• ADEVARUL
• Americanul Jim Yong Kim, desemnat preşedinte al Băncii Mondiale
Banca Mondială l-a desemnat luni pe Jim Yong Kim în funcţia de preşedinte, perpetuând tradiţia ocupării acestui post de către un cetăţean american, relatează AFP. Statele membre l-au desemnat, fără surpriză, pe acest medic şi antropolog, în vârstă de 52 de ani, preşedinte al Universităţii Dartmouth din New Hampshire, în nord-estul Statelor Unite, în cursul unei reuniuni a Consiliului de Administraţie (CA). Pentru prima dată, candidatul Statelor Unite a avut un concurent, şi anume ministrul nigerian al Finanţelor Ngozi Okonjo-Iweala. Însă Kim părea favorit, având în vedere susţinerile obţinute în ultimele săptămâni, care i-au asigurat un avans confortabil, relatează Mediafax. Banca Mondială nu a precizat cu adevărat cum a fost făcută această alegere.
• Noul lider de la Phenian a dat ordin să se experimenteze şi modelul capitalist
Noul lider al Coreii de Nord, Kim Jong-un, a dispus ca în ţară să înceapă dezbaterile cu privire la posibile reforme economice şi să se examineze şi metodele capitaliste de administrare. Potrivit lui Kim Jong-un, principala problemă a economiei ţării constă în faptul că administrarea acesteia nu se bazează pe teorie şi calcule ştiinţifice, informează Vocea Rusiei. Potrivit estimărilor experţilor, în Coreea de Nord se află în pragul foametei în jur de 3 milioane de persoane.
• RCS&RDS se extinde în Alba. A cumpărat reţeaua de cablu TV şi internet Kabex Ocna Mureş
Cea mai mare companie furnizoare de servicii de cablu TV şi internet din România, RCS&RDS, se extinde în judeţul Alba. Ultima achiziţie este reţeaua Kabex, cu abonaţi în oraşul Ocna Mureş. Kabex Prodcom furnizează servicii de cablu TV şi internet în oraşul Ocna Mureş şi în comunele Lunca Mureşului, Unirea, Noşlac şi Mirăslău, respectiv în suburbiile acestor localităţi. Date oficiale despre tranzacţie nu au fost făcute publice, astfel încât nu se cunoaşte dacă a fost vândută doar reţeaua din Ocna Mureş sau şi din celelalte localităţi. Numărul clienţilor este de ordinul miilor, ceea ce indică faptul că tranzacţia a fost importantă din punct de vedere financiar. Surse neoficiale vorbesc de o sumă cifrată la câteva sute de mii de euro.
• Paradisul fiscal şi secretul bancar elveţian pierd lupta cu criza economică din Europa
Textul unei rezoluţii, aflat în prezent în discuţii în grupurile politice ale PE, stabileşte acţiunile care trebuie luate la nivelul UE. Printre acestea, eurodeputaţii vor cere un acord rapid UE - Elveţia privind impozitarea veniturilor din economii şi vor arăta că este necesară generalizarea schimbului automat de informaţii pentru a pune capăt în mod eficient secretul bancar". Proiectul de rezoluţie cere, de asemenea o strategie a UE împotriva paradisurilor fiscale. "Potrivit unui studiu comandat grupul social democraţilor europeni, în fiecare an, până la un trilion de euro din potenţiale venituri fiscale se evapora din cauza evaziunii fiscale", a spus preşedintele grupului S&D, Hannes Swoboda. O dezbatere pe tema combaterii evaziunii fiscale şi a fraudei în UE este programată săptămâna aceasta, în plen, la Strasbourg.
• Omul care a primit un "bonus" de 35 de milioane de dolari, în 2011
Criza economică prezentă în majoritatea statelor de pe Glob pare să nu se fi resimţit în cea mai mare companie petrolieră din lume, Exxon Mobil, dat fiind că directorul general al acesteia a primit un bonus de 34,9 milioane de dolari anul trecut, cu 20% mai mult decât în 2010. Rex Tillerson, directorul general al Exxon Mobil, a primit pentru anul trecut o compensaţie financiară în valoare de 34,9 milioane de dolari în 2011, transmite Reuters.
• Statul, mână largă cu evaluatorii de case naţionalizate
Aproape un milion de euro din bani publici au fost direcţionaţi, în doi ani, în conturile a 14 firme de evaluare cărora le-au fost repartizate cu dedicaţie dosare de plată a despăgubirilor pentru foşti proprietari de imobile naţionalizate. Aceasta este principala concluzie a unui raport de audit realizat de Ministerul Finanţelor la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP). Auditul cerut de actualul preşedinte al ANRP, Dorina Danielescu (fost procuror DIICOT), se referă la perioada 2010 - 2011, când instituţia a fost condusă de Crinuţa Dumitrean (preşedinte) şi Remus Baciu (vicepreşedinte, arestat pentru trafic de influenţă).
• CURENTUL
• Ministerul Justiţiei a vrut restituire în natură sau despăgubire totală pe termen foarte lung a proprietăţilor naţionalizate
Ministerul Justiţiei a susţinut restituirea în natură a proprietăţilor naţionalizate şi eşalonarea pe o perioadă foarte lungă a despăgubirilor băneşti şi a respins total propunerea iniţială a Finanţelor, care doreau limitarea la 5% din valoare, decizia finală, de plafonare la 15%, fiind una politică. "ANRP şi Finanţele au propus iniţial restituirea integrală în natură şi plafonarea despăgubirilor băneşti la 5% din valoarea imobilelor, variantă respinsă de Ministerul Justiţiei, care a susţinut, în comisia interministerială, că din punct de vedere legal cea mai acoperitoare formulă este retrocedarea integrală în natură şi eşalonarea pentru o perioadă lungă de timp a despăgubirilor în bani, acolo unde nu se mai poate da în natură.
• Fonduri de peste 220 de milioane de euro sunt disponibile pentru modernizarea exploataţiilor agricole
Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit are disponibile, în perioada 17 aprilie - 31 mai 2012, peste 220 de milioane de euro din fonduri europene pentru finanţarea proiectelor privind modernizarea exploataţiilor agricole. Potrivit datelor publicate pe site-ul APDRP, fondurile nerambursabile disponibile în cea de-a noua sesiune aferentă măsurii 121 'Modernizarea exploataţiilor agricole' din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) reprezintă toţi banii disponibili până la finalul perioadei de finanţare, respectiv anul 2013. Din fondurile disponibile pentru modernizarea exploataţiilor agricole în valoare de 220,5 milioane de euro, 10 milioane de euro sunt alocate beneficiarilor măsurii 141 'Sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă'.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Chiliman: Nu-l credeam în stare pe Antonescu de cuţite-n spate
Edilul sectorului 1, Andrei Chiliman nu a luat încă o decizie cu privire la viitorul său politic în PNL după debarcarea din fruntea filialei Bucureşti. Pentru a mai sonda apele în partid, el a amânat problema după Paşti. Nu a pus în cui de sfintele sărbători şi războiul său cu cel responsabil pentru mazilirea sa, liderul PNL Crin Antonescu. În seara de Paşti, Chiliman l-a acuzat pe preşedintele PNL că i-a înfipt un cuţit pe la spate. "E corectă afirmaţia atunci pentru că efectiv nu-l credeam în stare de aşa ceva pe Crin Antonescu", a spus Chiliman, la emisiunea "X-Press" difuzată de B1 TV.
• Lecţia petrolului norvegian: cum a pierdut România zeci de miliarde de dolari
Fiecare dintre cei 5 milioane de norvegieni are un cont virtual de 90.000 de euro adunaţi din extracţia petrolului şi a gazelor, gestionaţi de guvern şi destinaţi completării fondurilor de pensii. Până în 2020, suma se va dubla. În anii 70, norvegienii au decis să înfiinţeze o companie de stat - StatOil - care să exploateze petrolul găsit în Marea Nordului. Timp de zece ani, toate încasările au fost folosite pentru amortizarea investiţiilor. În total, România a extras în ultimii 40 de ani doar a zecea parte faţă de Norvegia, însă dacă ar fi folosit banii după acelaşi model tot ar fi avut o rezervă de 70 de miliarde de dolari. În ultimii 10 ani, producţia totală a fost de 50 de milioane de tone, ceea ce înseamnă 10 miliarde de dolari care puteau fi încasaţi. În realitate, statul a încasat mai puţin de un miliard.
• Valeriu Stoica s-a retras la ţară. Câţi bani face din vinul pe care-l produce
Fostul ministru al Justiţiei s-a retras aproape complet din politică. El stă pe Domeniul Dobruşa, lângă Drăgăşani, şi are propria marcă de vinuri, distribuită în reţeaua HoReCa. La prima vedere, Valeriu si Cristiana Stoica nu păreau destinaţi a fi podgoreni. Ce să caute un avocat de succes, fost ministru, în vârful dealului, la vie? "De pe dealul nostru se vede cel mai frumos lumea", spune acum fostul demnitar. "Eu şi soţia mea am devenit pasionaţi de vin în 2007. După o vizită la Crama Ştirbey - Drăgăşani ne-am adus aminte că soţia a moştenit un domeniu acolo". Este vorba de dealul Dobruşa. Acum Valeriu Stoica a devenit boier cu acte. Are proprpiul domeniu, Vila Dobruşa, cu conac, alb, în stil neoromânesc, 40 de hectare de vie şi, de doi ani, vinuri pe care le vinde în sistem HoReCa (cu preţuri între 37 şi 65 de lei). "Prima recoltă, 2010, a produs 10.000 de sticle de vinuri albe, iar următoarea va scoate, probabil, 40.000", spune Stoica.
• Românii, mai bogaţi decât se cred
Mult clamata sărăcie a românilor este, de fapt, o chestiune de perspectivă. Contează cu cine te pui în balanţă şi dacă alegi să trăieşti în prezent ori iei în calcul şi trecutul, dar şi viitorul. În ultimul trimestru din 2011, venitul mediu lunar pe cap de adult român a fost, potrivit Institutului Naţional de Statistică, de circa 260 de euro. Foarte puţini bani, desigur, dacă ne comparăm cu vest-europenii, americanii ori japonezii. Totuşi, potrivit site-ului www.globalrichlist.com şi ultimelor date privind populaţia lumii, există pe Terra peste şase miliarde de persoane care câştigă mai puţin decât această sumă şi "doar" aproximativ 900 de milioane cu venituri mai mari. Cu alte cuvinte, românul mediu este mai bogat decât 87% dintre locuitorii planetei.
• Unde investeşti banii: la bancă sau la bursă?
În timp ce dobânzile la depozite sunt în scădere, piaţa de capital a crescut cu 24% în trei luni. Cine nu riscă nu câştigă. Dacă băncile din România au început anul cu dobânzi medii la depozitele în lei de 6,77% pe an, acestea au tot scăzut, ajungând în martie la 5% pe an. De exemplu, dacă aţi fi depus, la începutul lunii ianuarie, 2.000 de lei într-un depozit pe trei luni, la o dobândă de 6% pe an, aţi fi obţinut un câştig de 17 de lei. Dacă, bunăoară, ati fi ales să cumparati acţiuni ale Fondului Proprietatea de 2.000 de lei la începutul anului şi le-ati fi vândut la finele lunii trecute, după ce preţul a urcat cu 37,5%, ati fi rămas cu un câştig net, după scăderea comisioanelor şi a impozitului, de circa 580 lei.
• Opoziţia îi cere Regelui Spaniei să abdice, după accidentul suferit la vânătoare
Regele Juan Carlos al Spaniei, aflat în spital după fractura de şold suferită în timpul vânătorii de elefanţi la care participa în Botswana, este ţinta unor critici dure, existând tot mai multe voci din mediul politic care cer abdicarea sa. Călătoria suveranului spaniol în Botswana şi stilul extravagant de viaţă pe care acesta îl are la cei 74 de ani au devenit subiectul unor polemici aprinse în Spania, unde oamenii trebuie să suporte măsurile dure de austeritate provocate de criza economică. Liderii politici de stânga cer mai multă transparenţă în privinţa conturilor Casei Regale şi există tot mai multe voci care consideră că Juan Carlos, extrem de popular până mai ieri, trebuie să renunţe la tron.
• JURNALUL NATIONAL
• 7 ani de PDL. Despre o guvernare în care aşa-zisa reformă a statului se tot aude, dar nu se vede
Relansarea economică, combaterea evaziunii fiscale, controlul marilor averi, reorganizarea administrativă a ţării, reforma sănătăţii, revizuirea Constituţiei. Sunt doar câteva dintre temele pe care PDL, Traian Băsescu şi aliaţii săi le-au tot reluat şi promovat cu insistenţă în ultima vreme. Şi toate sub titulatura generoasă a reformei statului. O reformă lansată în prag de alegeri şi suficient de gălăgioasă cât să creeze impresia că în România se guvernează. Şi aceasta în condiţiile în care PDL şi Traian Băsescu se află la putere din decembrie 2004 şi ar fi avut suficient timp să reformeze statul.
• MADR: 350.000 hectare de culturi agricole au fost distruse în iarnă. Rapiţa, afectată pe 77% din suprafaţă
Circa 350.000 de hectare de culturi agricole au fost distruse în această iarnă, dintr-un total de 2,57 milioane hectare însămânţate în toamna anului trecut, cultura de rapiţă având cel mai mult de suferit din cauza gerului, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR). 'Din suprafaţa totală însămânţată în toamna anului trecut cu grâu, secară, triticale, orz, orzoaică şi rapiţă au mai rămas în cultură circa 2,22 milioane hectare. Cultura de rapiţă a fost distrusă pe 284.000 de hectare din totalul celor 350.000 de hectare cu culturi agricole calamitate în iarnă, grâul, secara şi triticalele pe circa 36.000 hectare, orzul pe 24.000 hectare, iar orzoaica pe 8.000 hectare', se arată în analiza MADR.
• Nokia, retrogradată din nou de Moody's
Moody's a retrogradat luni ratingul Nokia pentru datoriile pe termen lung cu o treaptă, la nivelul "Baa3", cu perspectivă negativă, din cauza declinului puternic, cu 16%, al vânzărilor de telefoane mobile din primul trimestru, care a provocat o scădere de 35% a veniturilor grupului finlandez. Ratingul datoriilor pe termen scurt a fost revizuit de la "Prime-2" la "Prime-3", se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară. Moody's consideră că problemele structurale cu care se confruntă Nokia pe segmentul telefoanelor mobile nu sunt uşor de rezolvat, cum ar fi creşterea cotei de piaţă înregistrată de producătorii de produse ieftine sau promoţiile oferite de operatorii chinezi.
• Grupul Feroviar Român, interesat de privatizarea reţelei de căi ferate din Grecia?
Trei operatori feroviari europeni - inclusiv unul din România - sunt interesaţi de achiziţionarea totală sau parţială a reţelei de căi ferate din Grecia, care ar putea fi vândută în cadrul acordurilor dintre Atena şi organismele internaţionale care creditează Grecia, informează surse apropiate negocierilor, citate de agenţia Reuters, preluată de 20minutes.fr. Rusia ia în calcul cumpărarea întregii reţele feroviare greceşti şi a operatorului grec Trainose, în timp ce Grupul Feroviar Român (GFR), cea mai importantă companie feroviară privată din România, şi-a exprimat, de asemenea, interesul cu privire la sectorul transportului feroviar de mărfuri, afirmă Reuters, care citează declaraţiile a doi oficiali eleni cu rang înalt.
• NATIONAL
• Voiculescu il vrea pe Adrian Sarbu la Antena 1
Succesul incredibil inregistrat de emisiunile "Master Chef" si "Romanii au talent" a declansat un adevarat razboi de gherila. Aflati in febra pregatirilor pentru un nou sezon "X Factor", "antenistii" au chemat la masa negocierilor societatea comerciala care produce cele doua emisiuni de la Pro Tv si spera sa incheie un contract cu aceasta. Culmea, printre asociatii firmei care a fost ofertata de televiziunea lui Voiculescu se afla insusi boss-ul Pro Tv, Adrian Sarbu.
• Biletele la finala Europa League ajung si la 26 de milioane de lei!
UEFA a stabilit o serie de preturi de-a dreptul prohibitive. Cel mai ieftin tichet la tribuna I este de 534 de euro, iar cel mai scump ajunge la 608 euro. Daca vrei in loja, atunci trebuie sa scoti din buzunar 1.116 euro! Pe 29 noiembrie 2011, FRF anunta epuizarea cotei de 20.000 de bilete on-line aferente pietei romanesti. Toate tichetele au fost vandute, asadar, prin intermediul Internetului, iar preturile au variat intre 100 de RON (la peluze) si 500 de RON (locurile centrale de la Tribuna 1 si Tribuna 2). In semifinalele UEFA Europa League s-au calificat numai echipe din Pensinsula Iberica: Athletic Bilbao, CF Valencia, Atletico Madrid si Sporting Lisabona.
• Statul ofera si zestre la "maritisul" Hidroelectrica
Statul va scoate la vanzare in acest an 10% din actiunile Hidroelectrica, fiindca asa a stabilit FMI. Zeloase, autoritatile imping sevilismul si mai departe, anuntand investitii de peste 1,5 miliarde de lei, de aproape patru ori mai mult fata de valoarea actiunilor scoase la vanzare. Un simplu calcul ne arata ca listarea - si, implicit, vanzarea - actiunilor va aduce statului 400 de milioane de lei, suma mult prea mica in comparatie cu "zetrea" pe care o dobandeste Hidroelectrica, in urma investitilor de peste 1,5 miliarde de lei, doar in acest an.
• Europa se sinucide economic
Tot mai multe voci autorizate sustin ca ideea anticriza a UE - singura, se pare - de a impune austeritate severa tarilor aflate in impas este una sinucigasa. Spania este noul "epicentru" al cutremurului economic ce ameninta iarasi zona euro. The New York Times a publicat o analiza punctata cu argumente si chiar acuzatii subtile la adresa Germaniei, venite din partea unui economist si profesor laureat cu premiul Nobel in 2008. Este vorba de Paul Krugman, care sustine ca toate eforturile anticriza ale UE, orientate doar spre o austeritate economica severa, nu vor face decat sa adanceasca, de fapt, recesiune, si sa puna in pericol economiile statelor zonei euro.
• Bogatii britanici folosesc Romania ca sa scape de impozite
Departamentul vamal si fiscal din Marea Britanie investigheaza acuzatii potrivit carora milionari britanici s-ar folosi de organizatii de caritate din Romania pentru a eluda impozitele pe donatii mari. Ministrul Justitiei, Ken Clarke, a dezvaluit inselatoria vineri, punand sub semnul intrebarii nivelul de supraveghere al organizatiilor de caritate din foste tari comuniste, informeaza ziarul britanic Daily Mail in editia de sambata.
• PUTEREA
• Cel mai periculos sector al Capitalei
Potrivit statisticilor Poliţiei Capitalei, cele mai multe infracţiuni stradale au fost comise în Sectoarele 3 şi 1, în timp ce Sectoarele 4 şi 5 se află abia pe ultimele locuri la numărul de agresiuni. În ultimii trei ani, anual au fost sesizate, în medie, în 2009 şi 2010, aproximativ 98.000 infracţiuni. În 2011, comparativ cu anii anteriori, infracţiunile sesizate au scăzut cu circa 5%, ajungând până la 93.400 de cazuri, la nivelul întregului an, în Capitală. Cele mai multe infracţiuni stradale, 4.380, au fost comise, în 2011, pe raza Sectorului 3. În topul criminalităţii stradale urmează Sectorul 1, unde s-au raportat 3.002 cazuri antisociale.
• Finanţarea centralelor nucleare cu bani publici, în dezbatere la nivel european
Finanţarea centralelor nucleare cu bani publici este în dezbatere la nivel european. Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a declarat, vineri seară, că statele membre ale UE încă nu au trimis cereri sau scrisori către CE privind posibilitatea unei asemenea finanţări. Aşa cum este cazul celei eoliene sau solare, Franţa, Marea Britanie, Polonia şi Republica Cehă doresc ca Uniunea Europeană să subvenţioneze şi energia nucleară.
• Mesajele lui Băsescu şi Ungureanu pentru români
Preşedintele României şi primul-ministru au transmis românilor urările lor, cu prilejul Sărbătorilor de Paşti. Cei doi oficiali au ales să posteze pe site-urile institituţiilor pe care le rerezintă, Preşedinţie şi Guvern, mesaje pentru cei care celebrează Învierea lui Iisus Hristos. Mihai Răzvan Ungureanu a făcut apel la speranţă şi sănătate: "Sfintele Sărbători de Paşti să vă dăruiască speranţă, bucurie şi lumină! Doresc să vă urez multă sănătate şi linişte alături de toţi cei dragi dumneavoastră. Hristos a Înviat", a scris Ungureanu în mesajul său.
• ROMANIA LIBERA
• Revoltător. Şase magistraţi de la Înalta Curte au încasat ilegal indemnizaţii de conducere
Şase magistraţi de la Înalta Curte au încasat lunar indemnizaţii de conducere fără să aibă acest drept. Lidia Bărbulescu, unul dintre judecătorii aflaţi în această situaţie, a mers chiar mai departe şi contestă acum decizia actualului preşedinte al Înaltei Curţi de anulare a plăţii acestor sume. Din februarie anul acesta, Livia Doina Stanciu, noul preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a dat un ordin prin care a sistat plata indemnizaţiilor de conducere către foştii preşedinţi, vicepreşedinţi şi şefi de secţii. Lunar, această indemnizaţie de conducere era în jurul sumei de 1.500 de lei de persoană, variaţiile fiind în funcţie de poziţia ocupată şi de vechime.
• Valeriu Turcan: Dacă nu dădea banii ceruţi de partid, Ungureanu era dat jos de PDL
Fostul purtător de cuvânt al preşedintelui, Valeriu Turcan, crede că actuala cotă de încredere a premierului este "insuficientă pentru un om care vrea să câştige alegerile" şi că viitorul său depinde destul de mult de PDL: dacă îl devorează sau nu. Valeriu Turcan spune că, înainte să aprobe banii pentru comunităţile locale din fondul de rezervă al Guvernului, Mihai Răzvan Ungureanu "a fost pus în faţa unei soluţii cu două variante costisitoare ca imagine. Ori accepta alocările şi ieşea scandal politic cu Opoziţia, ori nu le accepta şi era o şansă mare să cadă Guvernul şi să ai instabilitate politică, în an electoral şi pe fond de criză".
• Bilanţ de Paşti: 4 milioane de miei, 7 milioane de cozonaci, 50 de milioane de ouă
Jumătate din români au cheltuit între 100 şi 500 de lei pentru masa de Paşte, arată un sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie. Doar o cincime din respondenţi declară că au alocat până la 1.000 de lei şi numai 2% până la 2.000 de lei pentru această sărbătoare. Au fost cumpărate în special bucatele tradiţionale: miei, ouă, cozonaci. Potrivit comercianţilor, s‑au vândut patru milioane de miei, şapte milioane de cozonaci şi 50 de milioane de ouă. Deşi obiceiul de a consuma carne de miel s-a mai pierdut în ultimii ani, românii au continuat totuşi să cumpere. Cifra mieilor sacrificaţi se apropie de cea din 2011.
• ZIARUL FINANCIAR
• "Putreziciunea este generalizată. Funcţionarii din eşaloanele doi şi trei fac banii adevăraţi", spune un avocat specializat în retrocedări
Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, instituţia care gestionează dosarele de despăgubire a proprietarilor de imobile naţionalizate, a schimbat în ultimii patru ani trei conduceri executive după ce asupra şefilor din vârful instituţiei au planat acuzaţii de corupţie. În tot acest timp Guvernul nu a luat nicio altă măsură, mulţumindu-se să facă un audit fără să închidă însă robinetul de ilegalităţi din interiorul ANRP prin introducerea unui set de proceduri stricte. "Nu s-a schimbat nimic la ANRP. Putreziciunea este generalizată. Funcţionarii din eşaloanele doi şi trei fac banii adevăraţi, iar schimbarea şefilor nu a avut niciun efect. Toţi sunt mână în mână", spune Iulian Lepa, avocat specializat în despăgubiri la Fondul Proprietatea.
• La 29 de ani preia administrarea a peste trei miliarde de lei de la 100.000 de clienţi
Erste Asset Management, cel mai mare manager de fonduri de pe piaţa locală, cu active în gestiune de aproape 3 miliarde de lei (687 mil. euro), l-a numit pe Mihai Purcărea, 29 de ani, în funcţia de director de investiţii - Chief Investment Officer. Purcărea devine astfel unul dintre cei mai tineri manageri de investiţii de pe piaţa locală şi ar putea deveni un nume cunoscut pe piaţă în următorii ani dacă va reuşi cu fondurile de administrare să obţină randamente mai mari decât piaţa.
• Datoria externă rămâne în apropierea pragului de 100 de miliarde de euro
Datoria externă totală a ajuns la sfârşitul lunii februarie la aproape 98 mld. euro, în creştere faţă de nivelul din ianuarie, dar sub valoarea de la sfârşitul anului trecut. Aceasta este atât datoria statului, cât şi cea privată. Datoria externă pe termen scurt, principala vulnerabilitate care a trimis România în corzi la sfârşitul lui 2008, a însumat în februarie 22,5 mld. euro, reprezentând aproape 23% din datoria externă totală. Nivelul actual este apropiat de maximul înregistrat în 2008. Dacă în 2008 datoria externă pe termen scurt creştea în principal ca urmare a liniilor de finanţare atrase de sectorul bancar, din 2009 îndatorarea externă s-a mutat de pe traiectoria sectorului privat la nivelul sectorului guvernamental. Astfel, cea mai mare ameninţare rămâne viteza de creştere a datoriei publice, atât interne, cât şi externe.
• BRD taie din dobânzile la depozitele în lei, dar plăteşte mai mult pentru a atrage euro
BRD, a doua bancă locală după activele deţinute, a redus începând de luna aceasta cu până la 0,65 puncte procentuale dobânzile la depozitele în lei şi plăteşte între 5,1% pe an la scadenţa de o lună şi 6,25% pe an pentru sumele depuse pe 12 luni. Banca plăteşte dobânzi cu un sfert de punct procentual peste nivelul standard clienţilor care deţin un pachet de cont curent Clasic sau Select, în timp ce pensionarii care au optat pentru virarea veniturilor în contul curent deschis la BNR primesc dobânzi mai mari cu o jumătate de punct procentual. În schimb, BRD a majorat dobânzile plătite la depozitele în euro cu până la 0,75 puncte procentuale, acestea situându-se acum în intervalul 2,5%-3,75% pe an.
• Sarkozy sfidează statutul de bancă independentă al BCE apărat de Germania
La mai puţin de o săptămână de final, cursa pentru preşedinţia Franţei a luat amploare europeană, actualul preşedinte Nicolas Sarkozy promiţând că dacă va fi reales, va insista ca Banca Centrală Europeană să acţioneze activ pentru impulsionarea economei. El provoacă astfel statutul de instituţie independentă al BCE păzit cu străşnicie de Germania, cea mai mare economie europeană. "Dacă Europa nu vrea să piardă teren în economia globală, ea trebuie să relanseze creşterea. Dacă BCE nu sprijină creşterea, nu vom avea suficientă creştere", a declarat Sarkozy în faţa unei adunări de mii de susţinători, scrie The Wall Street Journal.