REVISTA PRESEI 17.05.2016

• ADEVARUL

• ANAF scoate la lumină datoriile a peste 187.000 de persoane fizice

Primarul Sectorului 3 al Capitalei, Robert Negoiţă, este de departe campionul datornicilor persoane fizice, cu restanţe totale de 232 de milioane de lei. Lista cu 187.230 contribuabili persoane fizice care au restanţe fiscale mai mari de 1.500 lei la 31 martie 2016 a fost publicată de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) şi poate fi accesată şi descărcată de pe internet. Printre datornicii listaţi de ANAF se mai găsesc Teodor Berna, George Becali, Silviu Prigoană sau Cristian Ţânţăreanu. Lista conţine numele persoanelor fizice care totalizează obligaţii fiscale restante de 3,4 miliarde de lei, rezultate inclusiv din activităţi economice independente sau profesii libere. Din total, ANAF poate recupera la această dată 2,3 miliarde de lei, se arată într-un comunicat al Agenţiei. Situaţia juridică a restului de creanţe de 1,1 miliarde lei (insolvabilitate fără bunuri sau venituri urmăribile, existenţa unor hotărâri judecătoreşti de suspendare a executării silite, etc.) opreşte ANAF de la iniţierea sau continuarea măsurilor de executare silită.

• Ancheta votului în diaspora, la cheremul Senatului

Românii din diaspora primesc în sfârşit satisfacţie. Fostul ministru de Externe, senatorul Titus Corlăţean, este chemat să dea socoteală pentru umilinţa suportată de mii de români, în urmă cu doi ani, atunci când au fost obligaţi să stea la cozi ore întregi pentru a vota. Procurorii DNA cer ridicarea imunităţii senatorului pentru a-l putea urmări penal. Adică, umilinţa românilor din 2014 a ajuns din nou la mâna PSD. Corlăţean este primul demnitar care ajunge să dea socoteală în dosarul "Diaspora". Acuzaţii grave planează asupra acestuia. Titus Corlăţean ar fi ignorat cu bună ştiinţă propunerile reprezentanţelor diplomatice din străinătate de a suplimenta numărul secţiilor de votare. Procurorii care instrumentează cazul au audiat în ultimele luni mai mulţi ambasadori şi şefi de misiuni diplomatice, dar şi funcţionari din cadrul MAE.

• Cazul Copos deschide calea reîncarcerării "savanţilor închisorilor" 16 mai 2016

Plagiatul i-a scăpat, plagiatul îi înfundă! Milionarul George Copos este primul deţinut, eliberat condiţionat după ce a scris în închisoare o "operă ştiinţifică", care este acuzat oficial de plagiat. Afaceristul s-ar putea întoarce după gratii, dacă va fi găsit vinovat, deoarece faptele sunt făcute în recidivă post-condamnatorie. George Copos (63 de ani) este acuzat, începând de ieri, de furt intelectual, fals intelectual şi participaţie improprie la abuz în serviciu. Asta după ce pe 29 septembrie 2014 a publicat lucrarea-plagiat "Alianţe matrimoniale în politica principilor români din Ţara Românească şi Moldova (secolele XIV-XVI)" care i-a adus liberarea din închisoare mai devreme. Practic, milionarul a fost închis 399 de zile deşi ar fi trebuit să stea după gratii peste 1.400 de zile.

• Chichiţele juridice prin care băncile pot dărâma Legea dării în plată

Reprezentanţii băncilor din România privesc cu circumspecţie adoptarea legii dării în plată. Aceeaşi atitudine o au şi reprezentanţii Băncii Naţionale a României (BNR), care ar trebui să fie un arbitru echidistant în relaţiile dintre clienţi şi bănci. Consilierul pentru strategie al BNR, Adrian Vasilescu, a declarat la Digi24.ro că "legea dării în plată nu are viaţă lungă, pentru că sunt încălcate câteva rigori juridice care nu vor putea să treacă dincolo de procesele care vor avea loc, unele în ţară, altele în străinătate". Avocatul clujean Ciprian Păun a făcut pentru "Adevărul" o analiză a argumentelor juridice pe care băncile le-ar putea invoca. El crede că băncile pot invoca retroactivitatea legii şi modificarea mediului economic, pe calea unor excepţii de neconstuţionalitate. "Admiterea de către Curtea Constituţională a unei astfel de excepţii ar duce la modificarea legii, dar cred că din perspectiva legalităţii, a conformităţii şi, dacă vreţi şi a moralităţii, şansele sunt limitate", concluzionează avocatul.

• De ce amână PSD revocarea lui Zgonea. Ce calcule politice şi-a făcut Dragnea

PSD va modifica, marţi, Regulamentul pentru a-l revoca pe Valeriu Zgonea de la şefia Camerei Deputaţilor, dar cererea de demitere va fi depusă abia după alegerile locale. Teama că nu vor fi destui deputaţi în plen pentru a vota revocarea, din cauza campaniei electorale, dar şi posibilitatea revenirii în prim-plan a lui Victor Ponta sunt motivele pentru care Dragnea mai trage de timp. PSD nu se mai grăbeşte cu revocarea lui Valeriu Zgonea, care ar fi trebuit să aibă loc chiar săptămâna aceasta, ci o amână până după alegerile locale. Decizia îi aparţine preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, care, în ciuda dorinţei partidului de a-l înlocui rapid pe Zgonea cu Victor Ponta, nu vrea să facă această mişcare politică în campania electorală.

• Peste 300 de importanţi oameni de afaceri sprijină ieşirea Marii Britanii din UE

Peste 300 de importanţi oameni de afaceri le-au cerut alegătorilor britanici să voteze pentru ieşirea ţării lor din Uniunea Europeană, afirmând că, în opinia lor, "competitivitatea Marii Britanii este subminată de apartenenţa la UE", relatează luni "The Telegraph". Într-o scrisoare publicată în cotidianul britanic, oamenii de afaceri afirmă că birocraţia Bruxellesului "sufocă fiecare din cele 5,4 milioane de firme britanice" şi susţin că un Brexit le-ar permite "să creeze mai multe locuri de muncă", transmite Agerpres. Printre semnatarii scrisorii se numără Peter Goldstein, unul dintre fondatorii Superdrug, Steve Dowdle, fost vicepreşedinte al Sony, David Sismey, director executiv al Goldman Sachs, şi Sir Patrick Sheehy, fostul preşedinte al British American Tobacco. Scrisoarea este semnată de asemenea de sute de persoane având legături cu întreprinderi mici şi mijlocii şi poate fi văzută ca o încercare de a restabili echilibrul după ce Banca Angliei şi Fondul Monetar Internaţional au avertizat săptămâna trecută că un Brexit ar afecta economia Marii Britanii, notează sursele citate.

• Planul lui Donald Trump pentru "America măreaţă" 16 mai 2016, 18:5

Decis să ajungă la Casa Albă, republicanul Donald Trump îşi continuă discursul războinic cu argumente pe care rivala sa democrată Hillary Clinton va trebui să le combată într-un mod convingător şi clar pentru majoritatea americanilor. Numai că intenţiile sale în materie de politică externă îi fac pe mulţi să ridice din sprâncene, printre aceştia numărându-se mulţi membri de seamă ai Partidului Republican, care nu văd deloc cu ochi buni candidatura lui Trump şi cu atât mai puţin discursul său care are toate şansele să îndepărteze partenerii externi. Cu toate acestea, magnatul din domeniul imobiliarelor spune că politica sa "America First" ("America înainte de toate", în trad.) vine în contextul în care politica externă dusă de administraţia Obama a fost "un dezastru total şi complet". Această politică reprezintă o provocare pentru democrata Hillary Clinton, care va câştiga, cel mai probabil, nominalizarea din partea partidului său pentru a candida pentru şefia Biroului Oval.

• BANCHERUL

• Ministerul Finanţelor si Gabriel Biriş precizează cum se impozitează imobilele care fac obiectul dării in plată

Darea în plată a unui bun imobil este considerată, din punct de vedere fiscal, un transfer al dreptului de proprietate imobiliară din patrimoniul personal şi se impozitează în conformitate cu prevederile art.111 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal, la valoarea declarată în actul de dare în plată. Impozitul este datorat de către debitor şi se plăteşte conform prevederilor Codului fiscal. Concret, în cazul unui imobil dobândit în 2008 cu un debit pentru care se face darea în plată de 500.000 de lei (prin debit înţelegem datoriile din contractele de credit cu tot cu accesorii, fără costuri suplimentare) şi cu o valoarea minimă stabilită de Camerele notarilor publici, de 400.000 de lei, valoarea la care se calculează impozitul pe venit este cea a debitului, adică la 500.000 de lei.

• Cifrele pieţei cardurilor bancare in T1 2016

Creşterea economica din ultimul an, determinata de majorarea salariilor si a consumului, se reflecta si pe piaţa cardurilor si plaţilor electronice, numărul si valoarea tranzacţiilor fără numerar, la POS-uri si online, fiind in creştere puternica. Utilizarea cardurilor a fost stimulata si de masurile adoptate in ultimul an de către procesatorii MasterCard, Visa, bănci si autorităţi, precum plafonarea plaţilor in numerar, tombole pentru bonuri fiscale si plăti cu cardul, reducerea comisioanelor plătite de comercianţi pentru acceptarea cardurilor, introducerea plăţilor contactless, mai simple si mai rapide. Numărul total de carduri in circulaţie a crescut cu peste o jumate de milion (562.603) pe parcursul ultimului an, ajungând la 15.126.500 de carduri in luna martie 2016, arata statisticile BNR. In acelaşi timp, însă, numărul cardurilor active, adică cele utilizate cu regularitate, a scăzut cu 103.900, la un total de 11.189.724 de carduri in martie 2016.

• CURENTUL

• Ilie Botoş se dă cercetător ştiinţific la o "academie" din Germania care de fapt e un club de arte marţiale

CV-ul generalului Ilie Botoş se întinde pe trei pagini. În pagina a doua, Botoş ne spune că din 2006 şi până în prezent este "coordonator al programului de cercetare ştiinţifică "Antrenamentul reflex integrat şi aplicaţiile lui în pregătirea forţelor de operaţii speciale" al Academiei Internaţionale de Arte Marţiale din Germania". Această cercetare ştiinţifică ce durează, iată, de zece ani ne-a impresionat şi imediat am căutat această "Academie", tocmai din Germania. Dar stupoare: "academia" e de fapt un dojo aflat în Hanau, Germania şi condus de John(Ion) Huzu. Pagina oficială a acestui dojo, nu funcţionează. http://www.shinkami.de/ O simplă căutare pe google demostrează că această "Academie" nu este un institut de cercetare cum lasă să se creadă în impostura sa, Ilie Botoş, ci este un club de arte marţiale, un dojo. Conform wikipedia, un dojo în lumea occidentală este o sală unde se practică arte marţiale japoneze.

• Uniunea Judecătorilor solicită CSM să explice ce au făcut procurorii cu informările SRI despre Hexi Pharma

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a solicitat luni plenului CSM să sesizeze Inspecţia Judiciară pentru a verifica şi comunica public modul în care parchetele au valorificat "datele şi informaţiile" primite în ultimii zece ani de la SRI privind posibile fapte penale care implicau firma Hexi Pharma. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a solicitat plenului CSM pe data de 16 mai 2016 să sesizeze Inspecţia Judiciară pentru a verifica şi comunica public modul în care parchetele au valorificat 'datele şi informaţiile' primite în ultimii 10 ani de la SRI privind posibile fapte penale care implicau firma Hexi Pharma, fapte 'referitoare inclusiv la posibile licitaţii trucate şi diluarea de mii de ori a dezinfectanţilor vânduţi spitalelor'. SRI a recunoscut într-un comunicat public din data de 9 mai 2016 că numai în ultimii cinci ani a trimis beneficiarilor legali peste 100 de informări despre 'chestiuni legate de fenomenul infecţiilor nosocomiale intraspitalicesti'.

• EVENIMENTUL ZILEI

• În scurt timp vom avea bacterii invincibile

Protocoalele de antibioterapie care nu respectă ghidurile internaţionale şi care nu respectă contextul epidemiologic regional actual sunt sursa selectării unor bacterii care prezintă o rezistenţă crescută la antibioticele uzuale şi care au început să devină rezistente şi la antibioticele de rezervă, antibiotice scumpe şi care ar trebui păstrate pentru cazuri selectate. Antibioterapia în spitale se face în continuare după ureche, fără cunoaşterea contextului epidemiologic regional şi a profilului de rezistenţă al germenilor la antibioticele care se dau în mod uzual. Cine a verificat şi, mai ales, când au fost verificate protocoalele de antibioterapie din spitale ultima dată? De ce este amânat programul de control al terapiei antibiotice, propus de Ministerul Sănătăţii în 2015 pentru 2017? Antibioticele sunt şi vor fi date în funcţie de orice, mai ales, în viitorul apropiat, în funcţie de criteriile păguboase ale medicinei defensive, nu în funcţie de protocoale sau de contextul epidemiologic. Acestea vor naşte monştri de bacterii multirezistente.

• Britanicii, supuşi unui bombardament propagandistic intern şi extern pentru a nu vota ieşirea din UE

Un val de profeţii apocaliptice se abate zilele acestea peste britanici, de la premierul Cameron la Fondul Monetar Internaţional, de la Barack Obama la foşti şefi de servicii secrete, încercând să-i sperie pe supuşii Majestăţii Sale că o eventuală ieşire din Uniunea Europeană va atrage după sine cele mai groaznice flageluri: războiul, terorismul şi, cel mai înfricoşător, prăbuşirea economică şi sărăcia generalizată. Doar că, la o aruncătură de băţ de Marea Britanie se află o ţară care a respins de două ori intrarea în UE - Norvegia. Ultima oară, în 1994, după care a devenit o super-putere economică: locul V în lume după bogăţia pe cap de locuitor.

• Preşedintele Iohannis a rechemat şapte ambasadori

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretele de rechemare a şapte ambasadori ai României. Astfel, şeful statului i-a rechemat pe Bogdan Tătaru-Cazaban - ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României pe lângă Sfântul Scaun şi pe lângă Ordinul Suveran Militar de Malta, pe Ciprian Mihali - ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Senegal şi în Republica Guineea, pe Ion Pascu - ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Cipru, pe Cornel Alecse - ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Arabă Egipt, pe Radu Petru Şerban - ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Japonia, pe Dumitru Preda - ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Cuba, Călin Fabian - ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Coreea.

• Prima dezbatere electorală pentru Primăria Capitalei

Principalii candidaţi la Primăria Capitalei - Gabriela Firea (PSD), Robert Turcescu (MP) şi Nicuşor Dan (USB) - şi-au prezentat luni seară, în prima dezbatere electorală a campaniei, la Digi 24, ofertele pentru Bucureşti. Deşi a fost chemat la dezbatere, liberalul Cătălin Predoiu a declinat invitaţia. Robert Turcescu: "În toate spitalele din Bucureşti, Primăria Capitalei are om în Consiliul de Administraţie. Cum se pot soluţiona problemele? Omul primăriei vine frumos la primar, trimestrial, şi spune: "uite domnule ce se întâmplă în spitalul acesta!" Asta e gargară să spunem că că nu ştiam ce se întâmplă în unităţile spitaliceşti din Bucureşti. Spitalele nu respectă standardele europene! Şi vorbim despre 51 de spitale care sunt pe raza Bucureştiului. Să spunem adevărul: multe ar trebui rase de pe faţa pământului! Stăm în mijlocul oraşului cu mizeria aceea de Casa Radio şi nu am fost în stare să o transformăm într-un spital multifuncţional!"

• JURNALUL NATIONAL

• Românii ar mai putea avea o zi liberă

Parlamentarii au fost luaţi luni cu asalt de zeci de copii care au ţinut să îşi spună dorinţele în faţa aleşilor. Dar cum aceştia nu au catadicsit să vină la muncă, micuţii i-au "bombardat" cu scrisori în care îşi cer drepturile. "Vă rugăm să faceţi posibil ca 1 iunie să fie zi liberă pentru noi mşi părinţii noştrii, deoarece pentru noi cea mai frumoasă zi şi cea mai frumoasă petrecere e aceea împreună cu părinţii", le scriu copii parlamentarilor. În Parlament există un proiect de lege privind declararea zilei de 1 iunie ca zi nelucrătoare, dar aleşii nu au avut timp să-l studieze, aşa că, în acest an, Ziua Copilului nu va fi liberă.

• Premierul discută cu miniştrii Muncii şi Finanţelor pe marginea noii legi a salarizării bugetarilor

Premierul Dacian Cioloş au discutat, luni dimineaţă, la Palatul Victoria, cu ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, şi cu ministrul Finanţelor, Anca Dragu, pe marginea proiectului normativ privind salarizarea personalului bugetar. Ministrul Muncii, Dragoş Pîslaru, anunţa la finalul lunii aprilie că noua ordonanţă privind salariile bugetarilor ar putea fi elaborată, împreună cu partenerii sociali, până pe 15 mai, lansată timp de două săptămâni în dezbatere publică şi adoptată de Executiv la 1 iunie.

• Statul nu vrea să salveze Portul Constanţa

Portul Constanţa este un obiectiv strategic al României, Uniunii Europene şi NATO, dar nu are o strategie coerentă de dezvoltare şi nici nu există semnale că va avea una prea curând. Toată lumea este de acord că e nevoie de un Master Plan, dar autorităţile nu sunt capabile să elaboreze unul viabil. Practic, statul are un port, dar nu ştie să-l exploateze. România a avut un Master Plan pentru Portul Constanţa încă din anul 2001, dar guvernanţii n-au vrut să adopte documentul elaborat de japonezii de la JICA, deşi putea fi măcar un punct de plecare. Poate pentru că a fost gratis, iar asta e de neacceptat pentru o ţară atât de bogată. Motiv pentru care Ministerul Transporturilor a plătit două milioane de euro englezilor de la Ernst & Young pentru un alt Master Plan, realizat de sucursala lor din Bucureşti. Proiectul realizat este însă contestat vehement de portuari, care îi acuză pe autori de amatorism, iar pe guvernanţi de incompetenţă.

• NATIONAL

• Noi execuţii la "Doi s' un sfert"!

Gata, deja se coace al doilea lot DIPI! Este vorba despre un dosar penal care ar fi fost înregistrat încă din 2013 la DNA, in care liderul "reacţionarilor" este suspectat de "favorizarea infractorului", o infracţiune care devenise deja o banalitate pentru cei din vechea garda de la "Doi s' un sfert". Marea problema care însă ar putea ieşi la iveala cu ocazia acestei noi anchete spectaculoase, care ar putea curata total "puroiul" rămas aici, ar fi reprezentata de faptul ca unii infractori de lux beneficiau de servicii de protecţie informativa din partea anumitor ofiţeri ai DIPI. Dar mai ales ca, in unele cazuri, unii poliţişti care se apropiau prea mult de anumite spete sensibile erau pur si simplu "executaţi" profesional, prin retragere avizelor ORNISS. Ceea ce, pentru orice om din sistem, echivalează pur si simplu cu o sinucidere profesionala. În urma cu aproape doi ani se vehiculau informaţii in sistem despre racolarea şefului Oficiului Registrului National al Informaţiilor Secrete de Stat, Marius Petrescu, de către "Doi s' un sfert".

• Invazia prostituatelor la Cannes: afaceri de milioane de dolari

Elie Nahas, om de afaceri si apropiat al lui Muammar al-Gaddafi, a fost acuzat, in 2007, ca ar fi şeful unei reţele de prostituţie si escorte de lux. In 2013, acesta a dezvăluit pentru "Hollywood Reporter" secretele afacerii. La fel ca Brad Pitt si Angelina Jolie, Elie Nahas era un oaspete de onoare la Festival. Nahas a fost mana dreapta a lui Moatessem Gadhafi, fiul petrecăreţ al dictatorului. El a fost acuzat ca a condus o reţea de prostituţie formata din peste 50 de femei, puse la dispoziţia lui Gadhafi si a altor miliardari din Orientul Mijlociu, in perioada Festivalului de la Cannes. Conform politiei franceze, fetele "de lux" aplicau un tarif de 4.000 de dolari pe noapte, ceea ce ar duce la afaceri totale de milioane de dolari din prostituţie in cele 11 zile de festival. Nahas spune ca arestarea lui nu a însemnat si încheierea acestor practici. "Droguri, băutură si femei frumoase. Fetele îşi aşteaptă plicul la finalul fiecărei seri. Aşa se procedează de peste 60 de ani".

• Statul baga 28 milioane de euro la puşculiţă din darea in plată

Întrucât Statul a decis, ieri, sa impoziteze valoarea datoriilor restante ale persoanei fizice care predă imobilul băncii in cazul dării in plată, Fiscul ar putea incasa 127,83 milioane de lei, circa 28,4 milioane de euro. Se pare ca nu s-a ţinut cont ca ne aflam intr-un an electoral. Legea dării in plată are si costuri adiacente piperate, astfel că un debitor ar trebui să plătească in jur de 3.500-4.000 de euro. Prima cheltuială, cea legată de notificări, este de 50 de lei, dar sunt necesare 2-3 notificări.

• PUTEREA

• Răzvan Sava creşte în sondaje, în urma asocierii cu Piedone

Răzvan Sava, primar interimar al Capitalei şi candidat la postul de primar al sectorului 4, a crescut brusc în sondaje, aflându-se cu şapte procente peste principalul contracandidat, Daniel Băluţă, primar interimar al Sectorului 4 (PSD), conform unui sondaj PNL accesat de PUTEREA. Creşterea de popularitate a lui Sava este pusă pe seama asocierii sale cu fostul primar al sectorului, Popescu Piedone. Sava sfidează conducerea PNL, care, prin co-preşedintele Vasile Blaga, l-a criticat dur pentru susţinerea reciprocă cu Piedone, din cauza imoralităţii flagrante a unei asemenea înţelegeri. Sava afectează imaginea PNL, a spus Blaga. Însă, până acum nu s-a auzit vreo ameninţare cu excluderea din partid la adresa primarului interimar.

• Piperea: Există trei investitori interesaţi de cumpărarea Oltchim!

Combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, una dintre cele mai mari societăţi petrochimice din România şi din sud-estul Europei, are deja trei "peţitori", în prezent manifestându-şi interesul pentru compania românească un fond de investiţii britanic, un consorţiu româno-britanic, dar şi grupul germano-polonez PCC SE, unul dintre acţionarii minoritari ai combinatului. De altfel, Grupul PCC îşi manifestase şi în trecut interesul pentru combinat, însă a pierdut licitaţia organizată de statul român pentru privatizarea Oltchim, acum câţiva ani, în faţa lui Dan Diaconescu, fapt care a declanşat atunci un adevărat scandal, presărat cu acuzaţii grave la adresa autorităţilor române. Oltchim este în reorganizare judiciară de mai bine de trei ani. Unul din administratorii judiciari, avocatul Gheorghe Piperea, a declarat pentru ziarul PUTEREA că, potrivit celui mai optimist scenariu, Oltchim ar putea ieşi din insolvenţă la mijlocul anului viitor.

• ROMANIA LIBERA

• Beijingul a marcat 50 de ani de la Revoluţia Culturală în tăcere

Beijingul a marcat 50 de ani de la Revoluţia Culturală în tăcere, oprind orice menţionare a haosului declanşat de Mao la 16 mai 1966 prin declaraţia de război contra "dictaturii burgheziei". În urmă cu o jumătate de secol, la 16 mai, Mao Zedong a declanşat un atac vizând spulberarea propriului aparat al Partidului Comunist (PC) de sus până jos, după ce concluzionase că mergea spre capitalism, arată Wall Street Journal şi New York Times. Milioane de tineri fanatici au răspuns, devenind "gărzile roşii" ale lui Mao. Aşa a început Marea Revoluţie Culturală Proletară în China, o perioadă de nebunie mortală care a luat sfârşit doar la moartea lui Mao un deceniu mai târziu, în 1976. 1,5 milioane de chinezi au fost bătuţi până la moarte, împinşi să se sinucidă sau ucişi în lupta dintre facţiunile Gărzii Roşii.

• Socialistul Maduro, obsedat de "agresiuni externe"

"O bombă cu explozie întârziată care poate exploda în orice monent" este caracterizată Venezuela în aceste zile în care la criza economică gravă s-a suprapus cea politică. Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a ordonat confiscarea uzinelor "paralizate de burghezie" şi închiderea întreprinzătorilor acuzaţi că "sabotează ţara", după ce în ajun decretase starea de excepţie. Opoziţia a avertizat contra unui risc de "explozie" în Venezuela dacă nu reuşeşte să organizeze un referendum pentru revocarea şefului statului. "Dacă zăvorâţi calea democratică, nu ştim ceea ce se poate petrece în ţară. Venezuela este o bombă care poate exploda în orice moment", a declarat şeful opoziţiei, Henrique Capriles, făcând apel ca "întregul popor să se mobilizeze pentru obţinerea înlăturării lui Maduro". "Uzinele arestate, uzinele redate poporului! (...) Voi mă veţi ajuta să recuperez toate uzinele paralizate de burghezie", a declarat Maduro la Caracas în faţa a miilor de partizani care îl susţin. El încearcă cu orice preţ să împiedice un referendum pentru revocarea sa.

• ZIARUL FINANCIAR

• Unul dintre cele mai bine păzite secrete din România: cât costă o Dacia la poarta fabricii?

Preţul de producţie al unui automobil Dacia produs la Mioveni este aproape la jumătate faţă de cel de la dealer, în condiţiile în care acesta nu include costurile legate de transport şi marketing. Automobile Dacia, compania care controlează uzina grupului Renault de la Mioveni, a înregistrat anul trecut venituri în valoare 10,279 miliarde de lei din vânzarea a 339.233 de autoturisme, potrivit raportului de gestiune al companiei. Astfel, "la poarta fabricii" preţul mediu al unui autoturism Dacia, din gama Logan, Logan MCV, Sandero şi Duster este de 30.300 de lei sau 6.800 de euro. Spre comparaţie, preţul mediu de piaţă urcă spre 15.000 de euro cu TVA, în condiţia în care jumătate din producţie este reprezentată de Duster, al cărui preţ urcă inclusiv la peste 18.000 de euro, cât costă echiparea de top, pentru care există şi cererea cea mai mare

• Unul dintre intermediarii care aduc gazul rusesc în România îşi plăteşte angajaţii cu peste 8.000 de lei lunar

Conef Gaz, unul dintre cei doi intermediari care aduc pe plan local gazul de la ruşii de la Gazprom, a terminat anul trecut cu un business de aproape 330 de milioane de lei cu numai opt angajaţi. Aceşti opt angajaţi însă au primit un salariu mediu net de 7.310 lei (1.640 de euro). Anul trecut, salariul mediu net la nivelul economiei a fost de 1.850 de lei. În 2016, salariul mediu net al angajaţilor Conef Gaz va depăşi pragul de 8.000 de lei. Conef Gaz este o companie specializată în furnizarea de gaze naturale, al cărei acţionar majoritar este Conef Energy, firmă în spatele căreia se află mogulul rus Vitali Matchitski, care controlează numeroase afaceri cu aluminiu, inclusiv Alro Slatina.

• Nicolae Dumitru (Niro) se pregăteşte să intre pe piaţă cu celebrul Grand Hotel du Boulevard

Grupul de firme Niro, controlat de omul de afaceri Nicolae Dumitru, a finalizat restaurarea clădirii monument Grand Hotel du Boulevard, situată aproape de Piaţa Universităţii, iar investiţia a ajuns la 12 milioane de euro, potrivit oficialilor companiei. În această clădire a funcţionat primul hotel din Bucureşti cu apă curentă în camere, deschis în 1877. "Imobilul va fi dat în curând în exploatare, suntem în discuţii avansate cu importante grupuri internaţionale şi naţionale. Nu excludem pentru moment nicio modalitate de exploatare, totul ţinând de finalizarea discuţiilor şi ne­gocierilor cu solicitanţi puternici din ţară şi străinătate", a spus Ion Badea, res­ponsabilul de comuni­care al gru­pului Niro. Acesta este al doilea mo­nu­ment restaurat din zonă, care a funcţionat ca hotel. În 2012, a fost redeschis hotelul Cişmigiu, în urma unei investiţii de 15 mil. euro, o clădire-monument a oraşului din 1912, cumpărată de spaniolii de la Hercesa în 2004.