REVISTA PRESEI 15.06.2012

• ADEVARUL

• Decizie fără precedent în istoria relaţiilor dintre instituţiile UE: Parlamentul European suspendă orice colaborare cu Consiliul pe dosarul Schengen

Conferinţa preşedinţilor - lideri ai celor mai importante grupuri politice şi preşedintele Parlamentului European - a decis ieri, la Strasbourg, să suspende orice colaborare cu Consiliul European pe pachetul de reformă Schengen - cinci dosare legislative, urmare a deciziei miniştrilor de interne de săptămâna trecută de a exclude eurodeputaţii din deciziile privind spaţiul fără frontiere. De unde a pornit "războiul" Schengen? Statele membre puternice nu vor să împartă decizia legată de graniţele proprii ci, să decidă când vor ele, dacă le închid temporar sau nu. Astfel, săptămâna trecută în consiliul miniştrilor de interne (Consiliul JAI) s-a decis EXCLUDEREA Parlamentul European din co-decizia pe Schengen.

• Băsescu şi Ponta nu s-au înţeles pe CE

Premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu au purtat discuţii ieri, la Palatul Cotroceni, privind nivelul de reprezentare a României la Consiliul European de la Bruxelles, din data de 28 iunie, însă nu au ajuns la niciun acord. "Am avut o discuţie destul de lungă - peste o oră -am discutat şi de Consiliul European, de temele pe care România le are de susţinut - fonduri europene, Shenghen, bugetul 2014-2020, MCV şi alte probleme care ţin de relaţia interinstituţională dintre preşedinte şi primul ministru", a spus Ponta. Liderul USL a declarat, după întrevederea cu Traian Băsescu, că va mai avea întâlniri cu preşedintele pentru a ajunge la o soluţie. "Aici nu am ajuns la o concluzie, adică ne-am înţeles că nu ne-am înţeles încă şi că vom continua dialogul ca până pe 28 iunie să agreăm soluţia instituţională ce mai bună", a spus Ponta.

• Boc a demisionat din fruntea PDL

Emil Boc a renunţat la şefia PDL după şapte ore de scandal în cadrul Colegiului Director. El spune că nu va candida pentru un nou mandat în fruntea PDL. Preşedintele PDL, Emil Boc, şi toţi membrii Biroului Permanent Naţional al partidului şi-au depus demisiile, ieri, după o şedinţă tensionată a Colegiului Director. Boc a anunţat că va avea loc o şedinţă a Colegiului Director, duminică, unde se vor lua decizii legate de Convenţia naţională extraordinară. Fostul premier a mai spus că actuala conducere va asigura interimatul până la congres. Boc a spus că nu va candida pentru un nou mandat în fruntea PDL, ci se va ocupa de Primăria Cluj-Napoca. Emil Boc a cedat greu şefia partidului, respingând, pe parcursul a şapte ore, mai multe variante de a se retrage din fruntea partidului.

• Economia SUA tocmai a dat FED-ului două motive pentru a-şi reîncărca bazooka

Scăderea inflaţiei şi creştere numărului de cereri noi de intrare în şomaj sunt două dintre motivele pentru care Rezerva Federală a SUA ar putea trece mai repede decât era de aşteptat la QE3. Scăderea inflaţiei în luna mai, până la nivelul de 1,7% an pe an, şi creşterea numărului de noi cereri de intrare în şomaj până la 386.000 la finele ultimei săptămâni din luna mai, amplifică temerile cu privire la sustenabilitatea creşterii economiei americane, ceea ce ar putea determina o nouă rundă de relaxare cantitativă (QE) din partea Rezervei Federale.

• Microsoft vrea să cumpere o reţea de socializare pentru companii

Grupul Microsoft negociază achiziţia Yammer, o reţea de socializare destinată companiilor, la un preţ care ar putea trece de un miliard de dolari, au declarat două surse apropiate situaţiei, pentru Bloomberg. Achiziţia Yammer ar permite Microsoft, cel mai mare producător de software din lume, să îmbunătăţească gama de produse oferite companiilor. O preluare a Yammer ar poziţiona Microsoft mai bine în concurenţa cu Salesforce.com, care a cumpărat o companie similară în această lună, precum şi cu Oracle, care a achiziţionat recent două companii ce analizează date de pe reţelele de socializare. Reţeaua Yammer, înfiinţată în 2008, este folosită de peste 200.000 de companii, printre care Ford şi eBay. Yammer oferă companiilor instrumente pentru utilizarea internă similare celor disponibile pe Facebook. Compania a fost fondată de fostul director financiar al PayPal David Sacks.

• Dobânda obligaţiunilor spaniole de referinţă a depăşit pragul de 7%

Obligaţiunile spaniole cu scadenţa la 10 ani au depăşit 7% astăzi, reprezentând prima oară din era euro când dobânzile spaniole au atins acest prag considerat de către pieţele financiare drept nesustenabil pe termen lung. Dobânzile obligaţiunilor spaniole cu scadenţa la 10 ani au atins 7,01%, crescând cu 23,4 puncte de bază peste valoarea înregistrată ieri, conform informaţiilor Tradeweb preluate de CNBC.com. Creşterea a survenit în urma reducerii ratingului suveran al Spaniei cu trei nivele de către agenţia de evaluare financiară Moody's, retrogradare care a adus ratingul Spaniei la doar un nivel distanţă de a fi considerat drept "gunoi financiar".

• Premierul Spaniei, Pinocchio-Rajoy, "cel mai incompetent lider european"

După ce internauţii l-au ironizat neîncetat de duminică încoace, iar presa străină l-a numit Pinocchio, pentru faptul că a negat în mod repetat că Spania va avea nevoie de ajutor financiar european, premierul Spaniei a "intrat şi în gura" lui Nigel Farage. Polemicul şi virulentul europarlamentar englez, lider al UK Independence Party, Nigel Farange, celebru după intervenţia, botezată ulterior, "Cine dracu vă credeţi", din Parlamentul European, l-a luat la ţintă în această săptămână şi pe premierul spaniol Mariano Rajoy. Farage crede că preşedintele guvernului spaniol a câştigat "titlul" de "cel mai incompetent lider european".

• Studiu G20: Băncile ignoră noile reglementări cu privire la bonusuri

Băncile nu respectă în totalitate noile reglementări globale conform cărora bonusurile trebuie să reflecte performanţele pe termen lung ale companiei, a declarat, miercuri, organizaţia de reglementare a grupului principalelor 20 de economii globale. G20 a adoptat noi măsuri de reglementare cu privire la bonusurile bancare în urma crizei financiare din 2007-2009 pentru a preveni ca acestea să încurajeze asumarea de riscuri excesive, anunţă CNBC. Aceste noi reglementări obligă băncile să limiteze partea bonusului care este oferită în bani lichizi, restul urmând să fie oferit sub formă de acţiuni care nu pot fi vândute decât în timp.

• Moody's reduce ratingul Ciprului şi-l aduce pe cel al Spaniei la un pas de "junk"

Agenţia de evaluare financiară Moody's a retrogradat Spania până la ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor. Cipru mai cade o treaptă în categoria nerecomandată investitorilor. Moody's a redus ratingul Spaniei de la "A3" la "Baa3", astfel încât economia spaniolă este la acelaşi nivel de risc la care se află şi România. Totodată a redus calificativul suveran al Ciprului de la "Ba1" la "Ba3", cu o treaptă şi mai jos în categoria nerecomandată investitorilor. Moodys'a a motivat retrogradarea Spaniei prin creşterea poverii îndatorării, problemelor economice şi accesului limitat la pieţele de capital. În privinţa Ciprului, agenţia a invocat posibila ieşire a Greciei din zona euro şi sprijinul suplimentar pe care statul ar trebui să-l asigure băncilor cipriote într-un astfel de caz.

• CURENTUL

• Judecătoare din Craiova reţinută pentru şantaj şi corupere sexuală

Legături ale magistraţilor cu lumea interlopă, şantaj şi corupţie sexuală au ajuns pe masa procurorilor anticorupţie. O judecătoare de la secţia civilă a Curţii de Apel Craiova a fost reţinută după ce şi-a şantajat un coleg cu care întreţinuse relaţii sexuale. Potrivit anchetatorilor, judecătoarea Elena Carmen Mladen, de la Secţia comercială a Curţii de Apel Craiova, întreţinea raporturi sexuale cu diverşi oameni de afaceri sau persoane înstărite, despre care avea cunoştinţă că sunt căsătoriţi, iar ulterior îi şantaja pretinzând bani sau alte foloase, ameninţându-i că va trimite soţiilor acestora dovezile infidelităţii lor. Surse judiciare au declarat că judecătoarea obişnuia să ceară sume mari în valută, iar în ultimul caz, la care au intervenit procurorii DNA, ea ar fi cerut unui lichidator judiciar, pe care l-a cunoscut în timpul activităţii sale profesionale, 5.000 de euro pentru a nu dezvălui soţiei acestuia, judecătoare şi ea, amănunte din relaţia lor extraconjugală.

• Dăianu: Potenţialul de creştere economică poate fi erodat de deteriorarea resursei umane

"Valorificarea rezervelor interne, prin reforme interne, atragerea de fonduri UE şi atragerea de resurse din exterior pot duce la un potenţial de creştere de 4-4,5%, de la probabil 2-2,5% acum. Trebuie să se evite însă situaţiile rele în Europa. Dacă va fi recesiune în Europa, ne va afecta potenţialul de creştere. Contează enorm pentru România deciziile care se iau la nivelul UE. Conteaza şi ce facem acasă, dar contează enorm şi contextul macro", a declarat Dăianu, la conferinţa "Cei mai mari jucători în economie". "Potenţialul de creştere va fi erodat în continuare dacă nu combatem deteriorarea educaţiei, a capitalului uman. Acesta este activul cel mai important pentru o economie şi avem o mare problemă din cauza deteriorarea capitalului", a arătat Dăianu.

• CURIERUL NATIONAL

• Contrabanda cu ţigări se mută spre Serbia

Novel: Ponderea ţigărilor din Serbia în comerţul ilicit a ajuns la 29,1%, cu 8,3 puncte mai mult decât în luna martie, în timp ce ţigările aduse ilicit din Moldova sunt în continuă scădere. BAT: Nivelul actual al contrabandei - 13,3% - înseamnă pierderi la bugetul de stat din taxe neîncasate de circa 400 milioane euro. JTI: O ştire cu adevărat bună pentru toată lumea ar fi scăderea contrabandei şi, implicit, creşterea veniturilor la buget.

• Firmele craiovene se luptă la Deveselu pentru banii americanilor

Aproximativ 60 de reprezentanţi ai mai multor firme din România, SUA, Bulgaria şi Grecia, au participat ieri la Caracal la prezentarea condiţiilor de participare la licitaţia pentru construirea bazei de la Deveselu unde va fi amplasat scutul antirachetă. Corpul de Geniu al Forţelor Terestre din Europa ale Statelor Unite (USACE) a organizat ieri la Caracal conferinţa "Industry Days" care a avut scopul de a oferi potenţialilor subcontractori informaţii despre condiţiile în care pot deveni parteneri de afaceri pentru constuirea bazei americane de la Deveselu. Evenimentul a fost organizat în colaborare cu Agenţia de Apărare Antirachetă (MDA) a SUA, Comandamentul European al SUA şi Forţele Navale ale SUA.

• Germania şi Grecia: O poveste despre înstrăinare

La începutul lunii octombrie a anului trecut, ministrul german al Economiei Philipp Roesler ateriza la Atena, într-un avion plin cu directori de companii, pregătit să transmită un mesaj plin de speranţă. Ministrul german Philipp Roesler le-a comunicat atunci liderilor greci că Germania şi firmele dominante sunt gata să ajute Grecia să depăşească criza datoriilor, care a aruncat economia în recesiune şi a împins-o la un pas de un al doilea ajutor oferit din partea UE/FMI în mai puţin de un an. Starea de spirit din cadrul reuniunilor care au urmat a fost descrisă de oficialii germani participanţi ca fiind "euforică". Roesler a primit asigurări că litigiile comerciale cu firmele germane vor fi rezolvate. De îndată ce se vor soluţiona, Roesler a promis că investiţiile germane vor abunda, axate mai ales pe sectorul grec de energie solară.

• Plan pentru banii europeni din 2014-2020

Executivul a adoptat un memorandum referitor la acţiunile şi documentele pentru pregătirea accesării viitoarelor fonduri. Ministrul Orban insistă că România trebuie să fie gata din timp pentru accesarea banilor din următorul buget al UE. Trebuie să avem mari proiecte şi programe deja pregătite, şi mai ales să avem gata documentele de programare naţională şi metodologia necesară. Documentul realizat de ministerul condus de Leonard Orban şi adoptat de Guvern conţine orientări metodologice pentru programarea fondurilor europene destinate dezvoltării, aşa cum a fost definită de UE, adică o dezvoltare inteligentă, durabilă şi incluzivă. Memorandumul cuprinde şi precizări pentru organizarea şi funcţionarea cadrului partenerial de consultare pentru elaborarea documentelor de programare naţionale 2014-2020.

• Spania şi Italia, cu un picior în groapa Greciei

După retrogradarea operată de Moody's, randamentele titlurilor de stat ale Spaniei cu scadenţa la 10 ani au urcat la 7%, punct care ar putea fi fără întoarcere. Italia s-a împrumutat mai scump cu peste un punct procentual faţă de ultima licitaţie, iar stocul datoriei guvernamentale se află la un record de aproape 2.000 miliarde euro. Grecia se afundă în criză bancară, iar deponenţii fug în aceste zile cu sute de milioane de euro. Întreg flancul sudic al Europei pare a fi cuprins de foc în aceste zile, în măsura în care creditorii şi-au pierdut încrederea în capacitatea ţărilor cu probleme de a-şi reînscrie datoriile pe o traiectorie sustenabilă.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Rezerviştii lui Dogaru, noii mineri ai USL

Încă exaltat de rezultatul alegerilor, liderul de sindicat al foştilor militari ameninţă să facă legea împreună cu USL "pentru care a ieşit în stradă indiferent de vreme, aşa cum s-a angajat să o facă". Colonelul rezervist specializat în Dracula, Mircea Dogaru, revine în actualitate printr-o scrisoare deschisă în care ameninţă noul guvern cu proteste extreme dacă pensiile micşorate în 2011 nu revin la nivelul din 2010. După ce a răspuns la toate comenzile USL, fostul propagandist comunist a trimis o scrisoare deschisă copreşedinţilor USL, Ponta şi Antonescu. Promiţând o "nouă strategie de luptă", Dogaru îşi doreşte ca sindicatul său să devină "a treia forţă în România" şi propune, nici mai mult, nici mai puţin, decât să pună umărul la "înlăturarea clasei politice impotente, hoaţe şi trădătoare din România", în caz că presiunile exercitate pentru mai mulţi bani nu funcţionează.

• Comunicat ICR: USL vrea subordonarea politică a tuturor entităţilor care mai sunt încă autonome

Trecerea Institutului Cultural Român din subordinea Preşedinţiei în cea a Senatului prin ordonanţă de urgenţă a declanşat un lung şir de polemici. Ministrul Culturii, Mircea Diaconu vorbeşte de "competenţa Senatului", preşedintele ICR de "politizare". In conferinţa de presă ţinută la sediul ICR, la care au fost invitate, alături de ziarişti, mai multe personalităţi culturale, printre care regizorul Cristi Puiu, Horia Roman Patapievici, preşedintele ICR, a subliniat: "Această ordonanţă urmăreşte politizarea ICR. Trecerea de sub autoritatea prezidenţială sub cea a Senatului poate duce la politizarea instituţiei", a atras atenţia Patapievici. Precizarea vine după ce aseară, în emisiunea Sinteza zilei de la Antena 3, ministrul culturii, Mircea Diaconu, a explicat de ce Guvernul a apelat la ordonanţa de urgenţă pentru a trece ICR în subordinea Senatului.

• Judecata lui Mang se amână

Se trag toate sforile ca să îngroape scandalul plagiatului în cazul fostului ministru. La ministerul Educaţiei se joacă o nouă scenetă, în regia lui Liviu Pop. Cu mai puţin de o lună înainte de a-i expira interimatul, ministrul s-a ocupat de fiecare detaliu pentru ca predecesorul său, Ioan Mang, să scape basma curată din scandalul acuzaţiilor de plagiat. După ce a schimbat din temelii componenţa consiliului care urma să dea un verdict în cazul fostului său coleg de executiv, Pop a amânat cu încă o săptămână audierea lui Mang. Fostul ministru urma să se prezinte, astăzi, în faţa Consiliului Naţional de Etică.

• JURNALUL NATIONAL

• Sebastian Lăzăroiu se întoarce la Cotroceni. Băsescu l-a numit în funcţia de consilier prezidenţial

Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat astăzi, Decretul pentru numirea lui Sebastian Lăzăroiu în funcţia de consilier prezidenţial, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale. Sebastian Lăzăroiu a mai ocupat funcţia de consilier prezidenţial între anii 2007 şi 2011. Pe 28 aprilie 2011, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de eliberare a lui din funcţie. Conform unui comunicat de atunci al Administraţiei Prezidenţiale, întreruperea colaborării a fost stabilită "cu acordul ambelor părţi". Lăzăroiu declara, la acea dată, că doreşte să se implice într-o carieră de analize politice şi nu vrea asocierea acestora cu instituţia prezidenţială.

• Ministru israelian: Între bomba iraniană şi bombardamentul israelian, este mai bun bombardamentul

Vicepremierul israelian Moshe Yaalon a afirmat că ar fi mai bine pentru Israel să atace Iranul mai degrabă decât să lase această ţară să se doteze cu arma nucleară, potrivit cotidianului Haaretz, citat de AFP. "În nicio circumstanţă Israelul nu va accepta să aibă cuţitul la gât (...) dacă trebuie făcută o alegere între bomba (iraniană) sau bombardamentul (israelian), din punctul meu de vedere este mai bun bombardamentul", a afirmat Yaalon, fost şef de Stat Major şi actual ministru pentru Afaceri Strategice.

• Spania va cere statelor din zona euro 60-65 miliarde de euro pentru recapitalizarea băncilor

Spania va cere pentru recapitalizarea băncilor 60-65 miliarde euro statelor din zona euro, după ce la sfârşitul săptămânii a fost anunţat un program de până la 100 miliarde euro, transmite AFP, citând cotidianul local ABC, care a obţinut raportul firmelor de audit care au evaluat sistemul bancar. "Suma, deja cunoscută de ministrul Economiei, Luis de Guindos, este de 60 de miliarde de euro şi ar putea ajunge la 65 de miliarde de euro în funcţie de evoluţia fiecărei entităţi bancare într-un scenariu mai mult sau mai puţin dificil", notează ABC. Potrivit publicaţiei spaniole, Bankia, a cărei naţionalizare a precipitat ajutorul extern, ar avea nevoie de 19 miliarde de euro, sumă care a mai fost prezentată de guvernul spaniol. Două bănci controlate de stat, Novagalicia şi CatalunyaCaixa, vor primi fiecare câte 10 miliarde de euro.

• Ratingul Spaniei, la acelaşi nivel cu cel al României. Moody's a retrogradat Spania şi Cipru

Agenţia de rating Moody's a retrogradat din nou Spania, de la "A3" la "Baa3", pe ultima treaptă din categoria recomandată investitorilor, şi a revizuit calificativul suveran al Ciprului de la "Ba1" la "Ba3", informează Reuters. Ratingul Spaniei din partea Moody's a ajuns astfel la acelaşi nivel cu cel al României. Moody's a motivat retrogradarea Spaniei prin creşterea datoriilor, a problemelor economice şi a accesului limitat la pieţele de capital. În privinţa Ciprului, agenţia de rating a invocat posibila ieşire a Greciei din zona euro şi sprijinul suplimentar pe care statul ar trebui să-l asigure băncilor cipriote într-un astfel de caz.

• Frisoane pentru România. Cinci fabrici auto din Europa ar trebui să se închidă

Declaraţia unui analist al UBS, Philippe Houchois, face ca România să tremure. Potrivit acestuia, marii producători auto ar trebui să închidă în Europa cel puţin câte o fabrică, ceea ce ar însemna în total cinci unităţi. Două din companiile precizate deţin uzine la noi în ţară, şi anume Renault şi Ford. Pe lângă cele două menţionate anterior, acesta a făcut referire si la General Motors, PSA Peugeot Citroen şi Fiat. În acest mod, mai spun specialiştii intervievaţi de Bloomberg, ar putea fi rezolvată problema supraofertei. Lucrurile nu sunt deloc de neglijat dacă ţinem cont că, la sfârşitul anului trecut, vicepreşedintele companiei, Constantin Stroe, a declarat că Renault s-ar putea retrage de la Piteşti, dacă piata auto va cădea.

• NATIONAL

• Boc, Boc! E cineva la PDL?

Pedelistii si-au varsat frustrarile si nemultumirile pe masa Colegiului Director, dar nu sunt in stare sa aleaga daca sa renunte la Boc & Comp. sau nu. Dezinhibati de rezultatul dezastruos inregistrat de partid la alegerile locale, pedelistii si-au dat drumul la gura si au facut o analiza pe picior de razboi. Conform obiceiului, desi telefoanele au fost bruiate, replicile cele mai pline de miez au ajuns repede la urechile ziaristilor. "Ti-ai promovat toti delfinii. Tu si Anca Boagiu. Uite unde am ajuns", a atacat direct Vasile Blaga, adresandu-se Elenei Udrea. "Am fost prima care a inteles sa isi asume esecul!", a contracarat aceasta, amintind ca si-a dat deja demisia din fruntea organizatiei de Bucuresti. Furia pedelistilor s-a indreptat cu precadere asupra Robertei Anastase, careia i-au reprosat modul in care a condus Camera Deputatilor.

• Seful DNA, protejat de "Mafia legumelor"!

Considerat "inamicul public numarul unu" mai de toti liderii politici si aflat pe ultima suta de metri a mandatului, Daniel Morar pare sa fi reusit totusi sa se puna la adapost de orice eventuala "vendetta" a dusmanilor sai. Si asta pentru ca, din informatiile intrate in posesia noastra, seful DNA a lucrat intens la un megadosar in care sunt implicati mai toti potentatii zilei, indiferent de culoarea politica. Practic, dupa cum sustin sursele noastre, Morar a instrumentat increngatura mafiota din jurul complexelor angro de legume si fructe din Voluntari, unde functioneaza de ani buni cea mai productiva "fabrica de bani" din Romania. Lucrul la incendiarul dosar a inceput acum doi ani, odata cu monitorizarea omului de afaceri Ioan Niculae, cand patronul de la ASTRA Ploiesti a intrat pe piata florilor, legumelor si fructelor.

• "Profetiile Grupului Bilderberg" sau cum este intreaga lume condusa de o elita oculta

Zeci de ani, grupul elitist Bilderberg a lucrat in cel mai mare secret pentru O Noua Ordine Mondiala. Din 2012, a intrat in linie dreapta cu strategia. "Era mai bine sa nu fi fost inventat Internetul". In 2008, bilderbergii au hotarat cenzurarea Internetului pentru a opri presa alternativa sa le demaste strategiile. In aprilie 2009, Senatul american a introdus Cybersecurity Act , iar la 20 septembrie "Combating Online Infringement and Counterfeits Act (COICA). La o reuniune senatoriala pe teme de terorism cibernetic, din 2009, senatorul Jay Rockefeller (!) a spus: "Ar trebui sa ne punem intrebarea daca nu era mai bine sa nu se fi inventat Internetul". Reporterul de investigatii lituanian Daniel Estulin dezvaluia planul socant al elitei mondiale de a genera o criza economica incepand cu 2010. Guvernantii ar fi fortati sa accepte renuntarea la unele suveranitati, astfel pregatindu-se calea spre noua ordine mondiala".

• PUTEREA

• Pensionarii militari nu mai returnează sumele primite în plus la pensii

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat joi proiectul de lege privind pensiile militarilor prin care pensionarii militari nu mai sunt obligaţi să returneze sumele primite în plus din diferenţa înregistrată între cuantumul pensiei vechi şi al celei recalculate, primită în anul 2011. Deputaţii au adoptat cu 184 de voturi pentru, două împotrivă şi nouă abţineri proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

• Liber la gaze

Parlamentul bulgar, care la mijlocul lunii ianuarie a interzis complet exploatarea de gaze şi ţiţei prin fracturarea hidraulică a rocilor cu apă sau alte lichide cu presiune de peste 20 de bari, a ridicat joi această interdicţie, dar doar pentru gazele convenţionale şi nu pentru cele de şist. Interdicţia completă din ianuare a intervenit în urma unor proteste ample ale organizaţiilor ecologiste şi la o zi după ce guvernul de la Sofia şi-a revizuit propria decizie din luna iunie 2011, prin care a acordat companiei americane Chevron dreptul de a prospecta zăcămintele de gaze de şist din nord-estul ţării.

• Softul de aur

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a mai semnat un contract cu Siveco România, pe lângă cele încheiate în ultimii cinci ani. Valoarea lor se ridică la aproape 20 de milioane de euro. Ultimul contract a fost încheiat pe 6 iunie şi prevede asigurarea de suport tehnic pentru 1.509 produse software licenţiate Siveco Application 2011. Pentru aceste servicii, compania de IT va primi aproape 2,8 milioane de lei (aproximativ 700.000 de euro). Anul trecut, tot pentru servicii de suport tehnic, Siveco a încasat de la APIA 2,6 milioane lei, iar cu un an înainte a primit 350.000 euro pentru un contract cu acelaşi obiect. În 26 februarie 2010, APIA a închiriat de la Siveco dreptul de utilizare a produselor software, cu opţiunea de cumpărare, contra a 1,4 milioane euro.

• "Băieţii deştepţi", atacaţi la contracte

Proiectul legii energiei electrice şi a gazelor naturale a fost adoptat de Camera Deputaţilor, foruldecizional din Parlament. Amânarea votului final ar fi dus la mari probleme, având în vedere angajamentele luate de România faţă de organismele internaţionale. Actul normativ aduce schimbări însemnate, cele mai relevante referindu-se la limitarea profiturilor companiilor şi la stabilirea programului de liberalizare a preţurilor la energie şi gaze.

• ONU: Război civil în Siria

Escaladarea violenţelor din Siria l-a făcut pe şeful misiunii ONU de menţinere a păcii să fie primul oficial care să declare criza din această ţară drept un război civil. În paralel, secretarul de Stat american Hillary Clinton a acuzat Moscova că trimite elicoptere de atac armatei guvernamentale, acuzaţie respinsă prompt de diplomaţia rusă. Şeful misiunii ONU de menţinere a păcii din Siria a declarat: "Este clar că guvernul Siriei a pierdut largi porţiuni de teritoriu şi câteva oraşe în favoarea opoziţiei şi doreşte acum să recâştige controlul asupra lor".

• ROMANIA LIBERA

• Cine vrea dictatură în România?

Din 2007, de când PNL a schimbat tabăra, ni se tot spune cât de dictator este Traian Băsescu - comparat ba cu Lukaşenko, ba cu Putin, ba cu Chavez - şi cum a acaparat el puterea în România. Cu toate acestea, deşi avea preşedintele, guvernul şi preşedinţii celor două camere, PDL nu a fost capabil să îşi menţină majoritatea înainte de alegerile locale, pe care le-a pierdut ruşinos. Acum, USL se pregăteşte să câştige alegerile generale cu peste 70% şi nimeni nu mai pare îngrijorat de perspectiva dictaturii în România.

• Preţul inegalităţii de JOSEPH STIGLITZ

Americii îi place să creadă despre sine că este tărâmul tuturor posibilităţilor şi nu sunt puţini cei care gândesc asemănător. Dar, în timp ce ne gândim la toate exemplele americanilor care au ajuns departe prin forţele proprii, ceea ce contează sunt statisticile: până la ce punct depind şansele unui individ de veniturile şi educaţia părinţilor lui? În zilele noastre, cifrele arată că visul american este un mit. Este mai puţină egalitate de şanse în America decât în Europa sau decât în orice altă ţară dezvoltată industrial despre care există informaţii. Acesta este unul dintre motivele pentru care în America se înregistrează cel mai ridicat nivel de inegalitate de şanse din ţările dezvoltate, iar distanţa dintre ea şi alte ţări s-a mărit.

• Fostul şef al Băncii Internaţionale a Religiilor vrea în libertate pe modelul Dinel Staicu

Decizia Curţii de Apel Bucureşti de a anula condamnarea definitivă a fostului preşedinte al SIF Oltenia, Dinel Staicu, la şapte ani de închisoare pentru prejudicierea fostei Bănci Internaţionale a Religiilor a creeat un precedent. Astfel, şi fostul preşedinte al Băncii, Ion Popescu, condamnat în acelaşi dosar tot la şapte ani de închisoare pentru acelaşi gen de fapte vrea şi el să scape de condamnare. La fel ca şi Staicu, acesta a introdus pe 12 iunie la Curtea de Apel Bucureşti o contestaţie în anulare prin care vrea să anuleze sentinţa de condamnare. Contestaţia sa urmează să fie analizată pe 9 iulie.

• ZIARUL FINANCIAR

• Principalii finanţatori internaţionali vin la Bucureşti. Începe plata facturii pentru uriaşul credit de 20 mld. euro

România, al doilea mare client al Fondului Monetar Internaţional din Uniunea Europeană după Grecia, va găzdui în acest weekend reuniunea rotativă a constituantei FMI şi a Băncii Mondiale, structură organizatorică condusă de Olanda şi care reprezintă inclusiv interesele Bucureştiului în comitetele directoare ale celor două instituţii financiare internaţionale. Acest eveniment a fost anunţat încă de la sfârşitul lunii aprilie de către guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. El spunea atunci că la evenimentul organizat la Bucureşti şi-au anunţat participarea 12 guvernatori de bănci centrale şi miniştrii de finanţe din ţările care fac parte din acest grup. Constituanta olandeză este formată din România, Olanda, Armenia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Georgia, Israel, Macedonia, Moldova, Muntenegru şi Ucraina şi votează în numele acestor ţări în boardurile executive ale FMI şi BM. Este pentru a doua oară după Revoluţie când România organizează acest eveniment, prima dată reuniunea având loc în 1998.

• Deceniul pierdut bate la uşa bursei de la Bucureşti

Noţiunea de deceniu pierdut ar putea intra în curând în vocabularul curent al investitorilor de pe bursa de la Bucureşti în condiţiile în care indicele de referinţă al pieţei, BET-C, se află în prezent la aceeaşi valoare pe care o înregistra în noiembrie 2004, adică în urmă cu aproape opt ani de zile. Asta înseamnă că investitorii care s-au bazat că pe termen lung investiţiile la bursă vor da randamentul scontat şi au cumpărat acţiuni în 2004 şi le-au ţinut în portofoliul până acum nu au niciun câştig, decât poate din dividende.

• Bancherii mai au jumătate de miliard de euro pentru credite "Prima casă" 4 şi nu se grăbesc să ceară garanţii noi

Numai în ultimele trei săptămâni au fost vândute 1.500 de credite în valoare de 60 mil. euro, iar dacă ritmul de acordare a finanţărilor se menţine la acest nivel, plafonul rămas ar putea fi epuizat în şase luni. Ministerul de Finanţe a alocat deja un plafon suplimentar de 200 mil. euro, ceea ce înseamnă că după epuizarea garanţiilor primite deja băncile mai pot acorda încă 10.000 de credite în valoare totală de 400 mil. euro. Creditele sunt garantate de stat în proporţie de 50%. "Mai avem bani din vechiul plafon şi primim în continuare dosare. Nu putem solicita bani din noul plafon înainte să terminăm garanţiile alocate deja. Fiecare bancă va primi garanţii din plafonul de 200 de milioane de euro în limita cotei pe care o deţine acum", afirmă reprezentanţii BCR.

• Nori grei de furtună deasupra Europei: alegeri în Grecia şi Spania în pragul bailout-ului

Spania trebuie să se dezmeticească rapid după ce a fost aruncată în corzi de pieţele financiare, costurile de finanţare ale statului crescând ieri la nivelul la care Grecia, Irlanda şi Portugalia au fost forţate să ceară asistenţă financiară internaţională. Duminică, ochii lumii vor fi aţintiţi asupra Greciei, unde noi alegeri parlamentare vor trebui să ducă la formarea unui guvern stabil de care va depinde viitorul ţării în zona euro. Presată de problemele zonei euro şi de liderii europeni, cancelarul german Angela Merkel a avertizat că Germania nu poate lupta singură contra crizei şi a cerut ajutorul marilor economii ale lumii.