REVISTA PRESEI 15.07.2015

• ADEVARUL

• Ajutorul pentru Grecia, la mâna ţărilor din zona euro

Parcursul până la obţinerea celui de-al treilea plan de salvare al Greciei de la faliment trece prin parlamentele mai multor state membre ale zonei euro. Opt parlamente ale statelor din zona euro vor fi chemate să de-a un vot acordului privind salvarea Greciei, iar Bundestag-ul german va trebui să se pronunţe, chiar de două ori. Majoritatea acestor ţări, va aproba înţelegerea , dar în unele, precum Finlanda, discuţiile riscă să devină foarte aprinse. În Belgia, Luxemburg, Cipru, Lituania, Italia, Spania şi Portugalia, Malta, Slovenia, Olanda, Legislativele nu trebuie să se pronunţe, deoarece noul program ar trebui să fie supravegheat de Mecanismul european de stabilitate (MES), pentru care membrii zonei Euro au deblocat deja capital în 2012. Membrii din afara zonei euro nu vor să ajute Atena. Ministrul britanic de finanţe, George Osborne, va încerca să blocheze orice tentativă a Uniunii Europene de a include fonduri britanice în noul program de asistenţă financiară internaţională pentru Grecia, relatează marţi AFP, care citează mai multe cotidiane din Marea Britanie.

• Şantajul à la rus: Lukoil avertizează din nou că ar putea închide rafinăria din România

Lukoil nu intenţionează să-şi închidă rafinăria din România, dar va fi forţată să facă acest lucru dacă autorităţile locale impun sechestru asupra activelor şi conturilor, a avertizat marţi Thomas Mueller, vicepreşedinte al companiei petroliere ruse, scrie ITAR- TASS. Vagit Alekperov, preşedintele grupuluiv rus Lukoil, a transmis preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare în care îi solicită sprijinul pentru o "anchetare transparentă". Vagit Alekperov, preşedintele grupului Lukoil, a transmis o scrisoare preşedintelui Klaus Iohannis, în care îi adresează acestuia rugămintea de a susţine o anchetare transparentă şi o cercetare a acestui caz cu atragerea publicului larg, având în vedere că această situaţie implică nu doar România şi activitatea de producţie. De asemenea, Alekperov arată în scrisoarea transmisă şefului statului că această situaţie a dus rafinăria Petrotel-Lukoil de la Ploieşti la limita închiderii.

• Insule din Grecia scoase la vânzare

Zeci de insule private din Grecia au fost scoase la vânzare. Grecia are între 1.200 şi 6.000 de insule, potrivit diverselor estimări, neexistând niciun răspuns definitiv privind numărul exact al insulelor deţinute de Guvern. Însă se ştie că zeci de insule private sunt de vânzare, notează "Business Insider". Un agent imobiliar britanic, Knight Frank, prevede în următorii ani "vânzări nemaivăzute" a insulelor greceşti private. În cazul în care Guvernul de la Atena devine chiar disperat, ar putea să scoată la vânzare şi el insulele deţinute pentru a strânge cei 50 de miliarde de euro de care este nevoie ca garanţie pentru a linişti creditorii, este de părere acesta. Pe website-ul Private Islands Online, unele insule costă doar trei milioane de euro, sumă cu care se achiziţionează un apartament în Londra, explică agentul.

• Rusia riscă o nouă ieftinire a petrolului de dragul alianţei cu Iranul

Rusia bifează o victorie geopolitică în Orientul Mijlociu, obţinând ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului, un aliat de bază în regiune. În schimb, Iranul va muşca puternic din cota de piaţă a Gazprom în UE. După mai bine de 10 ani de negocieri, Iranul a obţinut ridicarea sancţiunilor economice în schimbul renunţării la controversatul program de îmbogăţire a uraniului, cu posibilă utilizare în scopuri militare. Pieţele au reacţionat imediat, preţul sortimentului Brent a scăzut cu 1,35 de dolari pe baril, sau 2,3%, până la 56,50 dolari barilul. În final, acest acord va conduce, cu ajutorul unui control occidental, la menţinerea status quo-ului actual, chiar dacă analiştii consideră că şansele unor lovituri preventive din partea Israelului şi/Arabia Saudită împotriva Iranului sunt crescute pentru perioada în perioada imediat următoare.

• Admitere Universitate 2015. Cum îşi aleg tinerii facultatea: "Să nu murim de foame!"

Absolvenţii de liceu care au promovat Bacalaureatul trebuie să decidă zilele acestea către ce facultăţi se îndreaptă. La universităţile bucureştene cu reputaţie bună s-au format ieri cozi de sute de persoane. Deschiderea perioadei de înscriere a stârnit agitaţie în incinta Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, unde s-au format cozi aşezate pe mai multe rânduri. Mii de tineri hotărâţi să urmeze o carieră de medic au venit să-şi depună dosarele pentru examenul din 22 iulie, când se vor bate pentru cele 1.420 de locuri (950 finanţate de la buget şi 470 cu taxă) împărţite pe cinci specializări. Câteva sute de persoane au ocupat ieri la prânz trotuarele din faţa Academiei de Ştiinţe Economice. Părinţi şi tineri "înarmaţi" cu dosare s-au prezentat la înscrierile pentru cursurile de licenţă la cele 11 facultăţi din cadrul ASE.

• Complex bisericesc de lux cârmuit de ÎPS Teodosie în Bucovina

Arhiepiscopul Tomisului, Înaltpreasfinţitul Teodosie, a anunţat construirea unei a doua biserici în cadrul complexului bisericesc "Acoperământul Maicii Domnului" situat în localitatea suceveană Dorna Arini, satul natal al ierarhului Bisericii Ortodoxe Române. La final, edificiul de cult ar urma să fie unul dintre cele mai impozante din Bucovina. Biserica, cu hramul "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril", va avea o arie construită de 615 metri pătraţi şi o suprafaţă utilă de 492 metri pătraţi. Lungimea a fost proiectată la 40 de metri, lăţimea de 30, iar înălţimea la vârf va ajunge la 38 de metri. O altă investiţie aflată în derulare, în paralel, la Dorna Arini este extinderea şi modernizarea centrului balnear construit în incinta complexului imobiliar dat în folosinţă în anul 2005. Numărul mare de clienţi ar fi motivul pentru care ÎPS Teodosie s-a gândit la dezvoltare. Costurile pentru ridicarea Bisericii "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril" sunt estimate la peste 1 milion de euro, însă iniţiatorul proiectului admite că investiţia ar putea depăşi previziunea iniţială.

• Securitatea şi obsesia pentru Vatican, pepinieră de preoţi-spioni pentru SUA

MISTIFICARE În anii '50 - '60, biserica catolică devenise inamicul public nr. 1 al instaurării noului regim popular în România. Preoţii erau urmăriţi, li se înscenau procese, iar Gerald O' Hara, trimisul Vaticanului în România pentru a asigura suravieţuirea bisericii catolice, a fost expuzat, fiind declarată persona non grata. Securitatea din Republica Populară Română era convinsă de faptul că trimişii Vaticanului în România recurg la acţiuni de subminare a păcii, iar organizaţiile sale execută misiuni primite de la organele americane de spionaj. Într-un document care datează din anul 1954, aflat în arhivele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) aflăm că biserica catolică era un element "problemă", drept pentru care s-a emis o "orientare" către organele securităţii statului, în care se vorbea despre pericolul pe care îl reprezintă preoţii creştini şi se cerea luarea de măsuri ferme pentru ca nimic să nu tulbure noua orânduire.

• Grevă la ROMATSA: câteva zeci de avioane vor avea miercuri traficul perturbat între orele 11.00 şi 13.00

O grevă de avertisment a controlorilor de trafic aerian şi a personalului de specialitate din cadrul ROMATSA a fost anunţată pentru miercuri, 15 iulie, între orele 11.00 şi 13.00. Ca efect al acestei acţiuni, doar o treime din totalul traficului aerian va avea asigurată supravegherea, celelalte curse fiind deviate de la ruta iniţială sau neprimind autorizaţia de decolare ori de aterizare.

• BANCHERUL

• Credite de 8 miliarde lei au fost recunoscute de bănci ca fiind neperformante si scoase din bilanţuri

Băncile si-au scos din bilanţuri credite neperformante in valoare de peste o jumătate de miliard de lei in luna mai, in timp ce împrumuturi de 400 de milioane de lei acordate populaţiei, cu întârzieri de peste 90 de zile, au fost vândute recuperatorilor, continuând astfel procesul de curăţenie a bilanţurilor si recunoaştere a pierderilor iniţiat la recomandarea BNR, exact in urma cu un an. Totalul neperformantelor scoase de bănci in afara bilanţurilor a ajuns astfel in mai 2015 la 8,3 miliarde lei, fata de doar 724 milioane lei in mai 2014, conform datelor înregistrate de Centrala riscului de credit de la BNR. In acelaşi timp, volumul total al neperformantelor s-a diminuat cu doar 2,2 miliarde lei, de la 33,2 miliarde lei in mai 2014 la 30,9 miliare lei in mai 2015, in ciuda faptului ca au avut loc câteva vânzări importante de portofolii de neperformante către mai multe fonduri de investiţii si firme de recuperare creanţe.

• După Tsipras, si Teodorovici se întoarce de la Bruxelles cu coada intre picioare: programul preventiv cu Comisia Europeana nu a fost nici acum aprobat

După ce luni dimineaţa premierul grec Tsipras a plecat cu coada intre picioare de la Bruxelles, ieri a fost rândul ministrului roman de Finanţe, Eugen Teodorovici, care nu a reuşit, la reuniunea ECOFIN, sa obţină acordul oficialilor europeni pentru o evaluare pozitiva a programului de asistenta financiara de tip preventiv încheiat de Romania cu Comisia Europeana in 2013 si care expira in septembrie, împreuna cu acordul cu FMI. "Este regretabil ca nu a putut fi încheiata, nici acum, evaluarea programului privind balanţa de plăţi. De aceea, este foarte important ca Romania sa continue sa implementeze reformele necesare si sa menţină politici fiscale solide, Comisia Europeana fiind pregătită sa ajute Romania in acest scop", a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene, in cadrul unei conferinţe de presa după reuniunea Consiliului pentru Afaceri Economice şi Financiare (ECOFIN). Teodorovici a precizat ca acordul cu Comisia Europeana si FMI, care expira in septembrie, rămâne in vigoare deocamdată. "Speram ca pana in septembrie sa arătăm ca ne-am respectat angajamentele", a precizat el.

• CURENTUL

• Rusia nu mai pune în aplicare toate deciziile CEDO

Rusia a anunţat marţi că îşi rezervă oficial dreptul de a nu pune în aplicare deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) în cazul în care acestea vin în contradicţie cu Constituţia rusă. "Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului care se bazează pe aceasta nu pot înlătura supremaţia Constituţiei ruse", a decis Curtea Constituţională a Federaţiei Ruse, în cadrul unei şedinţe desfăşurate la Sankt Petersburg, potrivit AFP. Sesizată de membri ai Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului federal rus) care contestă o decizie a CEDO prin care Rusia este obligată să plătească o despăgubire record foştilor acţionari ai grupului petrolier Iukos, Curtea Constituţională rusă subliniază că Legea fundamentală este "forţa juridică supremă" în ţară. La sfârşitul lunii iulie 2014, CEDO a condamnat Rusia la plata unei sume de aproape 1,9 miliarde de euro foştilor acţionari ai grupului Iukos, compania oligarhului Mihail Hodorkovski - un acerb critic al Kremlinului care a stat 10 ani în închisoare-, fiind lichidată de justiţia rusă în anii 2000 în urma acuzaţiilor de fraudă fiscală.

• CURIERUL NATIONAL

• Grexit, evitat, dar până când?

Criza greacă, un bun prilej pentru a cunoaşte "adevărata faţă a zonei euro". Acordul de la Bruxelles va trebui să depăşească alte obstacole - votul în parlamentul elen şi în parlamentele naţionale. Istoria nu a luat sfârşit..."Exit le Grexit", a exclamat luni dimineaţă Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene. Anunţul privind acceptarea " cu unanimitate" a acordului privind refinanţarea Gre­ciei a intervenit la orele 8.59, după 17 ore de negocieri între liderii ţărilor zonei euro, dar şi după mai bine de şase luni de lupte pentru a înfrânge rezistenţa guvernului lui Alexis Tsipras, care a crezut că poate schimba ceva în politicile de austeritate practicate fără drept de apel în cadrul Uniunii Europene. Acordul, care abia acum începe să fie discutat la concret, prevede în principal un nou ajutor financiar de 82-86 miliarde de euro pentru Grecia, pe o perioadă de trei ani, pentru a-şi putea plăti datoriile scadente în această vară, contra unor reforme ce cu greu îşi poate imagina cineva că vor fi realizate în termenele şi condiţiile cerute de creditorii internaţionali.

• România şi Spania ar putea semna un acord de dublă naţionalitate

O veste neaşteptată pentru românii din Spania, dar şi pentru spaniolii din România. Spania ia în calcul un acord de dublă naţionalitate cu România, atât pentru cetăţenii români care trăiesc în statul iberic, cât şi, reciproc, pentru spaniolii din ţara noastră. "În urma solicitării pe care FADERE, Federaţia asociaţiilor de români din Europa, a trimis-o săptămâna trecută preşedintelui României, administraţiile de la Madrid şi de la Bucureşti sunt de acord să studieze posibilitatea încheierii unui acord de dublă naţionalitate pentru românii care locuiesc în Spania şi pentru spaniolii care locuiesc în România", scrie FADERE într-un comunicat citat de B1 TV. Klaus Iohannis a vizitat Spania şi, pe lângă problemele legate de colaborarea între România şi Spania, conform spuselor preşedintelui de Guvern spaniol, domnul Mariano Rajoy, pe masa discuţiilor s-a aflat şi tema dublei naţionalităţi. Cei peste 900.000 de români din peninsulă constituie cea mai mare comunitate de străini din Spania.

• Contracte ale Bancpost, puse la zid de judecători

Mai multe instanţe s-au pronunţat recent împotriva Bancpost, cerând îngheţarea cursului de schimb valutar leu/franc elveţian de la data contractării creditului, eliminarea din contract a unor clauze abuzive şi restituirea sumelor încasate în baza acestor clauze. "Mi s-au mai semnalat trei sentinţe de îngheţare a cursului de schimb leu/CHF la nivelul istoric din data contractării creditu­lui. Toate sunt contra Bancpost: una la Tîrgu Jiu şi două la Constanţa. S-a dispus atât eliminarea din contract a unor clauze abuzive (inclusiv cea de schimb valutar), cât şi restituirea sumelor nedatorate achitate în "temeiul" acestor clauze", a anunţat av. Gheorghe Piperea. De altfel, nu mai departe de săptămâna trecută, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a decis, în urma unor solicitări din România, că un codebitor al unui credit are calitatea de "consumator" şi că instanţele locale trebuie să aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unor clauze dintr-un contract încheiat între un profesionist şi un consumator.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Grecia trebuie să treacă testul reformelor

Miniştrii de Finanţe din zona euro au discutat, din nou, ieri, la Bruxelles, despre sursele de finanţare pentru a sprijini Grecia, pe termen scurt. Ministrul finlandez Alexander Stubb a declarat că este greu pentru Eurogrup să ofere Atenei susţinere financiară fără nicio condiţie, dar a adăugat: "Niciodată nu trebuie să subestimăm capacitatea avocaţilor şi economiştilor europeni de a găsi o soluţie". Grecia are nevoie de asistenţă financiară de urgenţă, până când creditorii săi cad de acord în privinţa celui deal treilea acord de împrumut. Mecanismul European de Stabilitate (ESM) va contribui cu 40-50 de miliarde de euro, la al treilea plan de asistenţă pe trei ani acordat Greciei, în valoare de 86 de miliarde de euro. Parlamentele unor state din zona euro trebuie să aprobe acordul de împrumut pentru salvarea Greciei

• Teorie incredibilă. Savanţii o explică. Nimic din Univers nu e aşa cum credem

Există o serie de fizicieni de renume care par să-i dea dreptate, peste milenii, lui Platon cu al său "Mit al peşterii". Ei susţin că, deşi toate simţurile noastre ne asigură că realitatea înconjurătoare este tridimensională, adevărata esenţă a Universului ar fi bidimensională, iar lumea pe care o vedem în jurul nostru nu este decât o proiecţie holografică 3D a acestei realităţi 2D. Această teorie poartă denumirea de principiul holografic şi are numeroşi susţinători în condiţiile în care reuşeşte, din punct de vedere matematic, să împace fizica clasică, a corpurilor mari, cu fizica cuantică şi poate explica şi ce se întâmplă în singularitatea unei găuri negre, locul unde fizica aşa-zis "convenţională" încetează să mai aibă vreun sens, potrivit Agerpres. Principiul holografic sugerează că întregul Univers poate fi privit ca o structură informaţională bidimensională, iar mediul înconjurător şi noi am putea fi o proiecţie holografică a proceselor fizice care au loc pe o suprafaţă bidimensională îndepărtată.

• Erdogan construieşte moschei în străinătate, dar nu acceptă biserici ortodoxe la Istanbul

Guvernul român sprijină construirea unei moschei la Bucureşti, dar partea turcă nu oferă condiţii asemănătoare comunităţii ortodoxe din Istanbul. Obsesia preşedintelui Turciei, Recep Tayyip Erdogan, pentru construirea unor moschei în fiecare ţară pe care o vizitează este de notorietate şi nu ar trebui să ne surprindă atât de mult faptul că îşi doreşte un astfel de aşezământ religios şi la Bucureşti. În februarie 2015, Erdogan a fost la Havana şi anunţat că vrea să construiască o moschee şi în Cuba, stat comunist şi ateu. Preşedintele turc nu permite redeschiderea seminarului ortodox până când Grecia nu înbunătăţeşte tratamentul comunităţii turce. Problema este că Recep Tayyip Erdogan, un susţinător fervent al valorilor islamiste - a permis femeilor musulmane să poarte văl, a introdus restricţii dure la consumul de alcool - nu respectă principiul reciprocităţii, atunci când cere altor ţări să construiască moschei sau să respecte drepturile comunităţilor turce.

• JURNALUL NATIONAL

• Războiul rece între palate, un obicei est-european

Din 5 iunie, relaţia dintre preşedinte şi premier a trecut de la coabitare la "război rece", lucru admis chiar de către Victor Ponta. Cererea de demisie a prim-ministrului făcută de către şeful statului a deteriorat apreciabil relaţiile dintre palate, însă acest lucru este departe de a fi un specific naţional românesc. Nu la Bucureşti a fost inventată coabitarea la nivelul puterilor în stat. Preşedintele francez socialist Mitterrand a statuat termenul, atunci când în 1986 l-a numit pe Jaques Chirac, reprezentantul dreptei, ca prim-ministru. Franţa a avut trei perioade de coabitare în care preşedintele şi premierul erau din grupări politice adverse. În România, coabitarea a fost impusă de prezenţa lui Traian Băsescu la Cotroceni şi guvernele Ponta în Palatul Victoria, situaţie continuată după alegerea ca preşedinte a lui Klaus Iohannis. Premierul a anunţat că din 5 iunie s-a instalat războiul rece. Un "model" răspândit Războaiele reci dintre centrele de putere executive se desfăşoară în momentul de faţă şi în alte câteva ţări europene.

• În PSD se ascut armele pentru moştenirea lui Ponta

Partid de guvernare, caut preşedinte. Cu Victor Ponta retras în cârje la Guvern, PSD nu prea ştie cine este şeful. Rovana Plumb şi Liviu Dragnea îşi dispută influenţa în partid şi pasează răspunderea alegerii unui preşedinte interimar Comitetului Executiv care se va reuni săptămâna viitoare, în timp ce Ponta încearcă să asigure o tranziţie lină la şefia partidului. Mult aşteptata revenire a lui Victor Ponta la Bucureşti mai rău i-a încurcat pe social-democraţi decât să-i descurce. Dacă duminică după-amiază, săptămâna ce tocmai a început se anunţa a fi una liniştită din punct de vedere politic, seara planurile PSD au fost întoarse pe dos. Decizia lui Ponta de a se retrage temporar de la conducerea PSD până la clarificarea situaţiei juridice, anunţată pe Facebook fără consultarea prealabilă a partidului, a căzut ca un trăsnet peste cea mai mare formaţiune din România.

• Producţia de apă grea devine istorie

Angajaţii platformelor industriale ale Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare (RAAN) au declanşat, începând de ieri, o acţiune de protest pe timp nelimitat. Sindicaliştii cer Guvernului să asigure banii necesari continuării fabricării apei grele şi a energiei până la închiderea controlată a Uzinei de apă grea. Mai mult, sindicaliştii susţin că Uzina de apă grea Romag-Prod trebuie închisă controlat, întrucât hidrogenul sulfurat existent în instalaţii poate pune în pericol viaţa locuitorilor din zonă. RAAN a intrat în insolvenţă în septembrie 2013, când avea debite de achitat către furnizori de peste 680 milioane de lei. Regia a început să aibă dificultăţi financiare începând cu 2012, după ce ani de zile conturile ei au fost devalizate prin tot felul de contracte cu dedicaţie.

• Construcţia uzinei care va produce elicoptere Super Puma Mk1 ar putea începe în octombrie

Lucrările la capacitatea de producţie din România unde vor fi realizate elicopterele de tip Super Puma Mk 1 ar putea începe la mijlocul lunii octombrie, informează un comunicat al Ministerului Economiei, remis, marţi, AGERPRES. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului, Sorin Encuţescu, a primit marţi o delegaţie a companiei Airbus Helicopters Industries -România, din care au făcut parte Serge Durand, director general, şi Walter H. Linder, director executiv, financiar şi administrativ.

• NATIONAL

• Adio extrădare! Afaceristul Florian Walter a primit rezidenta in Dubai!

Reporterii ziarului "National" l-au găsit pe Florian Walter, proprietarul companiei de salubrizare ROMPREST, dat in urmărire internaţionala încă din 20 mai a.c. Suspectat de procurorii DIICOT intr-un dosar de evaziune fiscala, omul de afaceri a dispărut din tara fără urma, iar pana in prezent, in afara unor informaţii contradictorii, nimeni n-a fost capabil sa ia legătura oficial cu el. Florian Walter a efectuat 7 zile de arest in Dubai, se afla acum sub control judiciar, dar informaţia BOMBA vine abia acum. Luni, pe data de 13 iulie, omul de afaceri a primit o veste incredibila din partea autorităţilor din Emiratele Arabe. Departamentul de Imigrare din Dubai tocmai i-a eliberat milionarului viza de rezidenta EAU. Cu acest act dobândit intr-o zi cu ghinion, va fi greu pentru procurorii de la Bucureşti sa-l vadă la ochi prea curând pe Florian Walter: afaceristul nu va putea fi extrădat in Romania!

• Rovana Plumb, fluierata din tribuna pesedista

Plăcut surprins de retragerea lui Victor Ponta, europarlamentarul Cătălin Ivan s-a trezit cu bucuria ciuntita de preluarea conducerii PSD de către Rovana Plumb. Eforturile depuse de tabăra Ponta in vederea înscăunării Rovanei Plumb in fruntea PSD il irita pe Cătălin Ivan. Exmatriculat din PSD conform conducerii en-titre, dar social-democrat cu acte-n regula dupa propriile sale spuse, Ivan o contesta pe "moştenitoarea" lui Ponta: "Nu sunt de acord cu faptul ca o lasă pe Rovana interimar pana îşi va rezolva problemele. Un proces poate dura si un an, si doi ani, si trei. Rovana nu poate rămâne trei ani, mai ales acum, ca urmează alegerile". Interesant este ca Ivan este in acest caz gând la gând cu Liviu Dragnea, unul dintre adversarii săi declaraţi, care nu este nici el de acord cu preluarea PSD-ului de către Rovana Plumb, ca urmare a indicaţiilor date de autosuspendatul Ponta.

• PUTEREA

• 27.000 de candidaţi pentru 4.100 de catedre vacante

Proba scrisă din cadrul concursului de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate se va desfăşura miercuri, începând cu ora 10.00, în 87 de centre de examen. Potrivit centralizării Ministerului Educaţiei, sunt aşteptaţi să participe cei aproximativ 27.000 de candidaţi care au obţinut cel puţin nota 5 la inspecţiile speciale la clasă sau la probele practice desfăşurate în perioada 27 mai - 26 iunie şi care au validat fişele de înscriere. Absolvenţii promoţiei curente (peste 4.300) pot valida fişa de înscriere până în dimineaţa zilei de 15 iulie. Pentru concursul de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar, sesiunea 2015, au fost publicate 4.189 de posturi didactice/catedre vacante pentru angajare pe perioadă nedeterminată (2.528 în mediul urban şi 1.661 în mediul rural).

• EADS produce prima victimă umană

O ştire tratată superficial în Germania a făcut repede carieră în România graţie jurnalistului Robert Turcescu. "Acoperitul-autodescoperit" ne-a anunţat luni că: "Parlamentarul german Philip Missfelder a murit la numai 35 de ani... moartea tânărului politician i-a luat prin surprindere chiar şi pe cei mai apropiaţi colaboratori ai lui... cauza decesului se presupune a fi fost o embolie pulmonară". Philip Missfelder era prieten foarte bun cu fostul boss EADS, Ştefan Zoller, cu ex-cancelarul german care a participat la semnarea contractului EADS, Gerhard Schroder, dar era şi unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai actualului cancelar Angela Merkel. Deoarece Schroder este angajatul Gazprom, în Germania se presupune că Missfelder era puntea de legătură dintre Merkel şi Putin. Embolismul pulmonar este un blocaj total sau parţial al arterei pulmonare, fiind una dintre cele mai frecvente cazuri de moarte subită şi creşte odată cu vârsta. Or, Philip Missfelder era cu analizele la zi şi avea doar 35 de ani când a părăsit această lume!

• ROMANIA LIBERA

• Bătălie în PSD cu dosarele pe masă

Pentru a scăpa de criticile referitoare la modul autocratic în care a impus-o pe Rovana Plumb la şefia PSD, Ponta face, aparent, un pas înapoi şi este dispus să existe azi un vot al Biroului Permanent. "Întâmplător", înaintea şedinţei, televiziunea lui Sebastian Ghiţă a venit cu noi informaţii despre un alt dosar pe care l-ar avea în lucru la DNA principalul adversar al premierului, Liviu Dragnea. De la refrenul de luni, cum că Victor Ponta s-a retras temporar de la şefia PSD şi este firesc ca interimatul Rovanei Plumb să continue automat, în baza acceptului deja exprimat de membrii Biroului Permanent, şedinţa de astăzi începe sub alte auspicii. Ponta s-a repliat după atacul dur al lui Liviu Dragnea şi a mutat strategic pe două paliere: organizare internă şi imagine publică. Rămâne de văzut dacă mutările sunt câştigătoare sau numărul doi din PSD va găsi noi resorturi în bătălia pe care o duce făţiş cu tabăra Ponta.

• Gabriel Oprea joacă la două capete

Vicepremierul Gabriel Oprea s-a opus solicitării lui Victor Ponta de a anula ordonanţa privind salariile demnitarilor. Soarta ordonanţei rămâne neclară, la fel ca şi raporturile PSD-UNPR, după ce Oprea a recunoscut că statutul de inculpat al premierului afectează imaginea externă a României. Coaliţia de guvernare nu a reuşit să ia o decizie privind ordonanţa prin care se măresc indemnizaţiile demnitarilor, cu toate că Victor Ponta anunţase că va fi anulată la şedinţa de astăzi a Executivului. Potrivit unor surse din coaliţie, vicepremierul Gabriel Oprea s-a opus anulării ordonanţei, afirmând că nu şi-a schimbat poziţia faţă de actul normativ. Această poziţie a blocat luarea unei decizii, deşi, anterior, Gabriel Oprea afirmase în public că premierul are dreptul de a anula ordonanţa. În absenţa unui consens în coaliţie, liderii PSD s-au întrecut în explicaţii contradictorii, încercând să ascundă opoziţia lui Oprea. Astfel, ministrul Muncii, Rovana Plumb, a oferit drept deadline pentru luarea unei decizii săptămâna viitoare.

• NATO, replică pentru Rusia: Sistemul antirachetă este justificat

Un oficial NATO a declarat, marţi, că acordul nuclear cu Iranul nu elimină ameninţarea balistică. El a mai precizat că elementele anti balistice din România şi Polonia nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, informează Mediafax. "Ameninţarea balistică la adresa NATO este în creştere. Numeroase ţări deţin sau încearcă să dobândească tehnologie balistică. Acordul internaţional cu Iranul nu modifică situaţia. Sistemul antirachetă va proteja aliaţii europeni ai NATO de ameninţările balistice, deci este justificat atât timp cât rachetele balistice există şi au capacitatea de a atinge partea europeană a NATO", a declarat un oficial NATO, sub protecţia anonimatului, pentru agenţia rusă Sputnik.

• ZIARUL FINANCIAR

• Paradoxul Wizzair în România: 300 de angajaţi, pierderi de 27 mil. lei, dar cifră de afaceri zero

Operatorul aerian este cotat la bursa de la Londra, unde este evaluat acum la 1,18 miliarde de euro. Wizz Air România a avut anul trecut o cifră de afaceri 0, pier­deri de 27 de milioane de lei şi un număr mediu de 300 de angajaţi, potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe. Raportările financiare oficiale ale companiei sunt neobişnuite, întrucât Wizz Air este cel mai mare operator aerian din România după numărul de pasageri, depăşind operatorul aerian de stat Tarom. România este una din pieţele-cheie de care businessul global al Wizz Air este "dependent", po­trivit informaţiilor publicate în prospectul de lis­tare al Wizz Air la bursa de la Londra. Compania aeriană low cost a transportat în 2014 un număr record de 3,9 milioane de pasageri din şi spre România. Spre comparaţie, compania naţională Tarom, care a transportat 2,3 milioane de pasageri anul trecut, a avut o cifră de afaceri de 1,1 mld. lei, circa 2.000 de salariaţi şi pierderi de 110 milioane lei.

• Şerban Toader, şeful KPMG: Consolidarea sectorului bancar românesc ar putea să continue

Băncile din România au rămas bine capitalizate, în ansamblu, însă rezultatele negative pot diminua apetitul unor investitori de a mobiliza fonduri suplimentare şi i-ar putea determina să caute alternative de exit. Tendinţa de consolidare a sectorului bancar este de aşteptat să continue după ce a­nul trecut şi în prima parte din 2015 am asistat la tranzacţii importante cu portofolii de cre­dite ne­­perfor­man­te, dar şi la achiziţia unor bănci de către alţi jucători din piaţă, spune Şerban Toader, senior partner la KPMG România. El anticipează că în perioada următoare este posibil să ve­dem astfel de tranzacţii la nivelul celor patru filiale ale băncilor greceşti, ce ar putea fi scoase la vânzare ca parte a planurilor de restructurare ale băncilor-mamă.

• Investitorii ţin jumătate de miliard de lei în fondurile de randament absolut

Administratorii de active au strâns 589 mil. lei în fonduri etichetate drept de randament absolut, care au drept scop obţinerea de câştiguri indiferent de cât de vitrege sunt condiţiile de piaţă. Spre deosebire de fondurile clasice de investiţii, acestea sunt mai greu de evaluat şi comparat de investitori, pentru că folosesc tehnici de investiţii complexe, similare fondurilor de hedging. Fondurile denumite de randament absolut folosesc obligaţiunile, derivatele, valutele şi acţiunile în strategii de in­vestiţii menite să obţină randamente ce nu sunt afectate de mişcările negative de pe pieţele financiare. Primul fond de absolute return (în traducere - randament absolut) a fost lansat pe piaţa locală în aprilie 2011 de către Certinvest, iar în prezent sunt încadrate în această categorie un număr de 16 fonduri de investiţii.