REVISTA PRESEI - 15.09.2010

• ADEVĂRUL

• Deputaţii au decis mărirea punctului de pensie şi pot da peste cap tăierile lui Boc

Discuţii Deputaţii din Comisia de muncă au decis ieri creşterea punctului de pensie, dând peste cap legea premierului Emil Boc. PSD şi PNL au impus ieri ca punctul de pensie să fie calculat la 45% din salariul mediu brut. Legea va intra azi în dezbaterea plenului. Punctul de pensie va fi 45% din salariul mediu brut, au decis ieri deputaţii din Comisia de muncă. Salariul mediu brut este de 1.836 de lei, ceea ce ar duce punctul de pensie în jurul a 900 de lei, faţă de 732 de lei cât a propus Guvernul.

• Cuba, capitalistă pentru că nu mai are de ales

Peste un milion de muncitori de la stat vor fi concediaţi şi îndemnaţi să-şi deschidă afaceri. Analiştii afirmă că este cea mai mare reorganizare a economiei cubaneze de după revoluţia comunistă din 1959. Guvernul lui Raul Castro a anunţat concedierea a peste un milion de angajaţi la stat, din care jumătate până în martie anul viitor. În plus, guvernul va relaxa regulile care limitează în prezent sectorul privat şi va elibera mult mai multe licenţe pentru cei care doresc să-şi deschidă afaceri. Întreprinderile private vor putea angaja personal şi vor putea să deschidă conturi bancare şi chiar să împrumute bani pentru a se extinde. Angajaţii din mediul privat vor avea acces la asigurările sociale de stat.

• Aurul a atins un nou preţ-record

Preţul aurului a atins un nou nivel-record, de 1.267,2 dolari pe uncie, după ce a înregistrat ieri cea mai mare creştere zilnică din ultimele patru luni. Scumpirea metalului a avut loc pe fondul deprecierii dolarului după ce datele macroeconomice solide nu au convins investitorii să se orienteze spre plasamente mai riscante. Astfel, el au ales să parieze în continuare pe aur, considerat activ de refugiu.

• România, pe ruta gazelor caspice spre Europa

Preşedinţii României, Georgiei şi Azerbaidjanului şi premierul Ungariei au semnat ieri declaraţia de susţinere a proiectului AGRI, prin care gazele lichefiate azere vor ajunge în Europa traversând ţara noastră. România este aproape de a deveni parte a primei rute de transport al gazelor din Azerbaidjan în Europa. Şefii de stat din România, Azerbaidjan şi Georgia, premierul Ungariei şi oficiali din domeniul energetic din aceste ţări s-au reunit la începutul acestei săptămâni la Baku, capitala Azerbaidjanului, la summitul dedicat proiectului AGRI (Azerbaidjan - Georgia - România Interconnector), care presupune transportul gazelor lichefiate în Europa, prin România şi Georgia.

• Fiscul vrea să execute Rompetrol

ANAF ameninţă că va executa silit compania petrolieră dacă aceasta nu va răscumpăra până la data scadentă toate obligaţiunile. Rompetrol Rafinare a aprobat ieri în Adunarea Generală a Acţionarilor convertirea de principiu în acţiuni a obligaţiunilor nerăscumpărate la 30 septembrie. După ce, vinerea trecută, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a pus sub sechestru unele active ale rafinăriei Petromidia, scandalul dintre Rompetrol şi statul român pe tema datoriei istorice convertite în obligaţiuni continuă să ia amploare.

• Ce va face Grecia când va termina banii de la FMI?

Înainte de a primi, în mai, prima tranşă din pachetul de urgenţă, la care Uniunea Europeană (UE) contribuie cu 80 de miliarde de euro şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) cu 30 de miliarde de euro, datoria publică a Greciei era de 113% din Produsul Intern Brut (PIB). În august, aceasta a ajuns la puţin sub 130% din PIB. În 2013, după ce acordul cu FMI şi cu UE se va încheia, datoria publică a Greciei se va ridica la cel puţin 149% din PIB, informează Reuters.

• CURENTUL

• Vîntu - un borfaş cu intenţii criminale, protejatul cadrelor corupte din SRI.

Un fost şef SIE acuză: Vîntu a dat ordin la asasinate

Cătălin Harnagea, fostul şef SIE, iese la rampă cu noi acuzaţii la adresa lui Sorin Ovidiu Vîntu. Micul infractor dintr-un tårg de provincie avea aspiraţii de amploare: conducerea Romåniei, transformată eventual într-un bantustan privat. Persoanele care-i stăteau în cale urmau să fie asasinate. Pe lista lui Vîntu se aflau pe långă fostul şef al SIE şi alte personaje care-i încurcau afacerile - Dan Andronic, Dan Fischer, Costel Bobic, Petre Mihai Băcanu.

• Dan Fischer a depus o plângere penală privind asasinatele comandate de SOV

O altă persoană vizată de killerii lui SOV a fost omul de afaceri Dan Fischer. Acesta a formulat chiar o plångere penală împotriva lui Vîntu, pe care-l acuza de comiterea infracţiunilor de instigare la omor şi asociere în vederea săvårşirii de infracţiuni. Fischer confirma, astfel, că pe capul său, al lui Cătălin Harnagea şi Petre Mihai Băcanu se pusese un preţ de un milion de dolari. Cel care trebuia să-i găsească pe executanţii asasinatelor se numeşte, spunea Fischer, Sorin Mihail Săpunărescu (SMS), un cunoscut interlop (traficant de droguri, conform presei vremii) poreclit Sorin Americanu". SMS l-a avertizat pe Fischer care, la råndul său, l-a sfătuit să ia legătura cu şeful de atunci al SIE, Cătălin Harnagea.

• Recurs de Tia Serbanescu

Astăzi se judecă recursul lui S.O. Vîntu la decizia arestării sale preventive pentru 29 de zile. Cum între cei trei judecători care-i decid (sau nu) eliberarea se numără şi dna Viorica Costiniu, un vot este asigurat - mai ales că soţul acesteia tocmai s-a pensionat după ce a fost surprins slujind reţeaua interlopului Voicu. În fine, nu e nimeni perfect. Culmea e că şi mogulaşul Dan Diaconescu, a cărui victimizare de după arestare a fost complet eclipsată de arestarea lui Vîntu, a mărturisit că acesta l-a ameninţat cu moartea fiindcă a încălcat ordinul de a-l susţine în campanie pe dl Geoană - caz în care situaţia se rezolva în mod fericit, lucru anticipat de SOV în stenograme: "luni toată lumea râde, cântă şi dansează" şi "se pupă pe gingii". După cum se ştie, luni s-au şters pe bot.

• Crin se vrea premier din umbră, iar Ponta - Jimmy Hoffa al sindicalismului

În aşteptarea momentului depunerii moţiunii de cenzură populare pentru răsturnarea Cabinetului Boc, liderii coaliţiei Grivco se războiesc în continuare pentru şefia opoziţiei şi, implicit, pentru alegerea premierului, după ce s-a speculat că PSD şi PNL s-au înţeles în proporţie de 99%, mai puţin în desemnarea premierului. Pe de altă parte, Antonescu şi Ponta par să fie interesaţi mai degrabă de imagine decât de soluţii concrete pentru ieşirea din recesiune, astfel încât aşa-zisa moţiune de cenzură s-a transformat într-o formă fără fond la dezbaterile analiştilor mogulieni care suspină după patronul spiritual şi financiar, Nuş.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Sclavii taxelor

Reţinerile suportate de angajat şi angajator, respectiv contribuţii sociale şi impozite, reprezentau anul trecut 43% din costul cu forţa de muncă, în urcare de la circa 41,5% în 2008, România fiind printre statele UE cu cele mai ridicate sarcini fiscale, alături de Slovenia şi Suedia, potrivit INS. INS a publicat ieri pentru prima dată informaţii privind sarcina fiscală asupra costului forţei de muncă, un indicator ce măsoară proporţia tuturor reţinerilor (contribuţii sociale şi impozit) suportate de angajat şi angajator în totalul costului forţei de muncă pentru un salariat etalon, care realizează 67% din câştigul mediu brut al activităţilor de industrie, construcţii şi servicii comerciale. În T2, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă a crescut cu 3,1% faţă de T1, datorită deplasării muncitorilor spre agricultură

• Nicolescu: 85% dintre întreprinzători cred că dispoziţiile Codului Muncii trebuie îmbunătăţite

Relaţiile de muncă dau mari bătăi de cap întreprinzătorilor, marea majoritate a acestora fiind nemulţumiţi de reglementările în ceea ce priveşte acest aspect din Codul Muncii. În aceste condiţii, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat, în perioada 3 - 13 septembrie, o consultare a IMM pe tema îmbunătăţirii cadrului legal privind relaţiile de muncă şi piaţa muncii, sub forma unui referendum naţional, la care au răspuns un număr de 450 de societăţi comerciale.

• Băncile întorc spatele "privilegiaţilor" de dinainte de criză

Dezvoltatorii se lipesc tot mai greu de instituţiile financiare. Creditorii au pretenţii prea mari, Un studiu realizat de departamentul Building Surveying din cadrul Colliers International relevă faptul că sub 10% dintre dezvoltatorii care au solicitat un credit au primit finanţare în această perioadă. Dezvoltatorii încă vor să se răsfeţe faţă de bănci cerând condiţiile de creditare similare celor de dinainte de criză, însă climatul economic îi determină pe creditori să gândească altfel. "Deşi mai mult de 50 de dezvoltatori au aplicat pentru o soluţie de acest tip, motivele principale pentru care nu s-au calificat au fost atât condiţiile restrictive impuse de către bănci, cât şi aşteptările dezvoltatorilor de a beneficia de condiţii similare cu cele din anii precedenţi crizei", se arată într-un comunicat al Colliers.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Circuitul banilor Petrom-Vîntu-Popa

SECRETUL OFFSHORE. Banii cu care Sorin Ovidiu Vîntu l-a alimentat pe Nicolae Popa, printr-un complicat traseu transfrontalier, provin din afacerile cu sindicaliştii lui Liviu Luca, pe spatele Petrom. Filiera transfrontalieră prin care Sorin Ovidiu Vîntu l-a "întreţinut" pe fugarul Nicolae Popa îşi are originea în tunurile date pe spatele corporaţiei Petrom. Contul offshore al firmei Comac Ltd. din Nicosia, controlată de Vîntu, din care Popa primea regulat bani, a fost capitalizat în perioada 2003-2007, atunci când tandemul SOV - Liviu Luca făcea avere asigurând mentenanţa Petrom.

• Secretele din insulă

După scandalul FNI, Vîntu şi-a ascuns averea şi toate afacerile în suveici offshore, din Insulele Virgine Britanice până în Cipru. Companiile IBC (International Business Company) din Cipru se împart în două categorii: rezidente şi nerezidente. Taxele pentru companiile rezidente sunt de 10% din profit, iar pentru cele nerezidente, pot ajunge şi la 0% - ceea ce înseamnă că Cipru are cel mai avantajos regim de impozitare din UE. Comac Ltd. este companie nerezidentă, în condiţiile în care nu înregistrează venituri în Cipru, iar directorii săi sunt moldovenii Octavian Ţurcan şi Ghenadie Nipo mici, oamenii lui SOV. Tot ei joacă şi rolul de "acţionari nominalizaţi" în Comac Ltd., ceea ce oferă confidenţialitate sporită adevăratului beneficiar al firmei. Practic, SOV este legat de aghiotanţii lui prin ceea ce se numeşte "declaraţia de încredere": un document prin care acţionarul nominalizat îl asigură pe proprietarul beneficiar că nu va putea folosi acţiunile companiei în vreun fel fără acordul său expres.

• Fondul Proprietatea, un alt tun pregătit de SOV

În 2005, Sorin Ovidiu Vîntu plănuia să pună mâna pe Fondul Proprietatea, cu banii obţinuţi dintr-un fond de investiţii cu emisiune continuă. În 2005, la cinci ani după prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, Sorin Ovidiu Vîntu avea în minte o afacere nouă: să creeze şi să gestioneze un fond de investiţii cu emisiune continuă, care să cumpere cu banii acumulaţi certificate la Fondul Proprietatea.

• FINANCIARUL

• Costurile cu munca în România, printre cele mai mari din UE

Pe de alta parte, numarul salariatilor bugetari continua sa scada. Retinerile suportate de angajat si angajator reprezentau anul trecut 43% din costul cu forta de munca, in urcare de la 41,5% in 2008,

Ro-ma-nia fiind printre statele Uniunii Eu-ro-pene cu cele mai ridicate sarcini fiscale, potrivit Institutului National de Statistica. In trimestrul al doilea 2010, costurile cu forta de munca au crescut cu 5%, ceea ce ne plasea-za pe locul 2 in blocul comunitar, dupa Bulga-ria, a informat tot ieri Eurostat.

• Cătălin Zamfir, şeful ICCV: "Programul de guvernare este catastrofal"

Directorul Institutului pentru Cercetarea Calitatii Vietii considera ca situatia sociala devine exploziva. Incompetenta si imoralitatea guver-nantilor i-au adus pe romani in pragul disperarii, compromitand sansele de relansare a unei economii deja sub-minate de o tranzitie epuizanta si nu rareori in contradictie cu interesele reale ale tarii. Aceasta este perceptia ro-manilor asupra realitatii, surprinsa de cercetatorii ICCV si prezentata cititorilor "Financiarul" de domnul Catalin Zamfir, director al ICCV si membru corespondent al Academiei Romane.

• BNR va continua să susţină moneda naţională

Analistii spun ca Banca Nationala a intervenit recent pentru a nu lasa moneda nationala sa se deprecieze. Desi viceguvernatorul Bogdan Olteanu coordoneaza, in cadrul BNR, directia juridica, statistica si serviciile informatice, el a fost mandatat de banca centrala sa tina piept intrebarilor managerilor si oamenilor de afaceri prezenti la o reuniune pe tema crizei economice. Majoritatea analistilor spun ca afirmatiile sale au fost in linia obisnuita a BNR, insa exista si voci care afirma ca banca centrala intentioneaza sa transmita mesaje si prin intermediul altor persoane.

• Ministerul Economiei caută partener pentru o centrală râvnită de Dinu Patriciu

Ministerul Economiei intentioneaza sa atraga un partener dispus sa inves-teas-ca 100 de milioane de euro in moder-ni-zarea fiarelor vechi de la Uzina Termo-electrica Midia Navodari, ravnita acum cinci ani de Dinu Patriciu. Asocierea se va face printr-un parteneriat-public pri-vat prin care uzina va contribui cu aport in natura, in principal compus din o par-te din instalatiile uzate moral si retrase din exploatare, si o parte din terenul societatii, iar investitorul sa asigure partea financiara, potrivit unui proiect de Hotarare de Guvern elaborat de ministerul amintit. Gandita sa produca electricitate, aburi si energie termica pentru rafinaria Petromidia, Uzina Midia a sucombat in 1996.

• Piaţa vinului, în cădere cu 12%-13%, până la 350 mil. euro

Dupa declinul de anul trecut, piata inter-na a vinului isi va con-tinua rit-mul des---cres-cator si anul acesta, estimarile conducand la o scadere cu 12%-13%, pana la aproximativ 350 de milioane de euro. Daca in anul 2008 piata vinului a fost de circa 450 de milioane de euro, aceasta a scazut la 400 de milioane de euro anul trecut. Potrivit directorului general al Patronatului Vinului si Viei din Romania (PNVV), Ovidiu Gheorghe, "scaderile au fost inregistrate pentru vinurile cu preturi mari, pentru ca la segmentele ieftin si mediu s-au inregistrat cresteri". Totodata, productia de vin va scadea de la 6,3 milioane de hectolitri in 2009 la 5-5,3 milioane de hectolitri in acest an.î

• Ţările cu viitor sumbru pe piaţa muncii: Franţa, Ungaria şi România

Grecia este considerata cea mai slaba piata a fortei de munca La capatul opus se afla China si India. Potrivit ultimelor date ale Fondului Monetar International, numarul somerilor a atins, pe plan mondial, un nivel record de 210 milioane de oameni. Perspective sumbre se mentin, de asemenea, in Ungaria (nivelul somajului a atins 10,3%), Romania (7,4%), Franta (10,0%), Olanda si Marea Britanie. Ca insula a bunastarii europene din punctul de vedere al pietei fortei de munca apare Germania, cu un indice de +7%.

• Greva funcţionarilor publici a căzut în derizoriu înainte să înceapă

Lipsa de unitate si de dialog la nivel sindical transforma protestele angajatilor in actiuni fara efect. Functionarii publici au anuntat, ieri, declan-sa-rea unei greve generale, pe termen nelimitat, in-cepand cu data de 27 septembrie, potrivit declaratiei lui Sebastian Oprescu, liderul Sindicatului National al Functionarilor Publici (SNFP). "Functionarul public este flamand si indatorat", a declarat Seba-stian Oprescu, in cadrul unei conferinte de presa, explicand motivele principale care stau la baza declansarii acestei greve. Potrivit acestuia, 34.000 de functionari afiliati la SNFP ar urma sa intre in greva, in semn de protest fata de reducerea salariilor bugetarilor cu 25% si de concedierile anuntate de guvern.

GÂNDUL

• Medicii îşi iau bătaie pentru salarii mai mari, ministerul sănătăţii visează la spitalul de 5 stele.

Conform proiectului de ordin pus în dezbatere publică pe site-ul ministerului, spitalele din România vor fi de cinci feluri, iar printre criteriile luate în calcul se numără numărul de paturi, nivelul dotărilor şi al pregătirii cadrelor medicale şi tipurile de servicii oferite. Narcis Copcă, directorul spitalului Sfânta Maria din Bucureşti, este nemulţumit de faptul că unul dintre criterii este numărul de paturi.

• Cum se face informatizarea statului: "să mănâncă şi gura mea ceva". Un lider al Coaliţiei de Guvernare povesteşte cum şi-a făcut planurile ca să nu deranjeze "grupurile de interese"

La noi, în multe locuri informatizarea a însemnat cheltuieli în plus. Principalul scop a fost să fie contractul mare, să trăiască toată lumea, < să mănâncă şi gura mea ceva >. N-am nimic împotrivă să mănânce gura cui vrea ce vrea, dar să nu mănânce doar...", ne-a mărturisit Varujan Pambuccian. El ne explică şi avantajele sistemului informatic: "Nici nu vă daţi seama de economii. La o firmă mare întotdeauna există 2-3-5 oameni care sunt plătiţi să se ocupe de relaţia cu ghişeele şi cu toate prostiile cu autorităţile. Domne, economia asta se face nu numai la nivelul Guvernului, ci şi la nivelul firmelor şi la nivelul persoanelor, căci sunt oameni care îşi iau liber o zi ca să stea la un ghişeu".

• Şeful de la Statistică face estimări cu precizie chirurgicală: Vom ieşi din recesiune. Dar s-ar putea să ne întoarcem

După ce va ieşi tehnic din recesiune în trimestrul al treilea, economia României ar putea avea o nouă cădere în ultimele trei luni ale anului, spune preşedintele INS, Vergil Voineagu. La sfârşitul acestei luni, România are toate şansele să iasă oficial din recesiune. Bucuria va fi însă de scurtă durată, pentru că pe final de an economia va intra din nou pe o pantă descendentă. Prognoza aparţine lui Vergil Voineagu, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), care crede că produsul intern brut (PIB) va avea astfel o evoluţie în forma literei W, în timp ce economiştii avertizează că autorităţile trebuie să fie preocupate mai mult de soluţiile concrete de ieşire din criză, nu de cifre.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Tigrul Europei miaună de foame

La 15 septembrie 2008, economia românească era tigrul Europei: leul era puternic, euro fiind cotat la 3,612 lei, băncile se întreceau în a acorda credite, politicienii vremii măreau pensiile şi salariile, statul părea puternic. Românii de-abia ce descoperiseră bunăstarea pe credit şi toată lumea investea în case, terenuri sau măcar nişte amărâte de plasme sau frigidere cu touchscreen. La doi ani distanţă, criza şi-a lăsat amprenta puternic pe economia mon-dială. SUA de abia îşi revin după ce autorităţile au pompat 3,887 tri-lioane de dolari. Uniunea Europeană este dezbinată, euro tremură în faţa dolarului american, iar statele cu eco-no-mii puternice au ajuns să le sus-ţină pe cele aflate aproape de fa-li-ment.

• Predoiu, presat să ia urma afacerii Daimler în România

Senatorul Dan Voiculescu îi solicită din nou ministrului să ceară detaliile anchetei americane, având în vedere că implicaţiile scandalului ţin şi de România. Senatorul Dan Voiculescu i-a cerut ieri ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, să transmită procurorului general al României o scrisoare primită de la oficialităţile americane, care se arată dispuse să ofere informaţii despre ancheta referitoare la activitatea firmei Daimler AG în România.

• Datoria României s-a dublat faţă de septembrie 2008

15 septembrie 2008, criza nu se simţea încă în România. Moneda naţională era puternică, euro fiind cotat la 3,612 lei, băncile se întreceau în a acorda credite, politicienii vremii măreau pensiile şi salariile, statul părea puternic. Românii de abia ce descoperiseră bunăstarea pe credit. 15 septembrie 2010, criza imobiliară din SUA s-a transformat într-o criză a deficitului bugetar în România, ca şi în alte ţări europene. Statul este înglodat în datorii, românii se luptă cu şomajul şi sărăcia, leul s-a depreciat faţă de euro cu 17,6%, în doi ani, datoriile firmelor şi ale populaţiei au ajuns la 72 de miliarde de euro, cam cât 63% din PIB.

• Şoferul lui Vântu acuză

Duelul apărare-acuzare în dosarul "Lotul Vântu" se extinde din sala de judecată şi la Consiliul Superior al Magistraturii. Alexandru Stoian, şoferul lui Sorin Ovidiu Vântu, considerat de anchetatori "omul de încredere" al afaceristului, l-a reclamat pe procurorul de caz la CSM, prin intermediul noului său apărător, avocatul Alexandru Chiciu.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Ce au bulgarii şi nu vor românii: un expert neamţ

Compania de Autostrăzi din Bulgaria a cooptat un inginer neamţ pentru a coordona proiectele. Omologii de la Bucureşti ai inginerului german sunt agronomi şi jurişti, toţi membri de partid. Rezultatul: vecinii au 450 km de autostradă, noi avem doar 300, în condiţiile în care suprafaţa României este dublă faţă de cea a Bulgariei. Deşi e o ţară cu un PIB de trei ori mai mic decât cel al României, Bulgaria a reuşit să construiască între 2005 şi 2008 mai mulţi kilometri de autostradă decât s-a construit la noi în aceeaşi perioadă, respectiv 135 de kilometri faţă de 70. Mai mult, bulgarii plătesc kilometrul cu jumătate din preţul din România.

• Cum arată Dumnezeul lui Hawking

"Poate ca Dumnezeu există, însă ştiinţa poate explica Universul fără a fi nevoie de un creator". Fraza, rostită degajat de omul de ştiinţă britanic Stephen Hawking pe 10 septembrie, la o zi după lansarea noii sale cărţi "The Grand Design" ("Marele Model"), a pus pe jar lumea stiinţifică, ortodoxia şi catolicismul deopotrivă. Să fie posibilă a asemenea teorie?

• Afacerea Woerth-Bettencourt. Palatul Elysee, acuzat de spionarea unui ziarist. Le Monde, şah la Sarkozy

Liderul de la Paris joacă acum o carte periculoasă: cotidianul Le Monde a anunţat că dă în judecată administraţia Sarkozy pentru spionarea unuia dintre ziariştii săi într-o afacere în care sunt implicaţi miniştri şi apropiaţi ai preşedintelui. După ce a fost acuzat de spionaj de prestigiosul cotidian Le Monde, preşedintele Nicolas Sarkozy a fost violent atacat că încalcă principiile Republicii, numeroase voci de la stânga până la dreapta eşichierului politic denunţând o "nouă afacere de stat".

• Viziune realistă asupra băncilor: ce ar putea urma? de Ilie Serbanescu

Mai deunăzi, preşedintele Băsescu a acuzat deschis băncile de faptul că "se derobează de orice răspundere pentru situaţia în care au adus România", dar şi de "obrăznicie", deoarece, după ce au făcut ce au făcut, "acum dau lecţii la televizor". Preşedintele n-a precizat şi că este vorba de băncile străine, dar cum altele prin România nu mai sunt, putem spune fără ezitare că acuzele de obrăznicie şi fugă de răspundere se referă de fapt la băncile străine din România. Din păcate, spusele dlui Băsescu nu s-au bucurat de cuvenita mediatizare. Se ştie că preşedintele este mai mult criticat decât lăudat şi că, dacă spune ceva de criticat, disecţia este la sânge şi că, dimpotrivă, dacă spune ceva eventual de lăudat, se preferă trecerea cu vederea.

• ZIARUL FINANCIAR

• La doi ani de la începutul crizei financiare, România nu găseşte drumul către redresare. De ce?

Marile state şi-au salvat instituţiile financiare. În România executivul nu a reuşit salveze economia.

Căderea băncii americane Lehman Brothers în urmă cu doi ani de zile, cel mai mare dezastru financiar din istorie, a însemnat începutul oficial al unei crize financiare şi economice care a răscolit întreaga lume de business şi a trimis la pământ multe companii şi bănci. Efectele eşecului Lehman Brothers se simt şi acum, când economiile lumii încearcă să îşi găsească din nou drumul spre creşterea economică.

Adevăraţi titani de pe Wall Street şi nu numai, văzuţi ca fiind infailibili, s-au prăbuşit.

• Olteanu, BNR: Guvernul trebuie să facă curăţenie în dulap pentru a avea creştere

Bogdan Olteanu, viceguvernator al Băncii Naţionale a României, este de părere că numai restructurarea sectorului public ar putea aduce economia pe creştere economică în anul 2011. El mai spune că BNR va contracare orice atac împotriva moneda naţionale, chiar dacă piaţa este liberă.

• Pe termen lung, România stă bine. Provocarea este să rezişti acum

Directorii celor mai mari companii cu acţionariat austriac, Petrom, BCR şi Raiffeisen, sunt optimişti cu privire la evoluţia economiei pe termen lung, chiar dacă în prezent mediul de afaceri întâmpină dificultăţi şi trebuie să facă faţă unui grad mare de incertitudine. Deficitul bugetar, instabilitatea fiscală şi birocraţia sunt printre cele mai mari obstacole în calea revenirii economiei pe creştere, au fost de părere participanţii la seminarul "Lecţii învăţate din criza economică" organizat de compania de consultanţă fiscală, financiară şi de audit LeitnerLeitner, prezentă şi pe piaţa locală cu un birou la Bucureşti. "Mediul de afaceri are nevoie de un guvern stabil, curajos şi profesionist. De asemenea este nevoie de proiecte care să dea impulsul de creştere economiei.

• Se caută vicepreşedinte la CNVM. Lupta se dă între PDL şi PNL

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritatea de regle mentare şi supraveghere a pieţei de capital, a rămas fără un vicepreşedinte din vara acestui an după ce candidatul propus de PNL - Alexe Ga vrilă - nu a primit votul Parlamentului. Acum, senatorii PD-L vor ca propriul partid să pro pună vicepreşedintele. Pentru că primesc girul Parla men tului, toţi cei şapte membri din con ducerea CNVM sunt pro puşi şi susţinuţi de un partid politic, competen ţele persoanei care va lua parte la supra ve gherea pieţei de capital fiind trecute în plan secundar.

• CSA a retras autorizaţia şefilor Aviva pentru nereguli interne

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a decis în august să retragă autorizaţiile acordate lui Bartos Janos, preşedintele Consiliului de Administraţie al Aviva Asigurări de Viaţă, şi Shah Rouf, fost director general şi membru al Consiliului de Administraţie, după ce constatat o serie de nereguli, mergând până la raportarea de date contabile eronate privind activitatea din 2008 şi 2009. Deciziile, intrate în vigoare în august, au fost publicate în Monitorul Oficial. Contactaţi de ZF, reprezentanţii Aviva nu au dorit să comenteze aceste informaţii. Aceasta este una dintre cele mai dure sancţiuni aplicate de autoritatea de reglementare din asigurări în ultimii ani.

• Cum s-au transformat băncile în agenţii imobiliare

Băncile încep să publice pe site-urile proprii, pe lângă lista licitaţiilor cu proprietăţi executate silit, şi anunţuri ale clienţilor care nu au ajuns încă să aibă întârzieri la plată. Aceştia vor să vândă garanţiile pentru a rambursa anticipat creditele, deoarece simt cum situaţia lor financiară se deteriorează. Instituţiile de credit au ajuns astfel într-o postură de care s-au temut cel mai mult, aceea de a deveni agenţii imobiliare. Aurelian Dochia - analist economic: Cred că băncile au deja pierderi din aceste operaţiuni. Valoarea proprietăţilor a ajuns sub cea a creanţei mai ales în contextul reducerilor de preţ pe care băncile le-au făcut. Cea mai proastă situaţie a pieţei imobiliare se găseşte în zonele rurale şi în oraşele mici, unde băncile pot spera cel mai puţin la o revenire a pieţei. În schimb, în Bucureşti şi în oraşele mari se mai poate mişca ceva.

• Dan Şucu: Băncile sunt responsabile pentru 80% din şocul cu care a lovit criza economică

La doi ani de la căderea Lehman Brothers, omul de afaceri Dan Şucu (foto), care controlează grupul de firme Mobexpert, este de părere că şocul în economia românească a fost provocat în proporţie de 80% de bănci pentru că s-a creat o dorinţă de economisire disproporţionată în raport cu posibilităţile, iar consumul a frânat nejustificat de brusc. "Băncile au trecut de la trage complet volanul spre stânga, adică de la lupta pentru cota de piaţă la credite, la complet volan dreapta, adică la restrângerea creditării şi majorarea dobânzilor la credite şi la depozite. Acest şoc a destabilizat economia la începutul anului 2009", a spus Dan Şucu într-o discuţie cu Ziarul Financiar despre ultimii doi ani din economia românească, în care a luat din nou o poziţie dură vizavi de sistemul bancar.