietarul BRD) - 6,6%, La Caixa - 6,4%, RBS - 6,3%, Bank of Cyprus - 6,2%, Millennium Bank - 5,4%. Piraeus Bank - 5,3%, Marfin Bank - 5,3%, In rest, Volksbank, Bancpost si ATE Bank n-au obtinut nici macar pargul minim actual, de 5%., iar EBA cere acestor banci sa-si majoreze capitalurile.

• PUTEREA

• Consilier la Cotroceni fără obiectul muncii

Iulian Chifu a fost numit miercuri consilier prezidenţial. Altfel spus, a fost angajat de preşedintele Traian Băsescu. Însă angajarea sa implică o mică problemă: nici Cotroceniul şi nici Chifu nu par să ştie cu exactitatece va face noul consilier. Până ieri nici Chifu şi nici Cotroceniul nu ştiau să spună exact ce rol va îndeplini noul consilier în cadrul Administraţiei Prezidenţiale. El fusese miercuri numit consilier prezidenţial fără a se preciza în cadrul cărui department va activa. "Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat miercuri, 12 octombrie, Decretul pentru numirea domnului Iulian Chifu în funcţia de consilier prezidenţial, în cadrul Administraţiei Prezidenţiale".

• Piaţa imobiliară s-ar putea prăbuşi la începutul anului

Dacă statul va renunţa, anul viitor, la finanţarea Programului "Prima Casă" şi vor intra în vigoare noile norme de creditare, preţurile apartamentelor vechi, construite înainte de 1970, se vor prăbuşi, consideră specialiştii de pe piaţa imobiliară. După ce au aflat că Banca Naţională a României se pregăteşte să introducă noi norme de creditare, românii care vor să îşi cumpere locuinţă prin credit au dat năvală în bănci.

• România, dependentă de finanţările externe

Statele din Europa Centrală şi de Est cele mai dependente de finanţarea externă sunt Bulgaria, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Polonia şi România, potrivit unei analize a băncii germane Deutsche Bank. Totodată, cea mai ridicată cotă de credite în valută ca procent din totalul împrumuturilor a fost înregistrată în 2010 în Ungaria, România, Peru, Kazahstan, Ucraina, Egipt şi Polonia.

• Investiţiile străine au scăzut cu 52%

Investiţiile străine directe în România au scăzut cu 52% în primele opt luni din acest an, la 1,126 miliarde de euro, faţă de perioada similară din 2010, potrivit datelor BNR. Astfel, deficitul contului curent în perioada ianuarie-august 2011 a fost finanţat în proporţie de 34,2% prin investiţii directe ale nerezidenţilor în România, care au înregistrat 1,126 miliarde de euro, din care participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 1,021 miliarde de euro, iar creditele intragrup - 105 milioane de euro. Deficitul de cont curent s-a ridicat în perioada ianuarie - august din acest an la 3,296 miliarde de euro.

• ROMANIA LIBERA

• Milionara de la căpătâiul bolnavilor. Cum să te îmbogăţeşti din îngrijiri fictive

Alicia Medical Expert a avut în 2010 o cifră de afaceri de 2,5 milioane euro şi un profit de 1,8 milioane euro. Piaţa de îngrijiri medicale la domiciliu din Capitală este dominată de o firmă controlată de o tânără democrat-liberală. Foşti pacienţi şi colaboratori acuză însă societatea că decontează de la stat sume nejustificate, prin umflarea numărului de zile de îngrijire per pacient şi a procedurilor aplicate. Casa de Sănătate Bucureşti refuză să facă publice sumele decontate. În România, fiecare asigurat are dreptul la 90 de zile de îngrijiri medicale la domiciliu gratuite, decontate de CASMB. Pentru aceasta, Casa de Asigurări apelează la furnizori privaţi, care primesc 75 lei pe zi per pacient.

• Strategul care a proiectat războiul din Irak avertizează asupra Iranului

Potrivit fostului analist al CIA Kenneth Pollack, în prezent director al centrului Saban pentru politica în Orientul Mijlociu al Brooking Institute, dacă se confirmă presupusa conspiraţie, ea reprezintă o escaladare majoră a operaţiunilor teroriste iraniene contra SUA. Expertul american este creditat a fi cel care a proiectat războiul din Irak. În 2002, el a argumentat necesitatea invadării Irakului şi a prezentat modalităţile posibile de realizare. Acest complot sugerează că iranienii cred că SUA sunt afectate de propriile probleme interne şi hotărâte să evite un alt război în Orientul Mijlociu. Alternativ, poate sugera că Iranul consideră programul său nuclear atât de avansat încât descurajează represaliile militare americane convenţionale.

• ZIARUL FINANCIAR

• Autostrăzile la raport: Recordul "hărniciei" la Ministerul Transporturilor a fost un avans de 2% într-un an pe Autostrada Suplacu de Barcău-Borş, adică 3 metri pe zi

Pe şantierul autostrăzii Suplacu de Barcău - Borş a fost înregistrat în 14 luni un avans de 2%, de la un procent de finalizare de 39,5% la 41,5%. Procentele nu spun multe, dar practic într-un an şi două luni s-a trecut de la 25,28 de kilometri de autostradă construiţi, la 26,56 de kilometri. Adică s-au făcut 1,28 kilometri. Adică 3 metri pe zi. Trei paşi. Ziarul Financiar demarează o campanie de monitorizare a celor opt şantiere de autostrăzi din România începute înainte de 2011 în care îşi propune să prezinte lunar stadiul lucrărilor de pe tronsoanele aflate în construcţie, dar şi al plăţilor realizate de compania de autostrăzi pentru fiecare drum.

• Unul dintre cei mai influenţi oameni din business iese pentru prima dată în public

Gheorghe "Bebe" Ionescu, reprezentantul statului în conducerea Petrom, a deschis miercuri noua fabrică Timpuri Noi din Jilava. Gheorghe Ionescu, unul dintre cei mai bine conectaţi oameni de afaceri la ce se întâmplă în România, a ieşit pentru prima dată public în ultimul deceniu la un eveniment legat de inaugurarea noii locaţii din Jilava a companiei Timpuri Noi Bucureşti. Gheorghe Ionescu, 53 de ani, cunoscut şi sub apelativul de Bebe Ionescu în lumea financiară şi politică de vârf, este în acest moment reprezentantul statului în Consiliul de Administraţie al celei mai mari companii româneşti Petrom. Acum mai bine de 12 ani, el a fost directorul general al Fondului Proprietăţii de Stat (FPS).

• De acum trebuie să mergeţi cu notarul la bancă dacă vreţi să vă refinanţaţi creditele. Citiţi aici de ce prevede codul civil noi restricţii la refinanţare

Din această lună, clienţii care vor să-şi refinanţeze creditele trebuie să meargă cu notarul la bancă pentru ca acesta să autentifice scrisoarea de refinanţare, documentul care dovedeşte existenţa datoriei vechi, potrivit prevederilor nou­lui Cod civil. Practic, clientul care vrea un credit de refinanţare trebuie să vină cu notarul în agenţia bancară, pentru ca acesta din urmă să certifice faptul că angajaţii băncii care semnează scrisoarea de refinanţare au acest drept. Aceasta înseamnă un cost suplimentar de 30-50 de lei suportat tot de client.

• Templeton continuă să lupte, din principiu, împotriva donaţiei de la Romgaz

Compania Franklin Templeton Investment Management, administratorul activelor de 15,35 miliarde de lei ale Fondului Proprietatea (FP), continuă lupta de recuperare a celor 400 milioane de lei donate de producătorul de gaze Romgaz Mediaş la bugetul de stat. Recent, administratorul a înaintat o contestaţie în anulare către Curtea de Apel Alba Iulia împotriva deciziei Curţii din 1 iunie 2011 referitoare la cazul donaţiei Romgaz Mediaş către bugetul de stat. Prima audiere a contestaţiei în anulare este programată pentru 26 octombrie 2011. Pe 1 iunie Fondul Proprietatea, acţionar minoritar la producătorul de gaze Romgaz Mediaş, a pierdut recursul formulat împotriva companiei pentru donaţia vărsată la buget, decizia instanţei fiind definitivă şi irevocabilă.

• Analiştii Raiffeisen spun că SIF-urile câştigă mai mult din tranzacţia cu Erste decât dacă ar fi listat BCR

Firma de brokeraj Raiffeisen Capital & Invest­ment, parte a grupului austriac Raiffeisen, arată într-un raport că acţiunile SIF-urilor au potenţial de creştere de circa 100% şi că vânzarea către Erste a participaţiilor deţinute la BCR ar trebui să contribuie pozitiv la evoluţia preţului acţiunilor. Analiştii Raiffeisen susţin că SIF-urile câştigă mai mult din vânzarea acţiunilor BCR către Erste decât ar fi câştigat din listarea BCR pe bursa de la Bucureşti (BVB).

• Băncile au nevoie de sute de miliarde de euro pentru recapitalizare, dar strângerea banilor ar afecta creditarea şi revenirea economică

Pe măsură ce criza din zona euro se intensifică, creşte şi tonul vocilor care cer ca băncile să deţină mai mult capital pentru a se proteja în faţa riscurilor. Efortul de recapitalizare, care în Europa s-ar putea ridica la câteva sute de miliarde de euro, ar putea însă determina instituţiile de credit să recurgă la măsuri disperate, precum vânzarea de active, ceea ce ar sufoca activitatea de creditare şi afecta economia. În cel mai recent set de propuneri din partea unor oficiali europeni privind băncile, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a recomandat includerea tuturor băncilor sistemice într-un plan "coordonat" de recapitalizare obligatorie a sectorului. Operaţiunea, caracterizată ca "urgentă" de către Barroso, priveşte principalele bănci transfrontaliere europene precum BNP Paribas şi Deutsche Bank, scrie Le Monde.