REVISTA PRESEI - 18.04.2011

• ADEVĂRUL

• Constituţia preşedintelui va fi gata după Paşte

Traian Băsescu va trimite Parlamentului proiectul de revizuire a legii fundamentale după Paşte şi vrea ca referendumul să aibă loc în iunie 2012. Actuala Putere nu are însă majoritatea parlamentară necesară adoptării proiectului de modificare a Constituţiei. Revizuirea legii fundamentale este una dintre marile restanţe ale mandatului lui Traian Băsescu şi ale PDL. Principala miză a şefului statului este punerea în practică a promisiunilor din campania prezidenţială legate de introducerea Parlamentului unicameral şi de reducerea numărului de aleşi, promisiuni consfinţite şi prin referendumul din 2009.Băsescu a susţinut ieri la Covasna că parlamentarii ar trebui să respecte votul românilor, astfel încât proiectul să fie aprobat în timp util, iar referendumul de revizuire să aibă loc odată cu alegerile locale din iunie 2012.

• Topul mondial al scumpirilor

Benzina, biletele de avion, ciocolata, cafeaua, mobila şi chiar săpunul vor avea preţuri din ce în ce mai mari la nivel mondial. Tot consumatorii vor suporta costurile din ce în ce mai mari ale materiilor prime, în timp ce inflaţia ajunge la cote tot mai ridicate. Ce se va mai scumpi în viitorul apropiat şi de ce? Inflaţia ajunsă la cote tot mai ridicate dă bătăi de cap guvernanţilor din întreaga lume. La nivelul Uniunii Europene, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 3,1% în martie, cu 1,1 puncte procentuale peste rata înregistrată în perioada similară a anului trecut, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. De la începutul acestui an, Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul ONU a avertizat în fiecare lună că preţurile alimentelor au depăşit noi recorduri.

• Raport: Acordul cu FMI a stabilizat economia României

Statele care au cerut sprijinul FMI la sfârşitul anului 2008, începutul lui 2009, imediat după falimentul băncii Lehman Brothers, experimentează, în acest moment, o revenire a creşterii economice, se arată într-un raport al Fondului. România şi Letonia sunt date ca exemple de voinţă politică şi socială. Documentul are la bază o cercetare a efectelor pe care reformele convenite cu finanţatorii de la Washington le-au avut asupra ţărilor lovite de criză. "Finanţarea oferită de FMI a ajustat statele să-şi stabilizeze economiile într-un moment în care accesul lor pe pieţele de capital a fost în mod serios afectat", se arată în raport. Cu toate acestea, riscurile persistă.

• România a ratat ieşirea pe pieţele de capital

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, spune că autorităţile au pierdut un moment prielnic pentru a reveni în atenţia investitorilor în datorii suverane. Platforma prin care Finanţele intenţionează să atragă bani de pe pieţele externe nu a produs încă niciun rezultat. Statul rămâne orientat spre băncile interne. Chiar dacă Guvernul va reuşi să respecte ţinta de deficit bugetar negociată cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi în acest an, respectiv de 4,4% din PIB, acest lucru nu reduce semnificativ nevoia de finanţare. Astfel, potrivit estimărilor Fondului, România are nevoie de 35,4 miliarde de euro în acest an, cu aproximativ două miliarde de euro mai puţin decât în 2010.

• Pierderi masive la TVR

La finele lui 2010, televiziunea publică avea datorii în valoare de 77,8 milioane de euro, din care a achitat până-n prezent doar 14,8 milioane de euro. Anul 2010 a fost pentru Televiziunea Română cel mai dificil din istoria instituţiei. Pierderile au atins nivelul-record de 37,8 milioane de euro. Cu venituri totale de 133,4 milioane de euro şi cheltuieli în valoare de 171,2 milioane de euro, Societatea Română de Televiziune (SRTV) a înregistrat anul trecut cele mai mari pierderi din istoria sa: 37,8 milioane de euro. Deficitul este mai mare cu 234% faţă de cel din 2009 (11,3 milioane de euro).

• Fiscul britanic "terorizează" rău-platnicii

Marea Britanie oferă lumii întregi imaginea unei societăţi a extremelor: pe de-o parte, febra pregătirilor pentru nunta de miliarde de lire a Prinţului William cu Kate Middleton, pe de-altă parte un fisc disperat să umple visteria statului, care vânează cetăţenii. Iar metodele folosite de Autoritatea pentru Venituri şi Vamă a Regatului Unit (HRMC) fac vâlvă în presa londoneză. "Daily Mail" relatează că Fiscul britanic se comportă ca un "asasin" în colectarea dărilor către stat. El trimite cetăţenilor scrisori, în care fie ameninţă că va pune sechestru pe bunurile plătitorilor întârziaţi - şi asigură că nu va pregeta să scoată la vânzare televizoarele, laptopurile datornicilor, doar, doar să-şi recupereze banii, fie şantajează contribuabilul spunând că prin neplata impozitelor nu vor mai exista bani pentru sistemul de sănătate

• De ce suntem ortodocşi?

De ce au ales urmaşii lui Thocomerius (un lider cuman convertit probabil la catolicism în Episcopia Milcoviei), Basarab I şi Nicolae Alexandru, drumul ortodoxiei pentru Ţara Românească? Sau de ce a fugit la est de Carpaţi, în nucleul viitorului stat moldovean, infidelul (în sens religios) voievod Bogdan I,cneaz din Maramureş, din demnităţile rezervate lui de regele maghiar după ce s-ar fi botezat catolic? Sunt tot atâtea întrebări care se rezumă, în fond, la una singură: De ce suntem ortodocşi? Răspunsul nu este deloc simplu şi clar, ci se înscrie sub semnul paradoxului, alături de originea latină a poporului român, peste care, timp de o mie de ani, au trecut valuri de migratori ce aveau potenţialul creării unui stat medieval pe alte coordonate şi care ar fi putut să fie în etnogeneza poporului român ce au fost francii pentru francezi, bulgarii pentru slavii sudici sau ungurii în Panonia. Aceştia ar fi putut să dea numele, limba şi chiar religia noului stat. Niciuna dintre acestea nu s-a petrecut.

• Obama caută ţară de refugiu pentru Gaddafi

Administraţia americană a început să caute un stat dispus să-i ofere refugiu liderului libian Muammar Gaddafi, în cazul în care acesta va fi alungat de la putere. Aceasta va fi probabil, undeva o ţară din Africa. SUA şi aliaţii au căutat, în secret, o ţară care să-l accepte pe Muammar Gaddafi, în pofida faptului că libianul a afişat o atitudine sfidătoare în ultimele zile, susţinând clar că nu are de gând să cedeze presiunilor de a părăsi ţara. Forţele loiale colonelului libian şi-au intensificat bombardamentele asupra oraşului Mirsata, singurul din vestul ţării aflat încă sub controlul rebelilor, relatează New York Times.

• Necolaiciuc şi Popa, la colet

Doi dintre cei mai căutaţi fugari ai României, acuzaţi de prejudicii de sute de milioane de euro, urmează să fie aduşi în ţară, cu escortă, în această săptămână. Ei vor ajunge direct în arest. Poliţiştii români au plecat în SUA şi în Indonezia pentru a-i aduce în ţară pe fostul şef al CFR Mihai Necolaiciuc şi pe ex-preşedintele Gelsor Nicolae Popa. Prinşi după ani buni de la dispariţia lor, Necolaiciuc şi Popa se declară acum victime politice. Popa a acuzat, la finele anului trecut, că autorităţile de la Bucureşti au fost presate de "puterile politice" atunci când au emis pe numele său mandatul de arestare internaţional.

• CURENTUL

• Ion Iliescu - dat în vileag de Wikileaks: neruşinat, ipocrit, lipsit de decenţă, bârfitor, turnător

"Ruşine celor care ne-au vândut la Wikileaks" - tuna Ion Iliescu luna trecută. Plin de avânt proletar, în luna martie, odată cu ieşirea pe ţeavă a scurgerilor wikileaks, Ion Iliescu a ţinut în mod expres să precizeze poziţia sa faţă de chestiunea scurgerilor, a sifonarilor şi turnătorilor care rupeau porţile Ambasadei americane pentru a da cu ciocul la Înalta Poartă, spunând vrute şi nevrute. Ipocrit ca întotdeauna, şi tăntălău pe deasupra, Iliescu s-a făcut singur de cacao, deoarece şi el se afla, desigur, în rândul sifonarilor la Ambasadă. O telegramă wikileaks dată publicităţii recent, în "Kamikaze", îl dezvăluie pe Ilici în adevărata sa lumină.

• Guvernul îşi angajează azi răspunderea pentru Codul de dialog social şi salariile din învăţământ

Guvernul îşi angajează răspunderea în faţa Parlamentului, astăzi, pentru legea de uniformizare a salariilor din învăţământ, în anul 2011, precum şi pentru Codul de dialog social. Astăzi, de la ora 11.00, Executivul se reuneşte în şedinţă pentru a se pronunţa asupra eventualelor amendamente transmise de parlamentari la cele două proiecte de lege, urmând ca de la ora 16.00 premierul Emil Boc să se prezinte în faţa Camerelor reunite ale Legislativului pentru asumarea răspunderii pe actele normative. Viitorul Cod de dialog social, elaborat de Ministerul Muncii, va reuni reglementările privind patronatele, sindicatele, dialogul social, conflictele colective de muncă, organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social.

• Diagnostic, de Tia Şerbănescu

Cum dl Băsescu s-a aflat în vizită oficială în Estonia şi apoi "în vizită privată în Covasna" (bine că n-am ajuns la vizite oficiale şi în Covasna!), lupta politică s-a concentrat pe referendumul pentru Capitală pe care cele 7 întrebări l-au transformat într-un sondaj de opinie foarte confuz. Aşa că USL care a desfăşurat o largă campanie de semnături pentru referendum a anunţat acum că-l boicotează. Dr Oprescu şi-a lăudat spitalele din Capitală "care au primit 8 milioane de euro, ce n-au mai primit de pe vremea lui Tudor Vladimirescu". Anchetă: de unde avea Tudor Vladimirescu 8 milioane de euro la 1821? Pånă la urmă cel care a pus diagnosticul corect a fost dl Stolojan: "România are probleme cu capul". Ar trebui să se trateze la Viena - căci potrivit unui sondaj, finala prezidenţială s-ar disputa actualmente între dnii Antonescu şi Dan Diaconescu. Asta nu mai e finală - e chiar sfârşitul.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Îngheţarea preţului benzinei, o bombă cu ceas

Guvernul analizează îngheţarea preţului la carburanţi, iar din zona privată vin aprobări cu jumătate de gură. O istorie de 4.000 de ani de încercare de fixare a preţurilor arată că măsura are efecte dezastruoase de fiecare dată. Printre efecte se numără dispariţia produselor, distrugerea capacităţilor de producţie, scăderea calităţii şi dezvoltarea unei economii subterane. Săptămâna trecută, premierul Emil Boc a solicitat Consiliului Concurenţei şi Departamentului pentru Afaceri Europene să analizeze dacă legislaţia permite îngheţarea preţurilor carburanţilor. "Dacă răspunsul va fi pozitiv, vom găsi o soluţie", a afirmat Boc.

• CE ne taxează cu 75 mil. euro pentru că nu am ştiut să folosim banii în agricultură

Banii revin la bugetul UE, neregulile vizând controalele şi furnizarea de informaţii inexacte fermierilor. Comisia Europeană va recupera o sumă de 74,9 milioane euro alocată României pentru agricultură şi cheltuită în mod incorect, neregulile vizând controalele şi furnizarea de informaţii inexacte fermierilor, ca parte a unui program prin care autorităţile europene impută statelor membre în total 530 milioane euro. Cele mai mari sume sunt imputate Greciei (260 milioane euro), Spaniei (115 milioane euro) şi României. Neregulile din România vizează "puncte slabe ale sistemului LPIS-GIS (n.r. - de identificare a parcelelor agricole), în ceea ce priveşte controalele administrative încrucişate, furnizarea de informaţii inexacte fermierilor şi controalele ineficiente la faţa locului în privinţa ajutoarelor pe suprafaţă", potrivit unui comunicat al CE.

• Fostul patron al Rodipet nu ştie ce daune să ceară statului român

Suma exactă va fi stabilită ulterior, pe parcursul procedurilor derulate de Curtea de Arbitraj de la Washington. Plângerea se referă la toate activele deţinute în România, de la chioşcuri, la imobile. Hassan Awdi, fost patron al Rodipet, care a dat în judecată statul român la Curtea de Arbitraj de la Washington nu a stabilit încă cuantumul daunelor pe care le va cere, acesta urmând să fie stabilit pe parcursul derulării procedurilor arbitrale. "Reclamanţii vor determina suma exactă a daunelor solicitate ulterior, pe parcursul desfăşurării procedurii arbitrale", au declarat reprezentanţii Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la cererea Curierului Naţional.

• Publicitatea în presa scrisă, estimată în martie la 30 de milioane de euro

Faţă de luna februarie, investiţiile au avansat cu 22%. Majoritatea investiţiilor sunt atrase de către publicaţiile plătite, cele gratuite beneficiind de 20% din sume. Companiile care au investit cele mai mai mari sume în publicitate sunt Vodafone, Orange, Heineken Romania, "Oreal, Beiersdorf AG. În luna martie a acestui an, publicitatea din presa scrisă a totalizat aproaximativ 30 milioane de euro, valoare estimată la preţurile de listă, cu peste 22 de puncte procentuale mai mult comparativ cu luna februarie, conform ultimelor rezultate publicate de Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT). Din această sumă, 38% este reprezentată de promovarea unor produse media sau evenimente culturale, iar 11 procente constituie valoarea anunţurilor de mică publicitate.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cazul Roswell: un "Wikileaks" subţire, vechi de 60 de ani

DOSAR. Un document FBI desecretizat readuce în discuţie posibila prăbuşire a unui OZN pe pământ american, în 1947. Prilej pentru dezgroparea unei întrebări cam tocite: "Sunt extratereştrii printre noi?" "Forţele aeriene capturează o farfurie zburătoare la o fermă din regiunea Roswell". Un titlu mare, datat 8 iulie 1947, din ziarul "Roswell Daily Record", ediţie locală a unui orăşel din New Mexico, pus pe harta SUA de ciudatul incident. Alături, cu poză, ştirea că regele Carol al II-lea s-a căsătorit cu Elena Lupescu - dovadă că românii împărţeau, încă de pe atunci, prima pagină cu evenimente istorice de toate felurile.

• RUPTURĂ OFICIALĂ: Traian Băsescu se dezice de Vasile Blaga

Preşedintele iese la atac: "Nu-mi place că sunt folosit în campanie. Nu am motive să-mi schimb partenerul pe care îl am din 2004, Emil Boc". După ce i-a reproşat că a furat startul campaniei interne, Traian Băsescu îl acuză pe Vasile Blaga că vrea să-i ia faţa lui Emil Boc, invocând parteneriatul cu preşedintele României şi o presupusă cădere în dizgraţie a premierului. Mai mult, Băsescu susţine că Blaga vorbeşte pe limba mogulilor pentru a-l ataca pe Boc. "PDL nu poate fi condus prin căprărie, nu arenevoie de un caporal, ci de un preşedinte. (...) Nu mi-am schimbat opţiunea şi nu am motive să-mi schimb partenerul din 2004, Emil Boc", a declarat ieri Băsescu. Lovitura aplicată de Traian Băsescu lui Vasile Blaga pune punct primei săptămâni de campanie internă în PDL.

• România, ţara cu cea mai mare "vacanţă mare"

Frecvenţa vacanţelor în timpul anului şcolar şi pauza de trei luni din timpul verii îi derutează pe elevi, susţin specialiştii în educaţie. După trei luni de vacanţă cu soare mult, zburdat pe maidan şi bătut mingea, literele şi cifrele buchisite în multe zile de şcoală rămân o amintire înceţoşată. Nici celelalte cunoştinţe dobândite cu manualul în faţă nu mai sunt proaspete. După 15 septembrie, ziua în care peste 3 milioane de elevi români se întorc la şcoală, mulţi dascăli simt că trebuie să o ia de la capăt, pentru că elevii au mintea prea relaxată şi eliberată de informaţiile dobândite cu câteva luni înainte. E drept că cei mici încep să-şi intre în ritm într-o lună şi jumătate, chiar la timp pentru o nouă vacanţă, de o săptămână.

• Ce a văzut la Paris femeia care fuge de maidanezii din Bucureşti

O cercetătoare româncă, aflată într-o mini-vacanţă în "Oraşul Luminilor", s-a ciocnit de un cortegiu de activităţi care militau împotriva eutanasierii maidanezilor din Bucureşti. ONG-iştii care i-au ieşit în cale româncei duceau pancarte şi bannere pe care era scris: "România: deputaţii au votat eutanasierea a 3 milioane (!) de câini comunitari. Ruşine!", "Nu genocidului câinilor comunitari din România!", "Sterilizare = Respect", "România - opriţi masacrul câinilor" etc. După o vreme, alaiul s-a oprit în drum, iar protestatarii s-au culcat pe asfalt ţinându-şi lozincile la vedere. Românca lucrează la o companie care şi-a stabilit sediul la câţiva kilometri de Bucureşti. Ca să ajungă la serviciu, trebuie să traverseze zilnic o curte întinsă pe câteva hectare, învecinată cu pădurea şi bântuită de maidanezi. Spune că toţi angajaţii firmei vin şi pleacă de la serviciu cu frica în sân.

• Ce pierzi şi ce câştigi dacă iei un credit-clonă la "Prima casă"

Acordarea rapidă este principalul avantaj al creditelor similare celor din programul "Prima casă". Avansul cerut de bănci pentru accesarea acestor împrumuturi-clonă este însă mai mare. Raiffeisen Bank, Banca Comercială Română, CEC Bank, Bancpost, RBS au în portofolii credite similare celor din programul "Prima casă". Ofertele primelor două bănci sunt dedicate în special celor care au depus dosar în cadrul programului, dar nu au luat un credit din cauză că banca finanţatoare a epuizat garanţiile guvernamentale.

• Câţi bani mai trimit acasă românii care lucrează afară?

După ce ani la rând România a beneficiat de intrări importante de valută de lucrătorii români din străinătate, începutul acestui an e cel mai rău din 2005 încoace. Sumele trimise în ţară de "stranieri" în primele două luni cumulează 463 milioane euro, minimul ultimilor şapte ani pentru această periodă, potrivit datelor BNR. Dacă în ianuarie remiterile "stranierilor" au fost cele mai mici din 2005 încoace, de numai 226 milioane euro, în februarie sumele au depăşit uşor acest minim, fiind de 237 milioane euro. Astfel, sumele cumulate pe primele două luni din 2011 sunt cu o treime mai mici decât în perioada similară de anul trecut, când s-au cifrat la 702 milioane euro. În 2010, România a beneficiat pe partea contului curent de intrări de valută de 3,81 miliarde euro la românii care lucrează afară, comparativ cu 4,36 miliarde euro în 2009 sau cu vârful absolut atins în 2008, de 6,61 miliarde euro.

• FINANCIARUL

• România 2012-2014: concedieri, salarii mai mici, fiscalitate ridicată şi pericolul unei noi crize

Executivul intenţionează să micşoreze deficitul bugetar în următorii ani tot prin disponibilizări. Încă o dată se dovedeşte că afirma­ţiile pline de emfază ale premierului Emil Boc privind ieşirea din criză la finalul lunii martie nu au fost decât un exercitiu de imagine. România, şi ne referim aici la populaţie, va avea de parcurs încă trei ani marcaţi de ajustări dureroase. Disponibilizările vor continua, TVA va rămâne la 24%, prime nu va mai primi nimeni, iar coeficienţii de ierarhi­zare vor fi îngheţaţi. În plus, pericolul unei noi recesiuni apare la orizont.

• Doar câteva bănci vor putea intra în programul "Prima casă 4" cu avans de 5%

Noul program "Prima casă", prin care ga­ranţia de la stat va acoperi doar jumătate din va­loa­rea împrumutului, va putea fi aplicat doar de băncile cu risc redus, pentru care normele de creditare aprobate de BNR permit un avans minim de 10% din împrumut. Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, a de­cla­rat că, până în prezent, instituţii bancare pre­cum BCR, BRD şi CEC Bank şi-au anunţat intenţia de a se înscrie în program. Guvernul a in­sis­tat să menţină în varianta nouă a pro­gra­mului "Prima casă" toate condiţiile iniţiale, inclusiv cea privind solicitarea unui avans de 5% din valoarea creditului, chiar dacă numai jumătate din împrumut va fi garantat de stat.

• Preţurile la medicamente vor scădea cu cel puţin 25% în următorii ani

Piaţa farma locală ar putea urca, până în 2015, la 15 miliarde de lei, apreciază Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice. Într-o piaţă farmaceutică românească de peste 2 miliarde de euro, pro­du­că­to­rii autohtoni au fost discriminaţi chiar de propriul stat în perioada 2007-2009. Mai nou, Consiliul Concu­renţei a demarat o anchetă în care sunt implicaţi producătorii de medicamente şi medicii. Privatizarea spitalelor prin MEBO sau ieftinirea medicamentelor cu mini­mum 25% sunt câteva dintre temele abordate în "Fin.ro" de Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR).

• Competiţie la BVB: FP - profit de 12 mil. lei, trei SIF-uri au avut pierderi

SIF Transilvania conduce în topul rezultatelor după primul trimestru, cu realizări de aproape 24 mil. lei. Listarea Fondului Proprietatea la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a adus un concurent redutabil pentru SIF-uri în preferinţele inves­titorilor. După primele trei luni, FP a reuşit să obţină un profit net de 14 mili­oane de lei, fiind depăşit numai de reali­zarea SIF Transilvania de 24 de milioane de lei. Situaţia din martie este chiar mai clară privind capacitatea FP de a genera profit: SIF-urile au avut o pierdere cumulată de 6,9 milioane de lei, în timp ce FP a realizat un profit de 11,7 milioane de lei.

• Înfiinţarea campionilor energetici a eşuat oficial. Ce variante mai au autorităţile?

Principalii opozanţi au fost sindicaliştii de la Hidroelectrica. Restructurarea sistemului energetic în varianta Electra şi Hidroenergetica a fost împiedicată de Justiţie. Avocaţii Ministerului Economiei au încercat să prelungească agonia unei idei, invo­când erori materiale la sentinţe irevocabile. Autorităţile regândesc sistemul tot în două companii, dar fără Hidroelectrica şi Nuclearelectrica. Ideea care prinde contur este aceea de creare a două complexuri energetice, unul care se bazează pe lignit, iar celălalt pe huilă. În primul dintre ele vor intra complexurile de la Tur­ceni, Rovinari şi Craiova, împreună cu ac­tivele viabile de la SNLO, şi în cel de-al doilea, centralele electrica de la Deva şi Paroşeni, precum şi activele bune de la Compa­nia Naţională a Huilei.

• JURNALUL NAŢIONAL

• TVR-ul a pozat în "patriot", dar nu i-a ieşit

Cum a umflat televiziunea publică preţul arhivei Cioran, mânată de cele mai bune intenţii. Participarea TVR la deja celebra licitaţie a manuscriselor lui Emil Cioran de la Paris din 7 aprilie a ridicat nenumărate semne de întrebare. Dorinţa intensă a televiziunii pu­blice de a cumpăra măcar o parte din obiectele care au aparţinut marelui filozof, prima "poftă" de acest gen exprimată în istoria de 55 de ani a instituţiei, premieră gândită în pripă şi soldată cu rezultate pe măsură, a ridicat o problemă spinoasă, după cum a subliniat şi regizorul Sorin Ilieşiu (n.r. - corealizator al filmului "Apocalipsa după Cioran") în sesizarea pe care a făcut-o la Parchetul General cu privire la presupusa ilegalitate în care s-ar fi desfăşurat licitaţia de la Paris.

• Cozonacul şi carnea de miel s-au scumpit

Masa pentru Sfintele Sărbători de Paşti de anul acesta va fi mai săracă şi mai scumpă decât anul trecut. Preţul cozonacilor şi al cărnii de miel s-a majorat cu 10%, respectiv 20% faţă de anul trecut, iar preţul ouălor s-a redus cu circa 25%. Crescătorii autohtoni scot la vânzare pe piaţa românească anul acesta circa 3 milioane de miei şi iezi, precum şi 7,5 milioane de cozonaci şi peste 150 de milioane de ouă. "Avem la ora actuală o ofertă serioasă şi absolut normală de carne de miel pe piaţa românească. Nu există o criză de ofertă, chiar dacă cererea depinde foarte mult de situaţia economică şi de puterea de cumpărare a românilor. Nu cred că producătorul este vinovat de ceea ce înseamnă costul vieţii în România, deoarece şi el suportă nişte costuri mari de producţie", a declarat Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii.

• NAŢIONAL

• Premierul Boc ne-a trâmbiţat că de la 1 aprilie ne revenim. Banca Mondială prezice o nouă criză globală!

Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, a avertizat că omenirea se află la "un şoc depărtare de criza mondială". Ce înseamnă asta? Că are imediată nevoie de perfuzii, altfel va intra în comă. Nu este un joc de cuvinte, ci expresii alese de preşedintele Băncii Mondiale pentru a face lumea să înţeleagă că situaţia e foarte gravă. Şi să-şi ia măsuri. Cine va avea "aparate" să-şi ţină cetăţenii în viaţă, OK, iar cine nu va avea, să se pregătească de haos social. Întâlnirea de la Washington dintre reprezentanţii Băncii Mondiale şi ai Fondului Monetar Internaţional a întărit cele mai sumbre previziuni. Instabilitatea socială din Orientul Mijlociu şi din nordul Africii scumpeşte peste măsură petrolul şi produsele petroliere, cu impact direct asupra alimentelor de bază. Se constată o creştere a preţurilor faţă de 2010 cu 74% la porumb, 69% la grâu, 36 % la soia, 30% la carne de vită. Doar preţul orezului a scăzut cu 2 %.

• După 20 de ani de reformă, CFR cer disperate ajutorul statului. Dezastrul din transportul feroviar

CFR va primi subvenţii pentru întreţinerea infrastructurii, care vor completa sumele obţinute din tariful de utilizare a infrastructurii, potrivit unui proiect de act normativ. Nota de fundamentare a actului normativ conţine şi o prezentare la zi a situaţiei infrastructurii feroviare care arată negru pe alb că întreg sistemul este pe butuci. - lungimea totală a reţelei s-a micşorat la 20.172 km, faţă de 21.030 km în anul 2001; - în reţea mai sunt în prezent 27.367 aparate de cale echivalente, faţă de 30.242 aparate de cale echivalente în anul 2001; - în prezent, peste 5.708 km de linii de cale sunt scadente la reparaţii capitale, adică 43% din lungimea totală a liniilor de cale ferată.

• Valeriu Steriu, şef peste agricultură la Cotroceni

Uneperistul Valeriu Steriu a fost numit preşedinte al Comisiei prezidenţiale pentru agricultură, condusă anterior de Dacian Cioloş şi Mihail Dumitru. Ales deputat de Olt din partea Alianţei PSD+PC, Steriu s-a înscris, la începutul anului trecut, în UNPR. Comisia are ca scop elaborarea unor documente orientative în vederea stabilirii strategiei şi politicilor publice pe termen mediu şi lung în domeniul agriculturii.

• Boc: USL moare de invidie

Victor Ponta şi Crin Antonescu ar duce ţara în faliment "cu viteza cu care copilotul Ponta se răstoarnă la raliu", susţine Emil Boc. Prin comparaţie, predecesorii celor doi, Mircea Geoană şi Călin Popescu Tăriceanu, sunt consideraţi de Boc doar "mici copii" în materie de "demagogie şi populism". În plus, Boc afirmă că liderii USL "mor de invidie" din cauza demarării, de către Elena Udrea, a programului de modernizare a drumurilor judeţene şi locale.

• PUTEREA

• Patria pokerului, blocată de FBI. Fondatorii a trei platforme cu milioane de utilizatori, daţi în vileag de cel care îi învăţa cum să fraudeze statul american

Panica s-a instaurat în lumea pokerului online din toată lumea după ce fondatorii PokerStars, Full Tilt Poker şi Absolute Poker sunt acuzaţi de fraudă bancară şi spălare de bani. Totul după ce un fost colaborator le-ar fi explicat procurorilor schema prin care şefii platformelor evitau plata taxelor către statul american. Cei 11 acuzaţi de FBI ar fi reuşit să evite legile americane după o inginerie financiară bine pusă la punct, suma ridicându-se la peste 3 miliarde de dolari. Momentan, doar Chad Elies şi John Campo au fost arestaţi deoarece se aflau pe teritoriul SUA, în timp ce în cazul celorlalţi, justiţia americană discută cu reprezentanţii altor ţări pentru reţinerea acestora.

• Totul despre referendumul din 19 iunie. Unde votezi, cum trebuie să răspunzi, câţi bani te costă şi ce interese au politicienii

Bucureştenii sunt chemaţi pe 19 iunie, într-o duminică, la referendum. Ei vor trebui să răspundă prin "da" sau "nu" la 7 întrebări despre care mulţi au spus că sunt "ciudate". Răspunsurile lor vor decide dacă Bucureştiul va fi în continuare administrat de un primar general şi 6 primari de sectoare, sau dacă de acum încolo întregul oraş va fi gestionat doar de primarul general. Prognoza meteo pentru duminica referendumului este una care încurajează prezenţa la vot: zi călduroasă, cu soare. Costurile referendumului sunt estimate la peste 1 milion de euro, iar bucureştenii vor avea la dispoziţie aproape 1.200 de secţii de votare. Chemarea la urne a fost decisă în urma disputelor dintre forţele politice. PDL are în lucru un proiect de lege care vizează trecerea întregii administraţii - deci, implicit şi a consistentului buget de 2,4 miliarde al Capitalei - într-o singură mână, cea a primarului general. La polul opus, PSD şi PNL doresc păstrarea actualei forme administrative

• Promovarea pieţelor ecologice din România, coincidenţă sau premeditare? La Dezvoltare sau la Mediu, Laszlo Borbely face afaceri cu firma scenaristului Sebastian Arghiropol

Ministerul Mediului şi Pădurilor a atribuit, la începutul acestei luni, un contract în valoare de aproape două milioane de lei, cu TVA, unei firme ploieştene, pentru organizarea de evenimente aferente programului de dezvoltare a pieţelor ecologice emergente din România. Compania câştigătoare se numeşte Media One SRL, al cărei patron este scenaristul Mihail Sebastian Arghiropol, realizatorul filmului "Milionari de weekend". Interesant este că aceeaşi firmă a mai încasat, în anul 2008, de la Ministerul Dezvoltării Regionale, condus la vremea respectivă de actualul ministru al mediului, Laszlo Borbely, un contract în valoare de 4,6 miliarde de lei vechi, pentru servicii de publicitate aferente Programului Operaţional Regional.

• ROMÂNIA LIBERĂ

• ANALIZĂ. Moscova şi Ankara nu văd cu ochi bun extinderea influenţei militare şi energetice pregătită la Bucureşti. De ce se tem Rusia şi Turcia de România

România are atât interese economice, cât şi strategice în zona caucaziană, spune un oficial al Ministerului Apărării, care notează că această regiune va deveni una de intersecţie a marilor puteri în viitorul nu prea îndepărtat. > >Rusia priveşte cu nelinişte noile parteneriate care se fac în regiune, iar analiştii de la Moscova şi de la Ankara consideră că în ultima perioadă România şi-a extins prea mult influenţa militară şi energetică la Marea Neagră. > >Preşedintele Traian Băsescu începe astăzi o vizită în Azerbaidjan, una dintre cele patru ţări cu care România are parteneriate strategice. > >Azerbaidjan este punctul de pornire al unei noi rute energetice prin care specialiştii români speră să renunţe în viitor la importurile de gaze ruseşti şi chiar să reducă piaţa europeană a Gazprom, potrivit unui specialist de la Ministerul Economiei.

• INVESTIŢII. Oamenii de afaceri străini ne spun care trebuie să fie priorităţile. Cinci proiecte pot creşte PIB cu 10%

Alocarea a 2,4 miliarde euro de la bugetul de stat pentru proiecte de investiţii în valoare totală de 10 miliarde euro va determina o majorare a PIB în următorii cinci ani cu 9,5%. Suntem săraci şi ca urmare n-avem bani de investiţii, însă fără investiţii rămânem tot săraci. Consiliul Inves-titorilor Străini (CIS) din România propune Guvernului ieşirea din acest cerc vicios prin promovarea la nivel naţional a unui număr de proiecte, minimum cinci, ale căror rezultate în privinţa creşterii economice ar fi substanţiale. Cele cinci proiecte au o valoare totală de 10 miliarde euro, din care statul ar trebui să asigure doar 2,4 miliarde euro. Odată implementate, proiectele ar crea 189.000 locuri de muncă noi în perioada 2011-2015 şi ar spori PIB cumulat în perioada 2011-2015 cu 9,5%.

• Cum a fost înşelată Unicredit cu 2,7 milioane euro. Credit de milioane pe un teren de 2.000 euro

Printre persoanele implicate se află şi Marian Constantinof, fostul finanţator al echipei de fotbal Farul Constanţa. Marian Constantinof, Iulian Bogdan Neacşu Cîrstina şi Ion Hondaru au dat un tun de aproape 2,7 milioane de euro băncii UniCredit. Ei au fost sprijiniţi de un expert-evaluator, Corneliu Şchiopu, şi un fost personaj care a lucrat în interiorul băncii, Radu Alexandru Luca, în prezent patronul firmei Luca Finance Management SRL. Toţi aceştia au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sub acuzaţia de de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. Procesul lor va începe pe 5 mai la Tribunalul Bucureşti.

• SAPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Boc îşi dă cu stânga-n dreapta

Deşi se visează unificatorul dreptei, prim-ministrul vrea să reintroducă o măsură aberantă de stânga: controlul preţurilor la combustibili. Premierul Emil Boc se află în plină campanie (electo­rală) împotriva companiilor petroliere din Româ­nia, în special împotriva Petrom. În pofida repetatelor erori econo­mice pe care le-a săvârşit în scurtul, însă densul său mandat, ultima sa idee, de a îngheţa preţurile la benzină şi motorină, pare prea aberantă pentru a fi reală. Singu­rul efect pe care l-ar avea această măsură ar fi o revenire a cozilor la pompe. Dar în mod sigur nu va fi aplicată. Nu se poate ca propriii con­silieri să nu-i fi comunicat efec­tele unei astfel de măsuri. Însă pro­babil că rezultatul alegerilor inter­ne din PDL este mai important de­cât economia pe care se laudă că tocmai a scos-o din recesiune.

• O criză, două bănci, noi bule?

Fed şi BCE şi-au despărţit drumurile în combaterea crizei, americanii tipărind bani, europenii scumpindu-i. Istoria ultimilor ani a arătat o sincronizare perfectă între Rezervele Federale (Fed) şi Banca Centrală Europeană (BCE), eventualele modificări de dobândă ale primei instituţii fiind urmate la scurt timp de unele similare pe Vechiul Continent. Perfecta simbioză între cele două bănci centrale este în mare parte responsabilă pentru supra-aprecierea activelor ce a condus la actuala criză. De luna aceasta însă, lanţul s-a rupt, BCE preluând iniţiativa majorării dobânzii de referinţă. Iar Fed nu pare a fi prea convinsă să urmeze exemplul colegilor de la Frankfurt. Pentru prima dată în istorie, cele mai importante două bănci centrale (Fed şi BCE) analizează aceleaşi fundamente economice, dar trag concluzii diferite şi adoptă politici divergente.

• ZIARUL FINANCIAR

• Topul programelor de MBA oferite pe piaţa românească de educaţie în business

ZF publică astăzi a patra ediţie a topului programelor de MBA şi EMBA într-un supliment distribuit gratuit cu ziarul. A patra ediţie a Top MBA - singurul clasament de acest tip din România - centralizează opiniile absolvenţilor din ultima serie a fiecărei şcoli de afaceri şi ierarhizează şcolile în funcţie de gradul de satisfacţie al absol­venţilor faţă de programul pe care l-au terminat. Cel mai bine cotat program de MBA în acest an este cel oferit de americanii de la Tiffin University la Universitatea Bucureşti, urmaţi îndeaproape de programul de EMBA al ASEBUSS şi de austriecii de la WU Executive Academy. EMBA înseamnă Executive MBA, adică un program care presupune mai multă experienţă anterioară în management.

• Conducerea BVB, sub asediul acţionarilor

Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a anunţat oficial că a primit săptămâna trecută solicitări din partea unor acţionari privind completarea ordinii de zi a Adunării Generale a Acţionarilor (AGA) cu propuneri privind reducerea capitalului social, prin înjumătăţirea valorii nominale de la 10 lei la 5 lei şi distribuirea sumelor rezultate către acţionari, şi privind alegerea Consiliului de Administraţie prin metoda votului cumulativ. Solicitările sunt susţinute pe de o parte de fondurile de investiţii şi bănci, dar şi de unele firme de brokeraj locale. Odată introduse pe ordinea de zi, ele şi-ar putea găsi o susţinere puternică în rândul acţionarilor, iar dacă ar fi aprobate, ele ar putea duce la schimbări în Consiliul de Administraţie şi la o scădere a lichidităţilor pe care conducerea Bursei le are la dispoziţie. Reprezentanţii Bursei de Valori au precizat că cererile vor fi verificate "sub aspectul îndeplinirii condiţi­ilor de fond şi formă cerute de legislaţia românească incidentă".

• Petrom a urcat averea FP cu 7% în primul trimestru. La SIF-uri, băncile rămân motorul

Fondul Proprietatea (FP) a înregistrat o creştere de 7,3% a activelor nete, până la 16,45 mld. lei (4 mld. euro) în primul trimestru, avans sprijinit în principal de aprecierea acţiunilor OMV Petrom (SNP), cea mai valoroasă companie din portofoliul fondului. La SIF-uri, creşterea activelor nete a fost mai mică, în medie de 4,6%, în principal din cauza diferenţelor de evaluare. Fondul Proprietatea este admi­nis­trat de Franklin Templeton şi deţine peste 80 de companii în portofoliu, însă diferenţa la randament o fac doar cele care sunt listate.

• Băncile străine câştigă cotă de piaţă în Grecia şi în regiune în defavoarea celor elene - presă

Băncile străine câştigă constant cotă de piaţă în Grecia şi în Europa de Sud-Est, întrucât accesul limitat la finanţare al instituţiilor locale de credit creează oportunităţi, potrivit cotidianului elen Ekathimerini. Bănci ca Emporiki, care este controlată de grupul francez Credit Agricole, grupul britanic HSBC sau Geniki, deţinută de Societe Generale, promovează activ în Grecia noi produse pentru depozite şi credite şi câştigă cote de piaţă. Avantajul major al băncilor străine, notează Ekathimerini, este accesul la fonduri prin intermediul băncilor-mamă, care le permite să ofere finanţări foarte competitive clienţilor. Subsidiarele băncilor elene din Europa de Sud-Est se confruntă cu o presiune tot mai ridicată, întrucât lipsa de lichidităţi şi costurile mari ale finanţării conduc la pierderea clienţilor importanţi pe segmentul de companii şi la o scădere a cotei de piaţă în regiune.

• Raliul Oltchim continuă pe Bursă: +14% într-o săptămână

Acţiunile Oltchim au continuat să urce pe Bursă, aducând un câştig de 14% în ultima săptămână, deşi piaţa a fost dominată de corecţii în aceeaşi perioadă. În ultimele două săptămâni s-au realizat tranzacţii medii zilnice cu acţiunile Oltchim în valoare de 130.000 de euro şi în această perioadă s-au transferat pe piaţă peste 15 milioane de titluri, reprezentând 4,4% din capitalul Oltchim. De la începutul anului titlurile Oltchim s-au apreciat cu 141%, reprezentând cea mai bună performanţă de pe piaţă, pe fondul aşteptărilor privind privatizarea companiei programată pentru 2012.