REVISTA PRESEI 17.10.2011

REVISTA PRESEI 17.10.2011

• ADEVARUL

• G20 va decide care sunt cele 50 de bănci de importanţă capitală pentru finanţele lumii

Lista celor mai importante instituţii financiare din întreaga lume va fi realizată de Consiliul pentru Stabilitate Financiară, condus de Mario Draghi, viitor Guvernator al Băncii Centrale Europene. Aceasta va fi publicată înaintea întâlnirii G20 care va avea loc în zilele de 3-4 noiembrie, la Cannes în Franţa. Potrivit unor surse din citate de Bloomberg, băncile alese de liderii G20 ca fiind de importanţă capitală pentru sistemul financiar-bancar global vor fi forţate să-şi majoreze capitalurile. Intenţia G20 de a alege un număr de bănci care să fie supuse unor astfel de proceduri obligatorii a fost confirmată chiar şi de Ministrul de Finanţe al Franţei, Francois Baroin.

• Din culisele întâlnirii cu şeful Bilderberg

După ce au făcut lobby monedei euro, şeful Bilderberg şi cel al Consiliului pentru Relaţii Externe au ciocnit un pahar de şampanie cu guvernatorul BNR. Au venit pe nevăzute, şi au plecat la fel! Vineri, reprezentanţii a două dintre cele mai influente instituţii internaţionale, intrau în clădirea BNR pe uşa rezervată celor care nu vor să fie văzuţi. Sâmbătă au părăsit Bucureştiul în aceeaşi discreţie. Preşedintele Grupului Bilderberg - Vicontele Etienne Davignon şi Richard Haas, şeful Consiliului pentru Relaţii Externe (Council of Foreign Relations - CFR), au fost scumpi la vedere pe toată perioada prezenţei lor în România. După conferinţă nu au ratat însă ocazia de a ciocni un pahar de şampanie cu o parte dintre invitaţi.

• Protestele anti-Wall Street degenerează în violenţe. Maşini incendiate şi sedii de bănci devastate

Mişcarea "Occupy Wall Street", care s-a extins de ieri în toată lumea, a degenerat în adevărate lupte cu forţele de ordine la Roma, după ce protestatarii au incendiat două maşini şi au spart geamurile mai multor bănci. În capitala italiană, mai multe zeci de mii de oameni s-au strâns pe străzi, după ce United for Global Change, site-ul central al mişcării, a îndemnat oamenii din toată lumea să se revolte împotriva ideii că vor fi nevoiţi să suporte efectele deciziilor proaste ale liderilor lumii financiare. Italia este una dintre statele europene cele mai afectate de criza datoriilor suverane, iar Guvernul de la Roma a luat măsuri dure de austeritate în ultimele luni.

• Trichet: Liderii politici trebuie să înveţe mai multe lecţii din criză

Jean-Claude Trichet, preşedintele BCE, una dintre ţintele protestelor de sâmbătă din întreaga lume, a declarat că a "auzit" mesajul manifestanţilor şi este necesar ca liderii politici să înveţe mai multe lecţii din criză, însă a avertizat că nu trebuie să se ajungă la soluţii radicale. La o zi după protestele din întreaga lume împotriva inechităţii economice, Trichet a arătat, duminică, că criza l-a învăţat că sistemul financiar nu trebuie să rămână într-o stare atât de fragilă, şi a cerut o reglementare mai dură. Trichet a avertizat însă că autorităţile nu trebuie să meargă până la desfiinţarea băncilor, care finanţrează trei sferturi din economie.

• Investitorii sofisticaţi mizează pe revenirea pe creştere a preţului aurului

Marii jucători internaţionali cred că pe fondul crizei datoriilor suverane din Europa, pieţele de acţiuni vor continua să scadă, iar metalul preţios va aduce câştiguri semnificative. După căderea de peste 20 de procente pe care preţul metalului galben a înregistrat-o de la maximele din septembrie, până la minimul ultimelor două luni, de 1923 de dolari pe uncie, marii jucători internaţionali se repoziţionează pentru revenirea acestuia pe creştere. 22 dintre cei 25 de analişti chestionaţi într-un sondaj realizat de Bloomberg cred că aurul va reveni pe trend crescător. În ultima lună, peste 4200 de miliarde de dolari din valoarea pieţelor de acţiuni din întreaga lume a dispărut pe fondul temerilor privind escaladarea crizei datoriilor suverane din Europa. Ultima oară când investitorii sofisticaţi au mizat pe creşterea aurului, acesta a înregistrat o creştere de peste 21 de procente.

• Săptămână decisivă pentru soarta Greciei şi a zonei euro

Liderii UE se întâlnesc duminică (23 octombrie) în Bruxelles în cadrul mult-aşteptatului consiliu european pentru a găsi o soluţie la criza datoriilor suverane din zona euro. Presiunea creşte, în timp ce Spaniei îi scade rating-ul de credit, protestele anti-austeritate se intensifică, iar liderii europeni repetă cu fiecare ocazie că trebuie acţionat "rapid" pentru a evita o contagiune a crizei din Grecia şi în restul statelor UE, situaţie care ar afecta nu numai economia Europei, dar şi cea globală. Rezultatul discuţiilor consiliului european va defini şi poziţia pe care Uniunea Europeană o va adopta la următorul summit al G20 (grupul celor mai bogate 20 de economii din lume) de la Cannes, din 3-4 noiembrie.

• "Orban-Împărat" irită Statele Unite

Ungaria Legile promovate de guvern atrag criticile Washingtonului. Premierul ungar se face că plouă. Încă de la elaborarea primelor legi, Statele Unite au privit cu suspiciune activitatea noului cabinet de centru-dreapta al lui Viktor Orban. Washingtonul a transmis, prin intermediul secretarului de stat, Hillary Clinton, unele nemulţumiri. Dată fiind lipsa de reacţie a părţii ungare, Departamentul de Stat a vrut să revină, dar nu a avut posibilităţi de comunicare. Această situaţie a determinat cotidianul american "The Washington Post" să publice un articol critic la adresa guvernului de la Budapesta.

• China susţine în secret euro

China s-a angajat să susţină din culise zona euro, în schimbul adoptării unor decizii privind reducerea deficitului şi restricţii bugetare drastice, scrie "Sunday Times". Reprezentanţi ai Chinei la reuniunea miniştrilor de finanţe ai G-20, organizată sâmbătă, la Paris, au subliniat disponibilitatea Beijingului de a investi zeci de miliarde în zona eruro, prin achiziţionarea de infrastructuri în ţări puternic îndatorate din zonă, scrie publicaţia britanică. Surse participante la discuţii au relatat că diferite bănci chinezeşti ar putea susţine eforturile de diminuare a datoriei publice în zona euro. China doreşte să se asigure că zona euro cunoaşte amploarea dificultăţilor financiare cu care se confruntă şi nu se va prăbuşi, înainte să înceapă redresarea economică, a declarat pentru "Sunday Times"un participant la dezbateri.

• CAPITAL

• Roubini versus Soros: Băncile nu mai au bani! Cine are dreptate

De obicei, într-un mod aproape fără excepţie, George Soros şi Nouriel Roubini fac declaraţii care se potrivesc perfect. Există însă un aspect destul de important pentru criza datoriilor de acum, asupra cărora investitorul nu este de acord cu economistul: recapitalizarea băncilor. Astfel, dacă una dintre cele 10 măsuri pe care Roubini le-a enumerat pentru ca Europa să iasă din criza datoriilor era recapitalizarea urgrentă a băncilor, Soros spune că băncile nu ar trebui recapitalizate, ci mai degrabă statele să garanteze pentru ele. Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania şi una dintre cele mai mari din lume, va face tot ceea ce poate pentru a evita o recapitalizare forţată, a declarat joi directorul său general Josef Ackermann, adăugând că Deutsche Bank are suficiente fonduri proprii pentru a se pregăti pentru criză. Nu capitalul băncilor este problema ci mai degrabă faptul că obligaţiunile guvernamentale şi-au pierdut statutul de active fără riscuri', a declarat Josef Ackermann.

• A început numărătoarea inversă: UE trebuie să vină cu un plan concret de ieşire din criza datoriilor până pe 23 octombrie

Marile economii ale lumii au cerut Europei la summitul G20 de ieri să acţioneze decisiv pentru a rezolva criza datoriilor suverane din zona euro, în termen de 8 zile. Astfel, miniştrii de finanţe şi şefii băncilor centrale din naţiunile G20 au spus într-un comunicat comun că se aşteaptă ca la summitul Uniunii Europene de pe 23 octombrie să adopte un plan comprehensibil pentru a rezolva actualele probleme. Potrivit ministrului francez de finanţe Francois Baroin, Berlinul şi Parisul sunt foarte aproape de a ajunge la o înţelegere privind reducerea datoriei Greciei, stoparea contagiunii şi protejarea băncilor europene. De celelaltă parte, liderii ţărilor non-europene au ţinut să precizeze că deja criza europeană le afectează puternic economiile şi că este presantă o acţiune decisivă.

• Se întâmplă: America a declarat război comercial Chinei

Senatul american reproşează Chinei că distruge locurile de muncă din Statele Unite din cauza subevaluării yuanului care facilitează exporturile chineze. Americanii au votat un text de lege care prevede sancţionarea statelor care îşi subevaluează moneda, ceea ce înseamnă o grea lovitură dată exporturilor chineze şi aşa greu încercate de o cerere mondială în scădere. Textul prevede punerea în aplicare a unor drepturi şi controale suplimentare la vamă la importurile din aceste state. Cea mai vizată ţară: China.

• Cât costă încrederea investitorilor: 150 miliarde de euro

Băncile europene au nevoie de o recapitalizare de cel puţin 150 miliarde de euro pentru a recâştiga încrederea investitorilor. "Dacă suma alocată recapitalizării este mai mică de 150 miliarde de euro înaintea anunţării unor veşti proaste referitoare la Grecia, am putea asista la o dezamăgire a investitorilor, cu rezultat imediat pe burse", a atras atenţia Claudiu Cazacu, analist şef în cadrul firmei de trading online X-Trade Brokers. Potrivit acestuia, tot 150 miliarde euro este şi expunerea băncilor europene pe Grecia. În plus, pierderile estimate de cei care au expunere pe datorii vor fi de circa 50%, prin reducerea datoriilor. Dar, deşi pierderile directe sunt de 80 miliarde euro, suma care trebuie alocată recapitălizării trebuie să fie mai mare pentru că nu este vorba numai de Grecia, ci şi de toate ţările care au expunere mare pe datorii elene.

• CURENTUL

• Toţi oamenii lui Ioan Oltean au probleme la DNA

"Ultimul mohican", Silviu Bian (şeful ANOFM) prins în flagrant în timp ce lua mită. Nu există niciun dubiu că toţi politicienii au de obicei un scop suprem. Acela de a prelua puterea. De multe ori însă ei fie fac uz de mijloace "neortodoxe" pentru a-şi atinge acest deziderat, fie acţionează despotic după ce au preluat hăţurile puterii. De la acest obicei nu se abate nici secretarul general al PDL, Ioan Oltean, care apare ca punct comun în cel puţin patru cazuri de corupţie anchetate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Acest "careu de aşi" format din Ioan Nelu Botiş (fostul ministru al Muncii), Ioan Andreica (fostul secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Crinuţa Dumitran (fosta şefă a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor - ANRP), dar şi Silviu Bian (preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă) are un singur numitor comun - secretarul general al PDL, Ioan Oltean.

• Şefii USL se scuză în avans pentru posibilul fiasco politic din 2012

Liderii USL se înghesuie care mai de care să cânte prohodul USL înainte cu an de alegerile parlamentare şi locale. În ultima perioadă, şefi ai Uniunii liberal-stângiste precum Ilici Iliescu, Ponta şi mai nou Antonescu par să hărăzească un final nefericit hibridului politic. Liberalul roşu Crinuţ Antonescu le-a spus, vineri, aleşilor locali liberali reuniţi la Braşov, că este de acord să răspundă doar el dacă ăiese răuă cu USL, dar nu este de acord să i se atribuie o decizie nedemocratică, în condiţiile în care toate forurile partidului au votat în favoarea construirii USL.

• România, codaşă la productivitatea muncii

România se situează la coada clasamentului privind productivitatea muncii în rândul celor 27 de state membre, devansând doar Letonia şi Bulgaria, potrivit datelor Eurostat, citate într-un raport al Comisiei Europene (CE) privind competitivitatea industriei în UE. Potrivit CE, pe termen lung, provocarea României va fi de a asigura o trecere de la muncă necalificată şi domenii cu un consum ridicat de energie către activităţi inteligente, eficiente din punct de vedere al consumului de resurse şi al emisiilor de carbon.

• CURIERUL NATIONAL

• An bun pentru vinuri. Vor merge şi vânzările?

Condiţiile meteo favorabile au determinat o producţie net superioară anului trecut. Pentru anul acesta, însă, stagnarea pieţei este cea mai optimistă previziune. Primele semne de revenire sunt aşteptate la sfârşitul acestui an sau abia din 2012. Anul acesta a fost unul dintre cei mai buni ani din punct de vedere meteorologic pentru agricultura din România. Producătorii de vin locali şi chiar importatorii confirmă printr-o producţie mult mai bogată decât cea din 2010 şi de o calitate superioară. Din păcate, recolta de struguri nu poate fi transformată în vin bun de vânzare în acelaşi an, aşa că producătorii de vin trebuie să aştepte anii următori.

• Decalajul între bogaţi şi săraci expune SUA la noi crize financiare

Diferenţa tot mai mare dintre americanii bogaţi şi cei săraci dăunează economiei Statelor Unite, care devine tot mai vulnerabilă la crize financiare repetitive şi care este din ce în ce mai puţin capabilă să genereze o dezvoltare durabilă, transmite Bloomberg. Tendinţa de creştere a inechităţii, lăsată liberă în ultimele decenii, ar putea condamna Wall Street, timp de o generaţie, la profituri mediocre şi ar putea provoca chiar instabilitate socială, potrivit analiştilor şi directorilor din sectorul financiar. Disputele referitoare la echitatea economică trec în centrul atenţiei, din cauza economiei aproape de stagnare şi a unui şomaj de 9,1%, în timp ce profiturile corporaţiilor se menţin la niveluri ridicate.

• Când vom deveni exportatori de produse alimentare?

Ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat, vineri, că România trebuie să devină exportator de produse alimentare, însă ar trebui ca mare parte dintre acestea să fie mai întâi prelucrate, dar să satisfacă şi securitatea alimentară naţională, pentru că potenţialul atins a ajuns la 60%. Acesta a spus că în afară de cereale şi plante tehnice, care au înregistrat producţii importante în acest an, trebuie dezvoltată şi producţia zootehnică. Ministrul a vorbit şi despre potenţialul pe care îl are România în domeniul cultivării de plante tehnice şi despre producţia record de 1,8 milioane de tone la floarea-soarelui.

• Când vor ieşi acţiunile FP din sensul unic pe care s-au înscris din prima zi?

De la listare, titlurile Fondului se află pe un trend descendent bine delimitat. Acţiunea FP se apropie de o rezistenţă multiplă într-un moment în care a comunicat reducerea profitului la 535,29 mil. lei şi o scădere de 4,78% a activului net. Acţiunile Fondului Proprietatea (FP) par a nu găsi catalizatorul care să le pună pe o tendinţă de apreciere, în condiţiile în care acest simbol se află într-un declin coerent încă din prima zi de tranzacţionare când, de altfel, s-a consemnat şi maximul din ring. Rezultatele financiare de vineri sunt mai degrabă dezamăgitoare şi vin într-un moment în care titlurile FP se apropie de o rezistenţă tehnică multiplă în zona de 0,46 lei/acţiune.

• FMI recomandă garantarea depozitelor bancare la nivelul UE şi reglementarea coordonată a băncilor

Fondul Monetar Internaţional (FMI) recomandă introducerea unei scheme UE de asigurare a depozitelor bancare şi o reglementare mai coordonată a băncilor din Europa, astfel încât legislaţia naţională uneori contradictorie de la un stat la altul să nu amplifice criza, transmite Reuters, preluat de Mediafax. Pieţele financiare globale au fost zguduite în ultimele săptămâni de temerile că criza datoriilor de stat din zona euro ar putea declanşa o criză bancară europeană. Liderii europeni şi mulţi economişti vor recapitalizarea celor mai mari bănci europene.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Bâlbâieli în USL cu sondajele pe Bucureşti: faza pe sectoare

Testarea candidaţilor pentru primăriile de sector este amânată de disputele dintre PSD şi PNL, fiecare partid încercând să îşi impună propria variantă. Blocaj în USL la nivelul Capitalei. Sondajele care trebuiau demarate încă din luna septembrie pentru testarea celor mai buni candidaţi la primăriile de sector nu au fost iniţiate nici până în prezent. PSD şi PNL îşi dispută încă sectoarele 3 şi 6, considerate a fi mai uşor de smuls democrat-liberalilor. În plus, PSD are propriile surse de tensiune: unul din candidaţii pe care Victor Ponta caută să-i impună pentru cele două sectoare, Robert Negoiţă, este aprig contestat de filialele PSD, încă credincioase intereselor lui Marian Vanghelie.

• Preşedintele CSM: "Sunt magistraţi la închisoare care au pensii de peste 10.000 de lei"

După ultimele cazuri de corupţie în Justiţie, când două judecătoare au fost acuzate că au primit mită de la un om de afaceri pentru a-l favoriza într-un dosar, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă, a reacţionat ferm. El a propus ca un judecător corupt, care se pensionează, să primească pensia după cât a cotizat la sistemul de pensii şi nu după criteriul care prevede că magistraţii primesc pensie 80% din ultimul salariu brut pe care îl încasează ca judecător sau procuror.

• JURNALUL NATIONAL

• Teo Trandafir renunţă la politică şi se întoarce în televiziune

Teo Trandafir a anunţat aseară, într-o emisiune de la Antena 3, că vrea să se întoarcă în televiziune. Trecută printr-o experienţă de viaţă şi de moarte, actuala deputată doreşte să renunţe la politică şi să revină la meseria care a făcut-o celebră. Ea nu a spus spre ce post de televiziune se va îndrepta sau dacă are vreo ofertă. Teo Trandafir a intrat în politică în luna martie 2010, când şi-a depus candidatura din partea PDL pentru alegerile parţiale pentru Camera Deputaţilor din Colegiul 19 din Bucureşti, pe care le-a câştigat.

• Royal Navy a pus tunurile pe Michelle Obama

Echipajului unei nave aparţinând Marinei Regale britanice i s-a ordonat de serviciul de protecţie al Primei Doamne a Statelor Unite, Michelle Obama, să lase jos cele două tunuri de pe punte, pentru că vâfurile acestora erau îndreptate chiar către ferestrele apartamentului pe care ea îl ocupa într-un hotel sud-african din Cape Town. Englezii s-au conformat, dar i-au cri­ticat pe agen­ţii americani că au su­pra­es­­timat pericolul când i-au ordonat căpitanului de pe HMS Edinburgh să mişte tunmurile într-o altă direcţie, deşi li s-a demonstrat că rachetele Sea Dart aveau muniţie inofensivă, iar tunurile tocmai fuseseră scoase pe punte, urmând a fi folosite într-o ceremonie în onoarea unui marinar care murise, locotenentul Sara Hellawell, de 26 de ani. "

• Nemţii şi americanii se contrează reciproc pe tema datoriilor. Germania: e usor să comentezi de pe margine, deşi parţial esti vinovat de criză

Guido Westerwelle, ministrul german de Externe, s-a dezlănţuit ieri la adresa SUA după ce americanii au spus că statele din zona euro nu fac îndeajuns pentru a rezolva problemele economice, şi a notat că SUA a contribuit din plin la actuala criză, potrivit The Telegraph. "Să nu uităm că prima cauză a actualei crize nu este prea multă datorie în Europa, ci în întreaga lume. Aşa că nu pot să înţeleg anumite comentarii critice din partea prietenilor noştri americani în privinţa politicilor noastre de reducere a datoriilor", a spus Westerwelle în săptămânalul Bild am Sonntag. Remarcile sale vin după o serie de împunsături între Berlin şI Washington. Luna trecută, preşedintele american Barack Obama a cerut Europei să acţioneze mai rapid şi să găsească o soluţie, spunând că datoriile europene şi criza bancară "sperie lumea".

• NATIONAL

• Piramida arestarilor cere si un ministru!

Cruciada anticoruptie declansata de DNA frapeaza prin ritmul galopant in care se trece la "next level". Practic, se poate vorbi de un algoritm bine stabilit al retinerilor, care sunt tot mai rasunatoare. S-a inceput cu un director vamal, s-a trecut la directori de deconcentrate si subsecretari de stat, acum a picat un secretar de stat. Iar sistemul piramidal in care au avut loc arestarile va culmina cu incatusarea unui ministru plin! Sursele noastre sustin ca o asemenea lovitura de imagine este imperios necesara, daca se vrea ca solicitarea proaspatului ministru al Afacerilor Europene, Leonard Orban, de recuperare a fondurilor comunitare necheltuite pana acum, sa aiba succes.

• Boc isi trece bugetul cu 100.000 de euro pe cap de parlamentar

Ca sa fie sigur ca Legea bugetului pe 2012 va trece de Parlament in forma propusa de Guvern, Emil Boc a promis in Coalitie cate 100.000 de euro pe cap de parlamentar. Ca sa stea linistit in frutea Executivului si sa-si vada legile trecute prin Parlament, Emil Boc face ce stie el mai bine, recte cumpara voturile alesilor din arcul guvernamental. Alesi care, gandindu-se ca se apropie un nou an electoral, s-au lasat cam greu convinsi sa mai voteze traznaile Executivului.

• Antonescu ii improasca pe Voiculescu si Melescanu cu cacofonii

Crin Antonescu nu mai suporta pretentiile conservatorilor si nici diplomatia lui Teodor Melescanu. Ca sa le inchida gurile de tot nemultumilor de la Brasov, liderul PNL i-a amenintat pe conservatori cu "repunerea in discutie" a negocierilor care stau la baza ACD, daca PC "nu trage" in aceeasi directie cu USL. In final, Antonescu i-a scos direct ochii lui Voiculescu, povestind cum i-a cedat vicepresedintia Senatului, detinuta de Teodor Melescanu. Melescanu a fost si el luat peste picior. "Il stimez in toate chipurile vazute si nevazute", "a coabitat de cand se stie cu cine vrei si cu cine nu vrei", "nu se supara cand era injurat de Traian Basescu si coabitarea era gata", a comentat, plin de "umor", Antonescu.

• Grecia mai are sapte zile de agonie

Conducerea FMI avertizeaza ca economia mondiala merge tot mai prost, iar Grecia mai are doar o saptamana pentru a fi salvata. Seful Birlderberg atentioneaza ca si Romania este in pericol. Directorul general al Fondului Monetar International, Christine Lagarde, atrage atentia ca situatia economica mondiala s-a inrautatit in ultima perioada. In plus, Europa mai are doar o saptamana la dispozitie, pana pe 23 octombrie, cand are loc summitul UE, pentru a gasi o solutie in privinta Greciei si a crizei datoriilor suverane.

• PUTEREA

• Etienne Davignon: "Pentru România e vital să-şi facă ordine în interior"

Adevărul despre Grupul Bilderberg este că s-a înfiinţat acum 50 de ani, când relaţiile dintre SUA şi Europa deveniseră destul de tensionate, şi s-a simţit nevoia unei conferinţe anuale de trei zile la care să participe oameni de ştiinţă, specialişti în diverse domenii, politicieni, oameni de afaceri şi care să înţeleagă care sunt adevăratele intenţii ale fiecăruia. Faptul că aceste întâlniri au continuat, denotă că participanţii nu au văzut întâlnirile drept o pierdere de timp. Cât despre dominarea lumii, mereu am spus că atunci când se va acţiona în sensul acesta, îmi voi da demisia. Pentru că supremaţia asupra lumii nu este ceva ce poate fi negociat. În privinţa României, în primul rând, dacă există scepticism, acesta este legat de capacitatea ţării de a-şi face ordine în interior, de capacitatea de a face exporturi. Investiţiile străine se vor face cu reţinere, nu pentru că nu există încredere în România, ci pentru că nu există încredere în nimic.

• Banii Constanţei, cheltuiţi cu amicii

Primăria lui Radu Mazăre plăteşte firmei unui asociat al său un milion de euro pentru paza unor bunuri publice din Staţiunea Mamaia. Pe 1 septembrie, municipalitatea constănţeană a atribuit contractul pentru servicii de pază, fără publicarea vreunui anunţ de participare la licitaţie, firmei Conpress Holding. Potrivit Registrului Comerţului, dar şi declaraţiei de avere a lui Radu Mazăre, primarul este asociat cu patronul Conpress Holding, Sorin Strutinsky, în mai multe firme, alături de preşedintele Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu.

• BRD "sechestrează" banii clienţilor

Chiar dacă au trecut aproape şase luni de la aprobarea Ordonanţei 33 privind implementarea Programului "Prima Casă", prin care s-a decis împărţirea riscurilor şi pierderilor între stat şi finanţatori în mod egal, băncile refuză să informeze împrumutaţii cu privire la reducerea comisionului de gestiune a creditului. Mai mult, împrumutaţii sunt sfătuiţi de ofiţerii de credit să depună întreaga valoare a comisionului anual de gestiune în cont, "pentru a evita plata unor penalizări în valoare de minim 10 euro/zi". Cel mai bun exemplu este BRD Groupe Societe Generale, prima bancă din România care a acordat un credit în cadrul Programului "Prima Casă". Banca refuză să-şi informeze împrumutaţii cu privire la valoarea comisionului de gestiune pentru anul 2011 pe care aceştia trebuie să îl plătească, motivând că nu ştie încă cuantumul exact al comisionului.

• Ministerul Finanţelor vrea să împrumute luni 800 milioane lei de la bănci

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) organizează luni o licitaţie pentru o emisiune de obligaţiuni, cu scadenţa la doi ani, în valoare de 800 milioane de lei. Trezoreria are un program de împrumuturi de 4 miliarde de lei de la bănci în octombrie, prin şase emisiuni de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat. În primele nouă luni din 2011, MFP a împrumutat de la bănci aproape 40 de miliarde de lei, iar în 2010 a împrumutat de pe piaţa internă peste 41 miliarde de lei. Deficitul bugetar programat pentru anul 2011 şi agreat în cadrul pachetului financiar cu FMI şi Uniunea Europeană este de 23,953 miliarde lei.

• ROMANIA LIBERA

• Lungul drum spre prescripţie al marilor dosare de corupţie

Mult aşteptatele verdicte în dosarele de corupţie ale unor actuali sau foşti demnitari întârzie să apară chiar şi la cinci-şase ani de la trimiterea în judecată. Dacă împricinaţii refuză să comenteze pe marginea proceselor pe care le au, o analiză a parcursului dosarelor în instanţă conturează cele mai frecvente strategii folosite pentru tergiversare. Strategiile sunt recunoscute şi de judecători, iar ele variază - de la invocarea constituţiei, la invocarea condiţiilor meteorologice.

• Guvernul român, forţat de CEDO să restituie 21 de MILIARDE de EURO proprietarilor furaţi de comunişti

România mai are doar nouă luni pentru a modifica legile privind retrocedarea proprietăţilor confiscate de comunişti, potrivit unei decizii emise de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Ţara noastră este pe locul I în ceea ce priveşte nerespectarea dreptului de proprietate între cele 47 de ţări membre ale Consiliului Europei şi pe locul trei în clasamentul violării dreptului la un proces echitabil, după Rusia şi Ucraina, se arată într-un raport al Centrului Român de Politici Europene (CRPE). "Acest sistem disfuncţional a eşuat constant, ceea ce a dus la peste 255 de violări ale Convenţiei Europene a Drepturilor Omului din 2005 încoace. În 2010, CEDO şi-a pierdut răbdarea şi a dat prima hotărâre-pilot împotriva României", susţine Andrei Popovici, autorul raportului.

• Cum "lucra" cu şpaga şeful forţei de muncă

Silviu Bian, şef al ANOFM şi vicepreşedinte al PDL Alba, este acuzat că a primit peste 100.000 de lei şi 22.000 de euro de la angajaţii Agenţiei pentru Forţa de Muncă din Braşov, în schimbul păstrării locurilor de muncă. Angajaţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea For­ţei de Muncă din Braşov i-au dat de două ori şpagă lui Bian din banii de salarii, potrivit procurorilor Departamentului Naţional Anticorupţie. Prima dată, pe 17 septembrie, oamenii au pus mână de la mână şi i-au oferit lui Bian 22.000 de euro şi 19.000 de lei. Potrivit DNA, şeful Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă ar fi cerut bani de la funcţionarii structurilor judeţene pentru a le vira 25% din costul proiectelor finanţate din fonduri europene, reprezentând cofi­nan­­ţarea proiectelor din fonduri proprii.

• SAPTAMANA FINANCIARA

• Top 50 angajatori privaţi din România. Firmele din construcţiile de maşini, din sistemul bancar şi din comerţ cumulează cel mai mare număr de salariaţi

Săptămâna Financiară" a întocmit clasamentul primilor 50 de angajatori din mediul privat după numărul contractelor de muncă înregistrate ca fiind active la 1 octombrie 2011. Acest top are la bază datele oficiale existente în REVISAL şi indică domeniile economice în care dinamica personalului este una pozitivă. De asemenea, arată cum două investiţii majore realizate de Renault şi Ford au reuşit să antreneze alte infuzii importante de capital, materializate în deschiderea unor companii a căror producţie este legată direct de construcţia de maşini şi care au atras, în perioada de criză economică, o mare parte din forţa de muncă activă din ţara noastră. De altfel, sectorul auto a constituit colacul de salvare pe care s-a sprijinit întreaga industrie de la noi, generând efecte pozitive şi în export.

• Falimentul Dexia: o lecţie pentru profeţii "Statelor Unite ale Europei"

Gigantul bancar, a cărui naţionalizare a fost decisă săptămâna trecută, avea la finalul lui 2010 o expunere totală de 316 milioane de euro pe România. Prăbuşirea concernului bancar franco-belgian Dexia ar trebui să fie o lecţie pentru toţi partizanii creării "Statelor Unite ale Europei". Aceştia susţin că singura soluţie de ieşire din actuala criză a datoriilor suverane este întărirea coordonării politice şi economice la nivelul Uniunii Europene, inclusiv prin crearea unui Minister de Finanţe şi a unei Trezorerii comune. Însă exemplul Dexia arată că, dimpotrivă, tocmai centralizarea şi etatizarea, atât la nivel monetar, prin crearea euro şi a Băncii Centrale Europene (BCE), cât şi la nivelul sistemului bancar, reprezintă rădăcina bolilor economi­ce de care suferă Bătrânul Continent.

• De ce să scadă dobânzile în locul taxelor?

Dacă Guvernul vrea să stimuleze ceva, nu la credit trebuie să se uite, ci direct la cerere. Ce-i mai potrivit pe timp de criză: să se micşoreze dobânzile sau să se relaxeze fiscalitatea, pentru a stimula investiţiile şi consumul? Cei mai mulţi analişti financiari cred că BNR ar trebui să opereze o reducere agresivă a dobânzii - aşa cum au procedat principalele bănci centrale ale lumii - fiindcă ieftinirea creditului e esenţială pentru stimularea economiei. Problema este însă că Rezerva Federală a SUA a scăzut dobânda-cheie a­proa­pe de zero, dar încre­derea şi consumul tot n-au revenit. Şi, având în vedere că mediul economic de la noi e mai puţin atractiv decât cel american, poate că specialiştii ar trebui să recomande să se practice rate negative de dobândă la credite pentru a se compensa mediul problematic.

• ZIARUL FINANCIAR

• 10 întrebări pentru guvernul Boc la construcţia bugetului

Executivul încă nu a prezentat public bugetul de stat pe 2012. Bugetul de stat, cel mai important act al unui an fiscal, nu a fost finalizat în termenul legal de 15 octombrie şi va ajunge, din nou, cu întârziere în Parlament, guvernul Boc ţinând astfel pe loc toată economia în condiţiile în care oamenii de afaceri nu ştiu pe ce indicatori macroeconomici pot să se bazeze anul viitor. Executivul nu poate să-şi facă bugetul pe 2012 fără indicaţiile misiunii FMI care vine la Bucureşti de-abia pe 25 octombrie, astfel că şi-a asumat încă o dată încălcarea obligaţiei legale de a trimite proiectul în Parlament până la jumătatea acestei luni, astfel încât să existe timp suficient de dezbatere.

• Ce fac bancherii cu averea imobiliară executată silit de la clienţi

Terenuri, apartamente, hoteluri şi păduri se strâng de la o lună la alta în portofoliile băncilor care îşi execută silit clienţii care nu mai plătesc creditele şi pentru care găsirea de cumpărători se dovedeşte imposibilă la preţurile cerute. BCR, cea mai mare bancă locală, încearcă să vândă aproape 10.000 de metri pătraţi pe b-dul Theodor Pallady din Bucureşti - o zonă interesantă în ultima vreme pentru investitori. Şi totuşi, la prima licitaţie la care proprietatea era evaluată la 3,5 mil. euro nu s-a prezentat nimeni. Acum banca face a doua încercare, cu un preţ de pornire de 2,6 mil. euro.

• Bursa numără investitorii pe degete. Guvernul şi criza au alungat 13.000 de investitori din piaţă

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a ajuns să numere pe degete investitorii rămaşi în piaţă, ultimii trei ani de criză lasându-i răni adânci: indicii bursieri nici acum nu au recuperat din scăderi, iar numărul investitorilor activi este la minim. Nicio companie nu s-a listat, iar de privatizări pe bursă nici nu poate fi vorba. Numărul de investitori activi la bursă a atins în luna septembrie cel mai redus nivel din 2005, anul în care BVB a început să publice primele date statistice privind evo­luţia numărului de conturi active de pe piaţă. Numărul de conturi prin care investitorii au cumpărat acţiuni în luna septembrie a fost de doar 2.800, nivel minim absolut în ultimii şase ani, deşi corecţiile din anul 2011 nu au fost nici pe departe la fel de abrupte precum cele suferite de bursă în 2008, când indicii s-au prăbuşit cu peste 75%.

• Ce spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal

"România va trebui să îşi regândească proiecţiile bugetare pentru anul viitor, în condiţiile deteriorării semnificative a proiecţiilor macroeconomice pentru 2012 din cauza perspectivelor economice mai slabe la nivel internaţional, în particular în zona euro. Chiar şi în condiţiile unei creşteri economice de 3,5-4% (proiecţia oficială luată în calcul la fundamentarea strategiei fiscal-bugetare), ţinta de 3% din PIB deficit bugetar pentru 2012 era una foarte ambiţioasă şi ar fi necesitat măsuri suplimentare de ajustare. Probabil că în noul context, o creştere economică de circa 2% pentru 2012 poate fi una realistă (pe baza informaţiilor disponibile în acest moment) pentru a fi utilizată în fundamentarea bugetului. În consecinţă, presiunea pe deficitul bugetar va fi una semnificativ mai mare, fiind necesare măsuri suplimentare de ajustare, mult mai semnificative.

• Dacian Cioloş, comisarul pentru agricultură: Preţurile la terenurile agricole vor creşte. Agronomul va trebui să fie şi economist, să ştie să vândă

Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş (42 de ani), susţine că în viitor preţurile terenurilor agricole în România vor creşte şi că, dacă anul acesta am avut un an agricol bun, rezultatul ar fi fost cu mult mai spectaculos dacă ar fi existat şi o mai bună organizare a fermierilor pe partea de colectare şi de stocare a produselor. Aflat în România pentru a promova proiectul noului Plan Agricol Comun (PAC) al UE, pus la punct împreună cu colaboratorii săi, Cioloş a insistat la emisiunea "După 20 de ani", difuzată ieri de Pro TV pe nevoia de colaborare între fermieri, reuşind însă să-şi atragă nemulţumirea celor mai mari dintre ei faţă de noul cadru bugetar viitor pe care îl promovează şi care prevede plafonarea subvenţiilor agricole la 300.000 de euro pentru o fermă.

• Bilanţul SIF-urilor la 9 luni: Fondul Proprietatea şi Transilvania, cele mai profitabile, Moldova şi Oltenia, în revenire, Muntenia, cu profit la minim

Fondul Proprietatea (FP), susţinut de încasările de dividende de la companiile din portofoliu, şi SIF Transilvania (SIF3), sprijinită de vânzările de acţiuni, ocupă primele poziţii în topul profitabilităţii pentru primele nouă luni din an. La extrema opusă se situează SIF Ba­nat-Cri­şana (SIF1) cu un profit de 20 mil. lei şi SIF Muntenia (SIF4) cu un câştig de 13 mil. lei în primele trei trimestre. Primele nouă luni din an nu au fost deloc uşoare pentru Fondul Proprietatea şi cele cinci SIF-uri, toate raportând scăderi ale activelor nete şi o adâncire a discountului la care acţiunile acestora se tranzacţionează pe bursă în raport cu activul net.

• Cum au traversat băncile cu acţionariat străin criza: plus 1 mld. euro la capital

Băncile străine au adus la capitalul subsidiarelor locale 850 mil. lei (200 mil. euro) anul acesta şi au anunţat injecţii de capital de până la 360 mil. euro, o parte din această sumă până la sfârşitul lui 2011, pentru a combate efectele crizei asupra bilanţurilor. Majorările de capital se ridicaseră la aproximativ 325 mil. euro în 2009 şi încă 450 mil. euro anul trecut. Străinii au injectat astfel aproape un miliard de lei de la începutul crizei în capitalul băncilor locale, la care se adaugă împrumuturile subordonate pe termen mediu şi lung, care au ajuns la 8,65 mld. euro la sfârşitul lunii august, ceea ce înseamnă o creştere de 18% în ultimul an şi respectiv de 45% de la începutul crizei, potrivit datelor BNR.

• Putem ieşi din criză? "Yes, we can!" Dar unde sunt soluţiile? Până una-alta, să nu fim depresivi mai mult decât este necesar

Diferenţele dintre Statele Unite şi Europa în privinţa abordării crizelor se văd de la distanţă. Americanii sunt extrem de pragmatici şi iau decizii extrem de rapid, fără să aibă mustrări de conştiinţă sau să-şi pună întrebări existenţiale. Dacă a trebuit să îşi salveze băncile sau marile corporaţii cu banii contribuabililor, au făcut-o imediat. De cealaltă parte, Europa încă încearcă să găsească soluţii pentru a salva "euro", băncile şi propriile state. Diferenţele dintre cele două părţi s-au văzut pregnant vineri seară la BNR, unde doi lideri influenţi în marile cancelarii ale lumii şi în birourile marilor bănci au stat la aceeaşi masă la dezbaterea "Uniunea Europeană după criza datoriilor".