• ADEVARUL
• Financial Times: Românii n-ar da viaţa din Spania pe una în Marea Britanie. Ibericii nu sunt populişti şi xenofobi
Românii din Spania nu se grăbesc să-şi facă bagajele pentru a se muta mai la nord, în Marea Britanie. Deşi ibericii au fost loviţi puternic de criza economică în urmă cu şase ani, numărul imigranţilor români a crescut, iar comunitatea a rămas stabilă în tot acest timp. "Nu am văzut încă niciun român disperat să treacă pe partea cealaltă a canalului", spune Miguel Fonda Ştefănescu, preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de români din Spania. În urmă cu mai mulţi ani, imaginea a sute de români şuşotind într-o biserică spaniolă ar fi provocat valuri de uimire, acum însă face parte dintr-o zi de duminică obişnuită în aproape 100 de biserici din toată ţara, scrie Financial Times. Biserica Ortodoxă Română din Spania a crescut considerabil în ultimul deceniu reflectând de fapt creşterea populaţiei române de aici. Potrivit datelor oficiale, numărul imigranţilor s-a mărit de la 6.400 în anul 2000 la aproximativ 900.000 la ora actuală, făcând din comunitatea română cea mai largă minoritate din ţară.
• Trenul de ultimă generaţie construit la Craiova a ajuns în Gara Motru cu o întârziere de două ore
Sosirea trenului electric construit la Craiova în gara municipiului Motru a fost un adevărat eveniment pentru localitatea gorjeană, pentru că nicio locomotivă nu a mai ajuns aici de aproximativ doi ani, după ce CFR a luat decizia să sisteze circulaţia feroviară pe această rută pe motiv că nu este rentabilă. Zeci de persoane au venit ieri în gară să vadă minunăţia construită la Craiova. Au avut însă de aşteptat, şi nu câteva minute, ci aproape două ore. A fost nevoie ca liniile electrice să fie verificate în prealabil şi, de asemenea, pe traseu au fost numeroase restricţii. Viteza maximă este de 160 km/oră, dar nu ne permite infrastructura. Viteza maximă cu care se circulă pe calea ferată din România este de 120 Km/oră, dar sunt multe restricţii care trebuie respectate". Trenul este primul cu podea joasă construit în România. "Este ramă electrică fabricată în România cu podea joasă. A fost fabricată la Craiova, la Softronic. Este un tren nou, prototip. Am venit la Motru pentru a face o probă. Şinele sunt bune, dar sunt câteva restricţii", Sebastian Ghiţă, manager de proiect.
• Producătorii de electrocasnice au sărit ca arşi după amenda aplicată de Consiliul Concurenţei. Arctic va chema în judecată autoritatea antitrust
Asociaţia Ecotic a anunţat vineri că a respectat recomandările Consiliului Concurenţei (CC) cu privire la campaniile de tip buy-back şi consideră nejustificată decizia instituţiei, care a sancţionat şase firme membre cu amenzi de 8,6 milioane de lei pentru stabilirea unei înţelegeri anticoncurenţiale. În acelaşi timp, producătorul Arctic Găeşti anunţă că va chema în instanţă Consiliul Concurenţei. Potrivit Ecotic, asociaţia a organizat în anul 2009 campanii de colectare de deşeuri de echipamente electrice şi electronice, inclusiv în sistem buy-back, în scopul îndeplinirii obiectivului principal al organizaţiei, cel de colectare şi reciclare a deşeurilor electrice şi electronice şi al stimulării consumatorilor să predea în mod corect deşeurile, în loc să fie aruncate în fluxul menajer.
• Investiţiile străine în primele 11 luni din 2013 au totalizat mai puţin de 2,4 miliarde de euro, un sfert faţă de maximul istoric din anul 2008
Investiţiile străine directe au totalizat aproape 2,4 miliarde de euro în primele 11 luni ale anului trecut, în creştere cu 22,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2012, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR). Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă estimată au însumat 1,3 miliarde de euro, iar creditele intragrup 1,0 miliarde de euro, potrivit datelor anunţate vineri de BNR. Cel mai ridicat nivel al investiţiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008 - 9,5 miliarde de euro. Între 2003 şi 2006 România a înregistrat în fiecare an creşteri ale investiţiilor străine, acestea ajungând la 5,183 miliarde de euro în 2004, 5,213 miliarde de euro în 2005 şi 9,056 miliarde de euro în 2006. În 2007 a avut loc o diminuare a capitalului străin investit în România, la 7,25 miliarde de euro, urmat de o creştere la nivelul record din 2008. Începând cu anul următor, valoarea indicatorului s-a deteriorat, investiţiile scăzând abrupt până la 3,48 miliarde de euro în 2009 şi la 2,2 miliarde de euro în 2010.
• Topul ţărilor care au contribuit la încălzirea globală din ultimii 100 de ani
Ţările care contribuie cel mai mult la încălzirea globală sunt SUA; China, Rusia, Brazilia, India, Marea Britanie şi Germania. Noile calcule arată că acestea sunt vinovate pentru 60% din încălzirea atmosferică dintre 1906 şi 2005, se arată într-o analiză publicată de revista "The New Scientist". Studiul realizat de Universitatea Concordia din Montreal a folosit date istorice. În cadrul calculelor au fost introduse şi nivelurile de dioxid de carbon din arderea combustibililor fosili, dar şi despăduririle. Damon Matthews, cercetătorul-şef, a explicat că s-au luat în calcul şi nivelurile de metan şi aerosoli. Creşterea temperaturii în ultima sută de ani a fost de 0,74 grade Celsius în medie.. Germania şi Marea Britanie transmit cea mai mare căldură în atmosferă, raportat la suprafaţa acestor ţări, deşi SUA rămâne principalul contribuitor la încălzirea planetei.
• UE a amânat o cină oficială cu Vladimir Putin pe fondul tensiunilor între Bruxelles şi Moscova
Uniunea Europeană a anulat cina cu preşedintele rus Vladimir Putin programată în cadrul summitului UE-Rusia de la sfârşitul acestei luni. Deşi cina este un obicei în cadrul unei astfel de întâlniri, oficialii europeni au anulat-o pentru a semnala că "situaţia nu este una obişnuită", luând în considerare tensiunile recente legate de problema Ucrainei. Vladimir Putin va vizita Bruxellesul pe 28 ianuarie şi va lua parte la un summit bianual alături de oficialii de top ai Uniunii Europene. Evenimentul trebuia să se desfăşoare de-a lungul a două zile, aşa cum este obişnuit, însă în acest an va dura doar o zi, fără cina cu Putin, din cauza neînţelegerilor apărute în Moscova şi Bruxelles. Problemele au apărut la sfârşitul anului 2013, când UE a acuzat Rusia că abuzează de influenţa sa în zone de est a Europei pentru a constrânge Ucraina să se apropie de Moscova şi să pericliteze legăturile cu Bruxellesul.
• Când şi cum va exploda Europa?
Ieri, Parlamentul catalan a aprobat cu o majoritate de 87 de voturi pentru, 43 împotrivă şi trei abţineri, o rezoluţie care solicită guvernului spaniol autorizaţia pentru organizarea unui referendum în favoarea independenţei regiunii cu 7.5 milioane de locuitori, exact pe modelul negociat de guvernul britanic în cazul referendumului pentru independenţă al Scoţiei. Care vor fi consecinţele politice ale unui vot pro-independenţă în cazul Cataloniei şi Scoţiei la care s-ar putea adăuga, extrem de previzibil, problema ruperii statului federal belgian în condiţiile în care alegerile din acest an vor confirma victoria unui partid care-şi propune programatic independenţa Flandrei? Ce se va întâmpla dacă aceste evenimente se unesc într-o spirală a revendicărilor de gen care ar putea inflama şi alte regiuni ale Uniunii Europene?
• Autonomie pentru Transilvania. O nouă petiţie a lobby-ului maghiar la Bruxelles
Petiţia adresată Guvernului de la Bucureşti pentru autonomia Transilvaniei a fost semnată de peste 7.100 de oameni şi are un obiectiv de 10.000 de semnături online. Comentată aprins de sute de utilizatori online, această nouă "cauză" a susţinătorilor autonomiei a depăşit graniţele internetului şi este folosită drept argument în discuţiile de pe culoarele instituţiilor europene. Lobby-ul puternic făcut de partea maghiară pentru autonomia vestului României nu este o noutate la Bruxelles, însă dezbaterile recente s-au intensificat pe fondul referendumului scoţian în septembrie 2014 şi încercările Cataloniei de a urma acelaşi parcurs. În plus, riscul "balcanizării Europei" a atins cele mai înalte cote din ultimele decenii, fiind accentuat de problemele economice ale UE. Practic, raţiunea principală pe care o invocă majoritatea "doritorilor"de autonomie este decalajul economic pozitiv comparativ cu restul regiunilor statelor din care fac parte.
• EVENIMENTUL ZILE
• RUSIA intensifică exporturile de ARMAMENT în SIRIA, inclusiv prin ROMÂNIA. MAE dezminte informaţiile privitoare la implicarea României în livrările către Damasc
Rusia a intensificat, în ultimele săptămâni, exporturile de echipamente militare în Siria, inclusiv prin intermediul unor companii de profil din România, Bulgaria şi Ucraina, în încercarea de a ajuta regimul Bashar al-Assad în luptele cu insurgenţii, potrivit unor surse. MAE a transmis o serie de precizări referitoare la articolul "Russia steps up military lifeline to Syria's Assad", publicat de Reuters. "Ministerul Afacerilor Externe dezminte cu fermitate orice informaţie care induce ideea că România ar fi implicată în livrările de echipament militar către Siria. Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Controlul Exporturilor, ca autoritate naţională de control al operaţiunilor cu produse militare, nu a înregistrat şi, implicit, nu a autorizat nicio operaţiune de comerţ exterior cu produse militare, inclusiv de armament uşor, cu destinaţia Siria în anul 2013 şi 2014", se arată în comunicatul citat de Agerpres.
• Cât de sănătoase mai sunt bilanţurile băncilor din România?
Un raport al băncii centrale a Austriei face o radiografie îngrijorătoare a sistemului bancar din România. La fiecare 100 de euro acordaţi sub formă de credit, peste 30 de euro nu mai sunt returnaţi. Instituţia care supraveghează cei mai mari acţionari din sistemul financiar românesc priveşte cu îngrijorare evoluţiile din piaţa bancară autohtonă. Aproape că nu există capitol unde România să nu fie dată ca exemplu negativ în ultimul Raport Asupra Stabilităţii Financiare, publicat la finele anului trecut de Banca Naţională a Austriei. Tonul utilizat de analiştii austrieci este cu mult mai puţin optimist în comparaţie cu afirmaţiile din rapoartele BNR. Cea mai mare problemă a sistemului bancar din România rămâne nivelul extrem de ridicat al creditelor neperformante. Analiza băncii centrale a Austriei plasează România, din acest punct de vedere, pe primul loc în Europa Centrală şi de Est.
• "NAŞUL" LIVIU DRAGNEA. Firma lăsată "finilor" a câştigat 75 de milioane de euro într-un an, din contracte cu statul
SC Tel Drum SA a încheiat 27 de contracte în valoare de 333 de milioane de lei. Jumătate din bani provin de la CJ Teleorman. La licitaţii, societatea nu a avut contracandidaţi, aceştia fiind descalificaţi din start. Firma de casă a Consiliului Judeţean Teleorman, Tel Drum, câştigă contracte pe bandă rulantă, în ciuda faptului că, în 2011, un raport al Comisiei Europene a scos la iveală fraude uriaşe în ceea ce priveşte modul de organizare a licitaţiilor. În 2013, din cele 27 de contracte încheiate de Tel Drum cu diverse instituţii publice, majoritatea din Judeţul Teleorman - locul de baştină al firmei, o mare parte au fost dobândite prin metoda "negocierii fără anunţ de participare" sau prin "cerere de ofertă". Potrivit portalului e-licitaţii.com, în cazul licitaţiilor publice, Tel Drum nu a avut concurenţi, ofertele acestora fiind respinse.
• Cine tace, consimte: Despre voluptatea ticăloşiei Autor: Vladimir Tismăneanu
Ceea ce se petrece la ora actuală cu acest linşaj la adresa jurnaliştilor neînregimentaţi întrece orice imaginaţie. Este o mizerie infinită, o porcărie fără margini, o agresiune împotriva libertăţii cuvântului şi a demnităţii persoanei umane. Ceea ce-au comis Gâdea şi acoliţii săi împotriva Andreei Pora nu are nimic de-a face cu o polemică firească între oameni cu puncte de vedere diferite. Declar public: îmi este ruşine că am colaborat cândva la "Jurnalul Naţional". Este vorba de huliganism, de otrăvirea deliberată a sferei publice. Niciun intelectual care se respectă nu poate să tacă, nu are dreptul moral să adopte politică struţului. Acum a fost rândul ei şi al colegilor ei mânjiţi de invectivele anteniste. Mâine va fi al altora, până nu va mai rămâne niciun om cinstit nepângărit de aceşti rechini ai infamiei.
• Ungurii vor să ia Oltchim!
Câteva firme au rămas în cursa pentru combinat, chiar dacă azerii de la SOCAR par să se fi retras. Firma ungară Mol este interesată. Patru investitori au cerut zilele trecute prelungirea cu 45 de zile a termenului de depunere a ofertelor angajante pentru combinat (în prezent, 31 ianuarie), pentru a reuşi să realizeze auditul. Este vorba de ungurii de la MOL, prin filiala TVK, de două firme din China şi de Ştefan Vuza, care deţine Chimcomplex Borzeşti, investitorul român care a participat şi la prima licitaţie de vânzare, în septembrie 2012, a declarat pentru EVZ Corneliu Cernev, liderul sindicatului "Victoria", din combinat. Ruşii de la Oil Gas Trade îşi menţin oferta de preluare, precum şi o companie din Turcia, dar şi acţionarul minoritar PCC.
• JURNALUL NATIONAL
• Italieni necunoscuţi, paravan pentru Ferma Preşedintelui. Berfige SRL a reuşit să cumpere terenul de la Nana în timp record, lucru imposibil fără sprijin din partea autorităţilor statului
A fost de fapt Traian Băsescu proprietar în Nana din 2009 şi italienii de la Berfige SRL doar un paravan? Jurnalul Naţional a descris lanţul de relaţii pe care se bazează afacerea Ferma Preşedintelui. Operaţiunea include politicieni PDL din aripa chimică a partidului, consilieri de la Cotroceni, oameni de afaceri legaţi de Train Băsescu prin firele "Luxten", notari care au spălat contracte în afacerea "bancherilor", cuscrul preşedintelui din Clubul Monaco. Colegii de la cotidianul.ro avansează ideea că o firmă anonimă cum este Berfrige SRL nu ar fi reuşit performanţa să achiziţioneze 290 de hectare, totul într-o suprafaţă compactă, de la 26 de cumpărători în doar câteva luni, fără a avea un spate puternic. Potrivit cotidianul.ro terenurile au fost cumpărate de persoane "cu influenţă" revândute şi după două săptămâni iar angajaţii Primăriei Nana au fost implicaţi în tranzacţii.
• Tăriceanu: Băsescu nu mai are credibilitate. Ar trebui să-şi pună problema dacă mai rămâne în funcţie sau nu
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a declarat, în cadrul unei emisiuni TV, că preşedintele Traian Băsescu este "complet decredibilizat, este la un nivel de încredere extrem de scăzut". "Cred că România are o problemă serioasă care se numeşte justiţia. Dacă nu recunoaştem acest lucru, cred că greşim. Sigur că atitudinile unora dintre liderii politici importanţi par să nu fie dintre cele mai inspirate, în comentariile pe care le fac la adresa justiţiei şi, mai ales, ca urmare a unor decizii care nu ar trebui în niciun fel comentate, mai ales când sunt luate cu unanimităţi repetate. Cred că trebuie să acceptăm şi principiul independenţei justiţiei şi neutralităţii ei", a spus Tăriceanu.
• Meleşcanu: Oficialii români pot fi ascultaţi dacă vorbesc pe telefoane necodate. 95% din sateliţi sunt de spionaj
Directorul Serviciului de Informaţii Externe Teodor Meleşcanu a declarat, într-o emisiune TV, că 95% din totalul sateliţilor declaraţi ca fiind "de studiu" sunt sateliţi de spionaj. "Nimeni nu e atât de infantil încât să-şi închipuie că nu se ascultă. Evident că se ascultă. Evident că una din sursele cele mai importante de informaţii pentru un serviciu, inclusiv la noi, sunt semnalele radio, audio. 95% din sateliţii care se învârt în spaţiul extra-atmosferic pentru studierea paşnică a cosmosului sunt sateliţi de spionaj", a spus Meleşcanu într-o emisiune la Digi 24. De asemenea, acesta a adăugat că nu interceptarea mesajelor este problema, ci decriptarea lor. Întrebat dacă şi SIE ascultă decidenţi politici din alte ţări, directorul instituţiei a răspuns: "Nu, dar de multe ori ajung asemenea semnale şi la noi". Şeful SIE a precizat că România, odată intrată în NATO, s-a obligat prin tratat să nu aibă operaţiuni pe teritoriul altor state "nici de interceptare nici de alt tip".
• Licitaţiile publice, atribuite după noi criterii. Statele membre UE au la dispoziţie doi ani pentru a implementa legislaţia unică a licitaţiilor publice şi a contractelor de concesionare
Parlamentul European impune o legislaţie unică a licitaţiilor publice şi a contractelor de concesionare în Uniunea Europenă, potrivit unui comunicat de presă. Noile reguli asigură o calitate mai mare şi un preţ mai bun atunci când autorităţile publice vor cumpăra sau închiria activităţi, bunuri sau servicii. Noua legislaţie comunitară va facilita accesul la licitaţii al firmelor mici şi mijlocii şi include prevederi mai stricte privind subcontractarea. Noile reguli încurajează competiţia corectă şi asigură un raport echilibrat între preţ şi calitate, prin introducerea unor criterii noi de atribuire care pun mai mult accent pe aspectele legate de mediu, de inovaţii şi pe cele sociale. "Criteriul < oferta cea mai avantajoasă economic > va aduce finalul dictaturii celui mai mic preţ, aducând în prim-plan calitatea", a spus raportorul belgian Marc Tarabella (S&D). Legislaţia aprobată miercuri în PE a fost deja agreată cu Consiliul European în iunie 2013.