REVISTA PRESEI - 18.10.2010

• ADEVĂRUL

• Politică şi afaceri în casa Domnului

Cultele din România nu resimt crizei economice. Facilităţile fiscale, fondurile imense alocate de stat şi afacerile derulate cu succes au adus profituri în conturile Bisericii Ortodoxe Române. Din punct de vedere juridic, Cultele au acelaşi statut ca şi organizaţiile non- guvernamentale. În realitate, Cultele sunt cele mai "guvernamentale" ONG-uri. Din 1990 şi până astăzi, Guvernul a pompat către Culte 784 de milioane de dolari. Aproape jumătate din aceşti bani (330 de milioane de dolari) s-au dat în ultimii trei ani, în perioada crizei economică. Cei mai mulţi bani ajung în conturile BOR, întrucât are cea mai mare "acoperire" la nivel naţional.

• Stimulentele şi sistemul clientelar de la Ministerul Finanţelor

Directorii din minister au întreţinut în mod intenţionat sistemul de acordare a stimulentelor, pentru ca fiecare să-şi poată plăti clientela, potrivit lui Traian Băsescu. Foştii miniştri de Finanţe Traian Remeş şi Sebastian Vlădescu au cerut ca stimulentele să fie introduse în salarii, însă "capii" din minister au refuzat. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ieri, la emisiunea "După 20 de ani", transmisă de Pro TV, că doi miniştri de Finanţe, respectiv Traian Remeş şi Sebastian Vlădescu, au solicitat să se renunţe la sistemul de stimulente, iar capii Finanţelor din teritoriu şi de la minister au refuzat.

• Trilaterala care a facut din Bucureşti buricul lumii

Cei mai influenţi oameni ai Europei, membri ai Comisiei Trilaterale (Asia, Europa şi America de Nord), s-au întâlnit în acest sfârşit de săptămână la Bucureşti pentru a pune lumea la cale. Problemele dezbătute de membrii europeni ai Comisiei Trilaterale sunt strict secrete. Adrian Severin a dat, însă, asigurări că participanţii "gândesc mult la prezentul şi viitorul lumii".

• Ce este Comisia Trilaterală

Organizaţia a fost înfiinţată în 1973 de oameni de afaceri din Japonia, Europa şi America de Nord, fondatorul fiind bancherul american David Rockefeller. Scopul a fost acela ca membrii să asigure comunicarea şi cooperarea între statele pe care le reprezentau. Aceştia, industriaşi, şefi de bănci, premieri şi membri în diverse guverne ale lumii, au fost consideraţi un executiv din umbră care de fapt influenţează deciziile politice la nivel global, fiind cel mai influent grup de lobby din lume. Organizaţia europeană cuprinde 170 de membri care provin din statele UE, preşedintele fiind Mario Monti, fost comisar European. România are doi reprezentanţi: Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, şi Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.

• Românii de peste hotare nu mai trimit bani acasă

Sumele trimise în ţară de românii care muncesc în străinătate s-au ridicat la 2,47 miliarde de euro în primele opt luni, nivelul minim al ultimilor cinci ani. Afectaţi de creşterea şomajului în statele Uniunii Europene, românii care muncesc peste hotare trimit familiilor din România tot mai puţini bani. Transferurile curente din străinătate către România, cu excepţia celor ale administraţiei publice - majoritatea efectuate de românii care muncesc peste hotare - au ajuns în primele opt luni la 2,47 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României.

• CAPITAL

• Top 300 Capital: Cine sunt cei mai bogaţi oameni din România

Ion Ţiriac este cel mai bogat român, menţinându-se pe această poziţie pentru al doilea an consecutiv, deşi averea sa, aşa cum s-a întâmplat în cazul majorităţii bogaţilor ţării, a suferit o corecţie considerabilă pe fondul crizei economice, potrivit ediţiei 2010 a "Top 300 cei mai bogaţi români", lansată de revista Capital. Averile însumate ale celor mai bogaţi 300 de oameni de afaceri din clasament se situează în jurul valorii de 30 de miliarde de euro, echivalentul a 25,9% din Produsul Intern Brut al României, marcând o scădere de 6 miliarde de euro faţă de anul 2008 şi de 9 miliarde de euro comparativ cu anul 2007.

• Gigi Becali, mai sărac de cinci ori ca acum doi ani

Dacă în urmă cu doi ani boomul imobiliar l-a făcut pe Gigi Becali să deţină prima poziţie în "Top 300 cei mai bogaţi români", cu o avere estimată la 2,5 miliarde de euro, criza l-a "sărăcit" pe omul de afaceri. Averea acestuia este de cinci ori mai mică acum, după ce preţurile terenurilor au revenit "cu picioarele pe pământ". Ediţia din acest an a "Topului Capital" îl poziţionează pe Gigi Becali pe a 15-a poziţie, cu o avere de 400-500 milioane de euro. Faţă de acum un an, averea europarlamentarului s-a diminuat cu aproape 200 milioane de euro. În urmă cu 12 luni, Becali se clasa pe locul 11.

• "În România, nu mai există speculatori imobiliari"

România, a doua ţară cea mai săracă din Uniunea Europeană, a primit numeroase companii imobiliare din vest, la numai şase luni după intrarea în familia europeană, în 2007. Acestea au urmărit creşterea profitului şi mai ales, amortizarea efectelor crizei financiare care se apropia. În acel an şi în 2008, economia românească a crescut cu peste 8%. Însă nu a fost vorba decât de o euforie - a creşterii investiţiilor străine, a creditelor uşoare, la care s-au adăugat cele 10 miliarde de euro trimise în fiecare an de românii din străinătate, şi avântul consumist al unora dintre români. Totul părea un vis, însă a venit şi reversul: PIB-ul a scăzut cu 7% în 2009, şi guvernul s-a văzut obligat să ceară un împrumut de 20 de miliarde de euro FMI şi UE, consemnează duminică El Pais.

• 1001 de bombe ecologice cu ceas

Catastrofa petrecută la vecinii maghiari şi situaţia deloc îmbucurătoare a "gropilor de gunoi" industriale din România ne avertizează că stăm cu securea deasupra capului. Europa de Est este înţesată cu depozite de deşeuri toxice, adevărate bombe cu ceas, trage semnalul Andreas Beckman, directorul programului FMI pentru Natură pentru regiunea Dunării şi Carpaţilor. Există numeroase iazuri de decantare sau halde de steril, zgură sau cenuşă abandonate, de care nu se ştie exact cine ar trebui să aibă grijă.

• CURENTUL

• Vîntu scoate România din criză cu idei din filmul "Rambo"

Vîntu e cu adevărat speriat că va fi arestat din nou şi a ieşit "la atac" cu nişte stupidităţi, numite măsuri de revenire din criză. Deşi chiar el recunoaşte că are toate afacerile blocate, adică nu se poate scoate nici pe sine din criză, vine şi bate câmpii cu graţie la TeVeu expunând nişte minciuni cutremurătoare de genul: "în momentul în care o familie tânără se relochează de la oraş la ţară, ea primeşte AUTOMAT 25.000 EURO din fondurile europene". Sorine, golănaş mic, te-ai tâmpit? Fondurile europene se dau AUTOMAT? Noroc că emisiunea n-a făcut audienţă mai mare de 200.000 de oameni, că cine ştie, aveam acum grevă spontană a familiilor mutate la ţară strigând: "ba-nii! ba-nii!", "august şi septembrie!".

• Băsescu: Pogea i-a ascuns premierului existenţa stimulentelor la Ministerul Finanţelor

Fostul ministru de Finanţe, Gheorghe Pogea, i-a ascuns premierului Emil Boc sistemul de stimulente de la minister, a declarat, ieri, preşedintele Traian Băsescu. Şeful statului consideră că prin protestele de la Ministerul de Finanţe cauzate de oprirea simulentelor a ieşit la iveală o nouă bubă din economie.

"Stimulentele ocolesc sistemul de stat", fiind plătite din venituri extrabugetare. "Acest sistem, care trebuie închis, este şi la Ministerul Muncii, şi la Casa de Sănătate. Aceste stimulente ocolesc bugetul de stat", a spus preşedintele.

• Congresul PSD, un joc de imagine al troicii Iliescu-Năstase-Dragnea

Congresul social-democraţilor, desfăşurat zilele acestea la Sala Polivalentă în prezenţa a circa 4.500 de simpatizanţi aduşi organizat cu autobuzele ca la mijlocul anilor "90, s-a dovedit a fi un simplu joc de imagine al tridentului Iliescu-Năstase-Dragnea, cu un Ponta parcă depăşit de responsabilităţile războiului deschis pe care liderii formaţiunii îl duc împotriva Cotrocenilor şi a puterii portocalii, vinovată de tot răul statului social construit de "tataia Iliescu" în urmă cu 20 de ani, după consumarea sângerosului episod al revoluţiei din decembrie 1989. Practic, deşi a fost un vot pe regulament şi statut, întreaga organizare de forţe a consemnat mazilirea definitivă a preşedintelui Senatului, Mircea Geoană.

• Suta, de Tia Şerbănescu

Acuzat mereu că n-are soluţii pentru ieţirea din criză, PSD a organizat un Congres Extraordinar (de 5.000 de persoane) la Sala Palatului pentru a demonstra câteva lucruri. Întâi, că are o conducere nouă, aducătoare de pace internă şi de unitate, aşezată la un prezidiu separat (Năstase, Iliescu, Ponta şi Dragnea) care nu numai că nu se teme de nimic dar a şi băgat frica în inamic.

Apoi, că are un program de guvernare bogat, cu "o sută de măsuri" - o sută de măsuri primeşti? O, Ponta, cât de darnic eşti! - şi o moţiune de cenzură ucigătoare pentru susţinerea căreia sindicatele au fost invitate "să intre în grevă generală" iar populaţia a fost chemată să iasă în stradă şi să vină la Parlament "ca să-i gonim de-acolo" dacă "voturile nu ne ajung".

• CURIERUL NAŢIONAL

• Unde se opreşte goana după aur?

Cotaţia internaţională a aurului s-a apropiat de 1.400 USD/uncie, după creşterea accelerată din ultimele săptămâni. Preţul spot de la Londra a atins joi un nou maxim istoric de 1.386,8 USD/uncie în condiţiile în care oficiali ai băncilor centrale din SUA, Japonia şi Marea Britanie au făcut publică intenţia de devalorizare a monedelor prin programe extinse de "quantitative easing". În anticiparea lichidităţii suplimentare, investitorii şi traderii s-au îndreptat către aur, care a avut în prima parte a lunii octombrie o apreciere furibundă, ceea ce îi face pe unii observatori să afirme că ar fi exagerarea specifică finalului de trend. Ascensiunea metalului galben este susţinută şi de începutul unei perioade de cinci-şase luni în care cererea din economia reală este sporită în condiţiile în care în acest răstimp sunt aglomerate sezonul nunţilor din India, Crăciunul şi Anul Nou chinezesc.

• Cum poate lua un tânăr întreprinzător 10.000 euro

Favorizaţi sunt cei care optează pentru producţie, în mediul rural, iar ponderea investiţiei este de 80 la sută. Patronatul Tinerilor Întreprinzători: Normele Metodologice de aplicare a ordonanţei nu sunt perfecte, dar "reprezintă un pas înainte". Bugetul alocat Programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri pentru perioada 2010 - 2012 pentru acordarea de alocaţii financiare nerambursabile (AFN) este de 46.200.000 lei, pentru un număr minim de 1.100 de SRL-uri, se arată în Normele Metodologice de aplicare a ordonanţei, publicate pe site-ul Ministerului Economiei. Numai că pentru a putea beneficia de aceste alocaţii, tinerii trebuie să obţină minimum 60 de puncte, cele mai bine cotate activităţi fiind cele de producţie, în mediul rural.

• Producţia de mobilă este întreţinută de restaurante

Aurica Sereny (APMR): Producţia de mobilă pe primele 6 luni a crescut cu 8,2%, la 912 mil. euro, iar tendinţa se va păstra până la finele anului. Cel mai bine merge sectorul mobilierului pentru restaurante sau baruri, dar şi cel de case. Întoarcerea "căpşunarilor" a ajutat firmele româneşti, care pot angaja şi muncitori necalificaţi la fabricarea mobilei. Chiar dacă industria mobilei a fost unul dintre sectoarele cele mai afectate de criză, dar şi de căderea imobiliarelor, reprezentanţii patronatului din domeniu susţin că producţia de mobilă de anul acesta a crescut semnificativ de mult faţă de anul trecut. Din cauza măsurilor de austeritate, cererea internă şi, implicit, producţia de mobilă pentru piaţa românească nu vor putea reveni la nivelul maxim din 2007, dar este posibil ca exporturile să recupereze diminuările provocate de criză şi să ajungă din nou la volumul din acel an.

• Bugetul pe 2011 - pensii îngheţate, CAS menţinut, mai multe controale şi amenzi

Pensiile din sistemul public, inclusiv pensia minimă garantată acordată în prezent sub forma unei indemnizaţii sociale, vor fi îngheţate la valorile actuale pe parcursul întregului an 2011, iar contribuţiile de asigurări sociale percepute angajatorului şi angajatului nu vor scădea sub nivelul actual. Proiecţiile sunt prezentate în proiectul bugetului de stat pentru 2011, informează Mediafax. Conform documentului, valoarea punctului de pensie va fi menţinută în 2011 la nivelul celei stabilite pentru anul 2010, respectiv la 732,8 lei. În acelaşi timp, pensia socială minimă garantată, acordată în prezent sub forma unei indemnizaţii sociale pentru pensionari, va fi de asemenea îngheţată la valoarea de 350 lei.

• Franklin Templeton se opune "cu tărie" Guvernului, în ceea ce priveşte donaţiile Romgaz

Solicitarea trimisă companiei să doneze 400 mil. lei va fi în detrimentul României. Mark Mobius: Va crea un precedent foarte negativ. Franklin Templeton Investment Management, administratorul Fondului Proprietatea, se opune "cu tărie" încercării Guvernului de a obţine 400 milioane de lei din profitul Romgaz Mediaş pentru acoperirea deficitului bugetar. "Fiind implicaţi alături de Guvern în această problemă, suntem în mod natural dezamăgiţi că ei urmează această cale. Repetăm că ne opunem cu tărie propunerii Guvernului de a obţine de la Romgaz o donaţie pentru a acoperi deficitul bugetar. Făcând astfel, va fi în detrimentul reputaţiei României, se va crea un precedent foarte negativ, înrăutăţind percepţia investitorilor străini în legătură cu siguranţa de a face afaceri în România şi va fi afectată negativ posibilitatea ca Romgaz să fie listat la Bursa de Valori Bucureşti anul viitor", a declarat, într-un comunicat, preşedintele Franklin Templeton, Mark Mobius.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Botiş: "Vom acorda stimulentele la Ministerul Muncii, dar numai celor care îndeplinesc criteriile de performanţă"

După discuţiile de azi cu sindicaliştii de la Ministerul Muncii, ministrul Ioan Botiş a anunţat în această după-amiază că şi în acest minister se vor acorda stimulentele, "dar numai celor care îndeplinesc criteriile de performanţă". Dacă amendamentul PDL la OUG 1/2010 trece marţi de parlament, calculul acestora se va raporta la valoarea medie a stimulentelor pe 2009, din care se va scădea însă procentul de 25% cu care s-au tăiat anul trecut veniturile, au declarat surse din Ministerul Muncii.

• Ion Ţiriac, Dinu Patriciu şi Ioan Niculae, cei mai bogaţi români

Cu o avere cumulată de 4,1-4,45 miliarde de euro, Ion Ţiriac, Dinu Patriciu şi Ioan Niculae sunt cei mai bogaţi români, potrivit ediţiei 2010 a "Top 300 cei mai bogaţi români", lansată de revista Capital. Ion Ţiriac s-a menţinut pe primul loc în top, cu o avere estimată la 1,5-1,6 miliarde de euro, fiind urmat de Dinu Patriciu, cu o avere de 1,4-1,45 miliarde de euro, şi de Ioan Niculae, cu 1,25-1,4 miliarde de euro. Pe următoarele locuri în top 10 cei mai bogaţi români, potrivit revistei Capital, se clasează familia Adamescu (1,2-1,3 miliarde de euro) şi Camelia şi Corina Voiculescu (1-1,1 miliarde de euro). Sorin Ovidiu Vântu se poziţionează de abia pe locul al şaselea, cu o avere estimată la 800-850 de milioane de euro.

• România, cu un pas mai departe de gazul rusesc

România poate sta puţin mai liniştită în această iarnă. Dacă ruşii vor întrerupe, ca până acum, livrarea gazelor naturale prin Ucraina, consumatorii români vor putea fi aprovizionaţi printr-o rută alternativă. Mai exact, prin Ungaria, al cărei sistem de transport al gazelor a fost conectat de cel al României în vara acestui an, prin conducta Arad-Szeged. A fost nevoie însă de aproape 10 ani până ca această conductă, care ne deschide practic poarta spre sistemul vest-european de transport al gazelor, să se realizeze, deşi lucrările în sine nu au durat decât un an şi ceva.

• FINANCIARUL

• FMI vine la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord

O misiune a Fondului Monetar Internaţional va sosi, miercuri, la Bucureşti, atât pentru evaluarea acordului în derulare, cât şi pentru începerea discuţiilor preliminare cu autorităţile române pentru încheierea unei noi înţelegeri, potrivit reprezentantului FMI pentru România şi Moldova, Tonny Lybek. Negocierile propriu-zise privitoare la noul acord vor avea loc, cel mai probabil, la începutul anului viitor. "Dacă autorităţile române vor decide că vor continuarea actualului program, atunci vom începe negocierile la următoarea misiune de evaluare", a precizat Lybek.

• Adoptarea măsurilor de austeritate a fost fundamentată pe argumente false

Românii au fost învinovăţiţi în masă că sunt leneşi, au salarii mari şi asistenţă din partea statului, dar un raport validat de experţi europeni arată exact contrariul. Un document ştiinţific, elaborat de cercetători din cadrul Institutului Naţional de Cercetări Economice şi validat de experţi a căror obiectivitate este mai presus de orice bănuială privind eventuale antipatii politice, atestă că pretextele oficiale folosite pentru condamnarea românilor la cel mai sever program de austeritate din UE au fost nerealiste. Un prim element puternic de propagandă în favoarea aplicării curbei de sacrificiu l-a constituit mitul productivităţii scăzute a muncii, care nu justifică salariile mari.

• Cel mai "minim" salariu minim

Un alt argument servit românilor pentru a-i face să accepte asaltul asupra nivelului de trai şi a drepturilor de care beneficiază conform legislaţiei naţionale şi europene a muncii este cel al salariului minim "prea mare" comparativ cu al altor europeni. Evaluările comparative realizate de cercetătorii INCE (grafic 2) atestă că salariul minim în România reprezenta, în 2008, doar 10,3% în raport cu cel din Belgia, Franţa şi Olanda. Între timp, decalajul a crescut, România ajungând să se situeze sub Bulgaria, pe care altădată o depăşea cu 122%!

• Executivul ţine de sistemul centralizat de încălzire. Preţul salvării: 4,7 mld. euro

Banii vor fi plătiţi de consumatorii de energie electrică şi de toţi contribuabilii din România. Centralele electrice care produc căldură şi electricitate vor primi ajutoare de stat până în 2023. Cu mici excepţii, aceste unităţi au tehnologie învechită şi randamente scăzute. Acestora li se vor alătura viitoarele centrale construite de Gazprom sau Ioan Niculae. Producătorii de electricitate şi de energie termică vor primi ajutoare de stat în valoare totală de 4,7 miliarde de euro până în 2023 pentru acoperirea diferenţei dintre costul de producţie şi preţul de vânzare, se arată într-un proiect al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), instituţie teoretic independentă, dar care a depins întotdeauna de factorul politic.

• Astăzi începe circul criteriilor de performanţă la Ministerul Finanţelor

Ministerul va lucra cu liste, comisii şi analize pe fiecare "poziţie". Criteriile de acordare a stimulentelor pentru angajaţii din Finanţe urmează să fie puse în aplicare de astăzi, iar reluarea protestelor va depinde de modul în care se va desfăşura acest proces în teritoriu. Din negocierile de sâmbătă dintre sindicate şi conducerea ministerului s-a tras concluzia că stimulentele se vor acorda după "criterii clare", însă există diferenţe între cele două părţi în privinţa modului de implementare a acestora. Ministrul Gheorghe Ialomiţianu a declarat că directorii instituţiilor vor face propuneri pentru toţi angajaţii, listele vor veni la minister, iar o comisie va analiza "poziţie cu poziţie" dacă se respectă criteriile. Acest mecanism va fi valabil pentru lunile august şi septembrie, ulterior urmând să se discute alte criterii, pentru că limita stimulentelor va fi alta.

• Viitorul lumii occidentale va fi asigurat de ţările africane şi asiatice

În 2015, peste 50% din Produsul Intern Brut mondial va proveni de la statele sărace, "adică economii emergente sau în curs de dezvoltare", potrivit economiştilor. Experţii Deutsche Bank au calculat câţi bătrâni vor exista în lume în 2050 şi au ajuns la concluzia că Africa va alimenta fondurile mondiale de pensii Vestul Sălbatic sau Eldorado? În condiţiile în care pieţele bursiere din Occident întârzie să satisfacă aşteptările investitorilor, cei mai îndrăzneţi şi mai vizionari dintre aceştia îşi încearcă norocul în Africa. Un pariu câştigat până acum: de la începutul anului, Bursa din Nigeria a crescut cu peste 11%, cea din Kenya, cu 42,5%, iar cea din Ghana, cu 22,67%. Spre comparaţie, în ţările industrializate performanţele indicilor au atins, de la 1 ianuarie, în cel mai bun caz 3,8% pentru Dow Jones, în Statele Unite şi, în cel mai rău caz -10,83% pentru Nikkei, în Japonia.

• Fondul Proprietatea a pierdut 90 mil. euro din avere într-o lună

Activul net al Fondului Proprietatea a scăzut în numai o lună cu 386 de milioane de lei (90 de milioane de euro), de la 14,3 miliarde de lei în august la 13,9 miliarde de lei la finele lunii septembrie. În aceste condiţii, valoarea unitară a activului net (VUAN) s-a contractat şi ea cu 6,6%, coborând la 0,9723 lei, sub valoarea nominală a acţiunilor FP. Fondul Proprietatea a publicat prima dată valoarea activului net la începutul lunii septembrie, când au fost anunţate valorile lunare pentru perioada mai-august. La sfârşitul lunii august, compania avea active nete de 14,32 miliarde de lei, corespunzătoare unui VUAN de 1,04 lei. Reprezentanţii Fondului nu au explicat motivele scăderilor, precizându-se doar că valoarea este calculată conform reglementărilor CNVM.

• Ce companii vrea să aducă Bursa de Valori pe sistemul alternativ?

Reprezentanţii Bursei de Valori au anunţat vineri că sunt în discuţii cu "o serie de companii" pentru a le convinge să intre la tranzacţionare pe sistemul alternativ ATS, fără a preciza însă care sunt acestea, numărul lor sau sectorul de activitate din care provin. "Bursa de Valori întreprinde demersuri pentru a atrage emitenţi în cadrul sistemului alternativ de tranzacţionare CAN-ATS, în secţiunea instrumente financiare listate. În acest sens poartă discuţii cu o serie de companii şi acţionarii acestora, oferind asistenţa necesară în procedurile aferente admiterii la tranzacţionare", se spune în comunicatul BVB.

• GÂNDUL

• Întâlnirea "Trilateralei". Cum i-au primit Băsescu şi Isărescu pe membrii misterioasei organizaţii de sute de miliarde de euro

Premierul Boc a rostit cuvântul de bun venit, iar preşedintele Băsescu le-a oferit un dineu conducătorilor din umbră ai planetei. Comisia Trilaterală (Trilateral Commission), una dintre cele mai influente organizaţii mondiale, şi-a ţinut la Bucureşti, de vineri până duminică, reuniunea anuală a "aripii" europene. Peste 100 de personalităţi din rândul politicienilor şi oamenilor de afaceri din spaţiul comunitar s-au întâlnit la Banca Naţională, sub patronajul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, unul din cei doi membri români ai Trilateralei, alături de Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI.

• Băsescu: Udrea nu are "experienţă de viaţă" ca să fie premier. Cum l-a reevaluat pe Oprea, de ce Blaga nu are şanse la preşedinţia ţării

Actuala Coaliţie de guvernământ are şanse să câştige următoarele alegeri, PD-L are cel puţin trei figuri în pole-position pentru prezindeţialele din 2014, iar România se îndreaptă spre stabilitate, odată cu semnarea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional. Acestea sunt principalele declaraţii făcute de Traian Băsescu la Pro TV, în emisiunea "După 20 de ani".

• Din cartea de memorii a lui Cozmin Guşă: ora fatală de după "relaxarea" lui Geoană la Vântu. Cum l-a umilit Năstase pe Ponta ridicându-l în faţa clasei să-şi arate profilul

Fostul consilier al lui Adrian Năstase (pe vremea când acesta era premier), Traian Băsescu (în perioada când acesta candida, în 2004, la Preşedinţie) şi Mircea Geoană (prezidenţialele din 2009) îşi va lansa o carte de memorii intitulată "Un ospiciu numit Romania. Cronica unui esec premeditat", în care povesteşte câteva din momentele-cheie ale istoriei politice recente. Unul dintre cele mai interesante momente descrise în carte se referă la pierderea alegerilor de către Mircea Geoană. Fostul consilier al prezidenţiabilului pesedist scrie că "motivele pentru care n-a ajuns preşedinte, îi sunt imputabile lui Mircea Geoană în proporţie de 100%".

• Guvernul vrea să propună FMI reducerea taxelor pe salarii. Află aici care e singura problemă şi vezi contraoferta PSD

Reducerea cotei unice de impozitare, creşterea salariului minim la 700 de lei şi diminuarea contribuţiilor la 41% sunt principalele măsuri pe care guvernul le va prezenta delegaţiei FMI. În timp ce pedeliştii fac simulări pe noile cote, PSD vine cu propria alternativă: cotă progresivă şi TVA diferenţiat. Primul semnal faţă de planul pedeliştilor a venit din partea lui Traian Băsescu, preşedintele declarând, duminică, la ProTv, că nu este de acord cu scăderea cotei unice, dar că agreează reducerea contribuţiilor pe salariu.

• SUA pregătesc tiparniţa de bani, UE vrea mai multă austeritate

Federal Reserve vrea "revenirea inflaţiei", pentru a stimula economia şi a diminua şomajul, în timp ce preşedintele BCE vrea mai multă "disciplină fiscală" şi nu admite o inflaţie de peste 2% în Zona Euro. Tipărirea de dolari şi "revenirea inflaţiei", în SUA, respectiv mai multă "disciplină fiscală", menţinerea politicilor de austeritate şi a nivelului inflaţiei sub 2%, sunt cele două ultime soluţii anticriză, enunţate de-o parte şi de alta a Atlanticului în ultimele zile. Principalele blocuri economice ale lumii par să sufere de o "boală" comună" - o creştere economică fragilă, care nu a reuşit să reducă numărul şomerilor - dar au în vedere "medicamente" diferite.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Anca Boagiu bagă deja CFR Călători în insolvenţă

Ministerul vrea să îngroape pierderile cu companie cu tot. Jurnalul Naţional a intrat în posesia unui document oficial pe care Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, scrie cu propria mână despre insolvenţa CFR Călători. La 10 septembrie, Secretariatul General al Guvernului trimitea o notă ministrului Transporturilor în care i se comunica faptul că în şedinţa de la 1 septembrie Guvernul a luat act de nota privind propunerea de majorare a tarifelor pentru transportul de călători pe calea ferată. Drept răspuns, Anca Boagiu contrasemnează: "În contextul insolvenţei mai e necesară creşterea? Rog analiză".

• "Broscarii" ne mănâncă ciocârliile

Într-o singură lună, poliţiştii au prins mai mulţi cetăţeni italieni care au vânat ilegal peste 250 de ciocârlii în judeţele Timiş şi Brăila. Ciocârlia, simbolul românesc al dorului, este braconată de italieni la noi acasă şi servită cu sos marinat. Dacă vânătorile ilegale de păsări vor continua în acelaşi ritm, peste câteva generaţii cântecul "Lie, ciocârlie" va rămâne fără obiectul de referinţă. 13 italieni au fost prinşi numai în luna octombrie a acestui an cu peste 250 de ciocârlii în sac pe câmpiile din Timiş şi Brăila. Să mai râdă Europa de ţiganii care au mers la Viena şi au mâncat lebedele...

• Cum dracu" am ajuns noi în coada Europei?! de Adrian Vasilescu

Suntem pe locul 26 în ambele serii: şi la PIB pe locuitor, cu 5.400 de euro; şi la paritatea puterii de cumpărare, cu 10.700 de puncte standard. Iar diferenţele faţă de ţările dinaintea noastră sunt mari, îngrijorător de mari. În privinţa PIB-ului pe locuitor, de exemplu, noi însumăm 5.400 de euro, iar Luxemburgul - 76.500 de euro. Poate este prea mult să invocăm diferenţa faţă de Luxemburg, care reprezintă o excepţie, dar merită să reţinem că Finlanda are 32.100 de euro în medie pe locuitor, Suedia - 31.300, Danemarca - 40.400, iar Irlanda - 35.700. De unde aceste diferenţe atât de mari într-un an de criză - 2009?

• ROMÂNIA LIBERĂ

• Cât de puternic a ajuns Vîntu

Ancheta Parchetului a ajuns şi la off-shore-urile prin care Vîntu îşi finanţa afacerile din presă. Concluzii despre Sorin Ovidiu Vîntu în rechizitoriul procurorilor: poate influenţa 
numirea unor şefi în structurile statului, dar şi opinia publică, prin trustul său de presă. Sorin Ovidiu Vîntu şi-a condus de la început afacerile prin intermediul unei reţele de foşti ofiţeri din Securitate şi din spionajul extern românesc. În timp, conexiunile lui SOV s-au extins în mediile financiare şi au penetrat cu succes cercuri politice înalte. Însă cât de puternic este în realitate omul de afaceri şi cât de departe ajunge influenţa lui Vîntu? Un răspuns tranşant îl dă Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Documentele obţinute în cursul anchetei atestă faptul că Sorin Ovidiu Vîntu poate influenţa numiri la vârf în structurile statului român, dar şi opinia publică, prin intermediul instituţiilor de presă pe care le controlează, parte a trustului Realitatea.

• Bilanţul european al austerităţii

În timp ce România arată incoerenţă şi întârzie aplicarea unor măsuri eficiente, guvernul bulgar este apreciat de mulţi economişti internaţionali şi se bucură de încrederea populaţiei, în ciuda măsurilor dure pe care le-a aplicat până acum. Marile puteri economice ale Europei, Germania, Franţa, Marea Britanie, au ieşit din recesiune şi deja înregistrează creşteri economice, pe când statele europene din eşalonul doi - Grecia, Irlanda, Spania, Portugalia - se confruntă cu mari probleme şi agonizează în criză. În cazul ţărilor care au câştigat bătălia cu recesiunea, statul a pompat bani în economie şi a reuşit să relanseze industria. Dar măsuri de austeritate s-au luat şi aici: reduceri de cheltuieli bugetare şi eliminarea unor facilităţi fiscale.

• Ponta, indecis între Ceauşescu şi legionari

Afirmaţiile lui Victor Ponta cum că Băsescu ar fi "mai rău decât Ceauşescu", că PDL-iştii nu ar fi români şi chemarea la răsturnarea Guvernului prin forţă readuce PSD la originile sale comunist-totalitare. Că Victor Ponta şi-l luase pe Che Guevara, un criminal psihotic cu sute de victime pe conştiinţă, drept model politic era destul de rău în sine, pentru că dădea seama despre lipsa de repere a acestui personaj trist, modelat din substanţa amorală a lui Adrian Năstase.

• Statul recunoaşte că plăteşte dublu pe autostrăzi

Guvernul a stabilit că în România cel mai ieftin kilometru de autostradă nu poate trece de 3,9 milioane euro, iar cel mai scump de 6,1 milioane, fără TVA. Totuşi, constructorii au şanse să umfle preţurile în continuare, deoarece nu li se spune şi ce materiale să folosească, şi ce volum de lucrări trebuie efectuate. Preţul de referinţă pentru un kilometru de autostradă în zona de munte nu ar trebui să depăşească 6,1 milioane de euro, fără TVA, potrivit standardelor de cost elaborate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI).

• Ce puncte slabe pot specula puterea şi opoziţia în tabăra adversă

PSD, PNL şi PC urmează să depună astăzi moţiunea de cenzură. În pregătirea zilelor de foc ale moţiunii, Traian Băsescu ajută PDL să nu cadă în dispute interne, iar PSD şi PNL fac tot ce pot ca să prezinte alternative la Guvernul Boc. Fiecare tabără are însă problemele ei. Ca să treacă, moţiunea de cenzură are nevoie de 236 de voturi. La moţiunea din iunie, diferenţa a fost de opt voturi, pentru că 16 parlamentari ai puterii au votat cu opoziţia. Era nevoie de 24. Între timp, nici puterea, nici opoziţia nu s-au dovedit sufi-cient de convingătoare pentru ca majoritatea parlamentară să se modifice decisiv într-o direcţie sau alta.

• SĂPTĂMÂNA FINANCIARĂ

• Stimulentele sunt "drepturile de autor" ale bugetarilor

Acordarea de stimulente în instituţiile publice nu reprezintă decât o formă de optimizare a costurilor salariale ale statului în raport cu propria legislaţie fiscală. Anul acesta, Guvernul a decis să impună prin Codul Fiscal plata de contribuţii de asigurări sociale (CAS) la sistemele publice de pensii şi de şomaj pe sumele încasate lunar de persoanele plătite pe drepturi de autor sau convenţii civile, chiar dacă aceste persoane au, concomitent, şi venituri salariale.

• Fiscul britanic recrutează spărgători de grevă

Guvernul de la Londra pregăteşte concedieri în rândul angajaţilor Fiscului şi se aşteaptă la acţiuni de protest din partea acestora. Grevele funcţionarilor publici responsabili cu colectarea taxelor şi impozitelor se în-cheie, de cele mai multe ori, cu satisface-rea cel puţin parţială a revendicărilor protestatarilor, din simplul motiv că statul nu poate funcţiona fără bani.

• ZIARUL FINANCIAR

• Ce au discutat la Bucureşti liderii lumii veniţi la reuniunea europeană a Trilateralei

Vor rezista economiile şi societatea din Europa la testul de anduranţă pe care îl presupun planurile guvernamentale de austeritate fiscală? Cine va câştiga şi cine va pierde în războiul valutelor? Va ajunge Grecia în situaţia de a-şi restructura datoria externă şi care ţări ar putea fi contaminate de şoc? Cât de "înţelepte" sunt de fapt pieţele financiare? Cum se împarte povara "erorilor" între ţările cu surplus şi cele cu deficite? Va supravieţui proiectul monedei euro şi cât de "egoistă" este politica Germaniei ca membru al UE cu cea mai puternică economie?

• Băsescu: Am aflat de stimulentele de la Finanţe acum două luni, iar premierul săptămâna trecută

Premierul Emil Boc ar fi aflat de existenţa sistemului de acordare a stimulentelor în instituţiile din subordinea Ministerului de Finanţe abia săptămâna trecută, după izbucnirea protestelor. De vină pentru această situaţie ar fi fostul ministru de resort, Gheorghe Pogea, care a ascuns şefului Guvernului aceste aspecte, a susţinut preşedintele Traian Băsescu (foto) la emisiunea "După 20 de ani", difuzată ieri de PROTV. Băsescu a spus că a aflat de stimulente acum două luni. El a mai susţinut că doi miniştri de finanţe, Traian Remeş şi Sebastian Vlădescu, au solicitat să se renunţe la sistemul de stimulente, dar şefii finanţelor din teritoriu şi de la minister au refuzat. Dacă au existat discuţii de atâta vreme despre renunţarea la stimulente şi introducerea lor în salarii este de mirare cum şeful Guvernului nu a ştiut şi cum de şeful statului a aflat despre acest lucru abia cu două luni în urmă.

• Bugetul e gata să fie prezentat FMI

Schiţa bugetului pentru anul viitor a fost finalizată de Finanţe, însă proiectul va fi aprobat de Guvern doar după ce va fi analizat şi de de experţii FMI, care vor veni la Bucureşti la jumătatea săptămânii viitoare pentru o nouă evaluare. "Este aşteptată delegaţia FMI, care va ajunge miercuri în România. Ulterior, proiectul de buget va fi aprobat în Guvern", a spus Gheorghe Gherghina, secretar de stat în Ministerul Finanţelor responsabil cu bugetul. Problema tergiversării bugetului se perpetuează, nici în acest an nefiind respectat termenul legal de pomovare a bugetului în Parlament, până la 15 octombrie.

• "Prima casă" s-a vândut doar în euro

Statul nu a reuşit să impună leul ca monedă de credit nici măcar la programul "Prima casă", în care oferă băncilor garanţii pentru finanţările imobiliare vândute, deoarece dobânzile rămân mult mai mari decât la valută. Astfel, de la începutul programului, Fondul de Garantare a Creditelor pentru IMM a acordat garanţii pentru numai 195 de credite ipotecare în lei dintr-un total de aproape 29.000 de credite incluse în program, adică 0,7%. "Diferenţialul de dobândă este clar în favoarea creditelor în valută. În plus, cei care se împrumută în euro nu se expun unui risc foarte mare din moment ce banca centrală a indicat clar că rata de schimb va fi ţinută sub control", spune Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.

• Bursa din Varşovia este evaluată la 462 mil. euro în IPO, mai scumpă decât Banca Transilvania

Statul polonez a decis că preţul maxim la care investitorii vor putea cumpăra acţiuni ale bursei din Varşovia în cadrul ofertei publice iniţiale (IPO) este de 43 de zloţi pe acţiune, evaluând operatorul de piaţă la circa 1,8 mld. zloţi (circa 460 mil. euro). La acest preţ, bursa din Varşovia este mai valoroasă decât Banca Transilvania (TLV), una dintre cele mai mari companii de la BVB, care are în prezent o capitalizare de circa 444 mil. euro. SIF Banat-Crişana (SIF1), SIF Moldova (SIF2) şi SIF Transilvania (SIF3) au de asemenea o capitalizare cumulată de circa 450 mil. euro. Guvernul polonez a scos la vânzare circa 26,8 milioane de acţiuni, reprezentând 64% din capitalul companiei şi ar putea încasa 1,15 mld. zloţi (295 mil. euro) dacă acţiunile vor fi vândute la preţul maxim din ofertă.

• Primul duel între Templeton şi Guvern - Administratorul FP nu vrea ca milioanele Romgaz să fie donate la buget

Reprezentanţii grupului american Franklin Templeton, care a preluat în septembrie administrarea Fondului Proprietatea, se opun transferului a 400 mil. lei (94 mil. euro) din conturile Romgaz Mediaş la bugetul de stat sub formă de donaţie. \În luna august, la prima rectificare bugetară din acest an, Guvernul a decis că Electrica şi Romgaz vor dona la buget câte 400 mil. lei, iar Loteria Română va transfera 74 mil. lei din profitul anilor precedenţi şi vânzări de active, măsura fiind aprobată prin ordonanţă de urgenţă. Transferarea sumei de 400 mil. lei la buget va fi discutată luni în AGA Romgaz, unde Ministerul Economiei deţine 85%. Măsura dezavantajează Fondul Proprietatea, care deţine 15% din Romgaz.

• Broadhust, ING şi SIF Oltenia se luptă cu Pogonaru pe milioanele de euro de la Prodplast

Broadhurst şi ING susţin că Pogonaru nu le-a lăsat să se retragă din Prodplast la divizare, iar SIF Oltenia încearcă să preia o felie mai mare din Prodplast Imobiliare. Fondul american de investiţii Broahurst Investment, condus de Siminel Andrei, şi mai multe fonduri de investiţii controlate de ING acuză conducerea Prodplast Bucureşti, companie controlată de Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), că nu au fost lăsaţi să se retragă din companie şi că le-au fost înşelate aşteptările după ce firma Prodplast Imobiliare s-a listat pe platforma ATS a Sibex şi nu pe o piaţă reglementată, aşa cum hotărâseră acţionarii la demararea procesului de divizare.

• Scumpirea rapidă a bumbacului s-ar putea resimţi în preţul hainelor

Bumbacul este ultimul dintr-o serie întreagă de materii prime ale căror preţuri au atins maxime istorice. Aurul, argintul sau cerealele au avut o evoluţie ascendentă rapidă pe bursele de mărfuri din întreaga lume. Preţul bumbacului a atins un nivel maxim istoric vineri, pe fondul cererii crescute din partea fabricilor de textile din China şi a recoltelor slabe, scrie Financial Times. Contractele futures pe bumbac la bursa din New York au atins un nivel de 1,198 dolari/ livră (2,64 dolari pe kilogram), cel mai mare preţ nominal din istoria de 140 de ani a bursei şi a predecesorilor săi. În termeni reali, preţul bumbacului rămâne la mai puţin de o treime faţă de preţul atins în 1973.În acest an, fibra a câştigat 48%, pe fondul disparităţii dintre cerere şi ofertă, situaţie provocată de oferta foarte scăzută pe termen scurt.