• ADEVARUL
• O săptămână pentru salvarea Europei
Liderii ţărilor UE trebuie să prezinte o strategie pentru soluţionarea crizei datoriilor de stat înainte de Summitul G20 de la 23 octombrie. Prezenţi la Paris pentru o reuniune de două zile, miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale din cele mai dezvoltate 20 de ţări din lume (statele G20) au cerut liderilor din Uniunea Europeană să prezinte o strategie fermă pentru soluţionarea crizei datoriilor de stat din zona euro înainte de următorul Summit G20, care va avea loc la 23 octombrie. Următoarea săptămână va fi astfel una critică pentru viitorul Uniunii şi al monedei euro. "În timpul acestei săptămâni sunt multe de decis, poate chiar totul" pentru Grecia, a declarat Evangelos Venizelos, ministrul elen al Finanţelor.
• Economist BCE: Euro obligaţiunile nu sunt o soluţie la actuala criză, ele doar redistribuie problemele
Economistul german Jürgen Stark, demisionar din Bordul Executiv al Băncii Centrale Europene, a spus ieri după amiază, în Parlamentul European că euro-obligaţiunile, văzute ca o posibilă soluţie la actuala criză, nu rezolvă problema datoriilor suverane ci doar "redistribuie costurile" ei. El a adăugat că nu există un leac miraculos la criză, cauzele sunt în mod clar politicile fiscale nesustenabile. "Susţin un set de reguli fiscale obligatorii care să condiţioneze funcţionarea monedei unice care să întărească supravegherea fiscal şi disciplina fiscal din zona euro", a mai spus Stark care a pledat pentru reguli "clare şi dure".
• Grecia a raportat primul deficit bugetar corect după ce "a păcălit" ani de zile Bruxelles-ul
Deficitul bugetar al Greciei a fost revizuit la la 10.6 la sută din Produsul Intern Brut pentru 2010, în conformitate cu date fiscale recalculate, au anunţat astăzi autorităţiile statistice independente de la Atena. "Datele sunt pe deplin în conformitate cu normele sistemului european de conturi şi a fost rezultatul comunicării continue între Eurostat şi Elstat", au declarat reprezentanţii Autorităţii de Statistică din Grecia, Elstat. "Avem în sfârşit o serie de cifre care respectă cu metoda Eurostat", a declarat un economist din sectorul privat, citat de FT. "Se pare că procesul de colectare a datelor se îmbunătăţeşte în Grecia", a adăugat acesta.
• Boc: Bugetul pentru 2012 a fost finalizat pe cifre agreate în vară cu FMI
Proiectul bugetului de stat pentru anul viitor a fost finalizat de Guvern, dar va fi înaintat Parlamentului după ce Comisia Europeană va anunţa prognoza de creştere economică pentru România şi după ce ţinta de deficit pentru 2012 va fi stabilită cu FMI şi CE, a afirmat luni premierul Emil Boc. "Bugetul de stat, în forma proiectului, este finalizat la guvern, doar că aşteptăm doi indicatori macroeconomici importanţi pe care trebuie să îi stabilim în perioada imediat următoare şi care nu depind de noi", a declarat şeful Executivului, potrivit Mediafax. El a amintit că, la 24 octombrie, CE va anunţa prognoza de creştere economică pentru fiecare ţară din Uniunea Europeană, inclusiv pentru România, "o prognoză revizuită în urma ultimelor lucruri întâmplate pe pieţele europene", urmând ca, după discuţii cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), să fie stabilită şi ţinta de deficit pentru anul viitor.
• BERD: Atenţie români! Creditele în valută sunt riscante
Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) îi avertizează pe români şi pe bulgari că se expun unor riscuri când decid să ia credit în valută. Românii şi bulgarii pariază din nou pe creditele în valută. De data aceasta est-europenii nu se mai împrumută în franci elveţieni, ci în euro. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) avertizează însă că astfel de credite sunt riscante şi că au dus mai multe ţări în pragul falimentului. Potrivit BERD majoritatea creditelor ipotecare din România, Bulgaria, Georgia şi Albania sunt în valută, relatează cotidianul austriac "Der Standard". În România 90% din creditele imobiliare sunt în euro, arată documente ale Băncii Naţionale a României, citate de publicaţia austriacă.
• Câştigătorii şi perdanţii crizei
În timp ce unii oamenii de afaceri au ştiut să profite de criză, alţii au fost loviţi din plin. Criza pe care România o traversează de mai bine de doi ani a avut un cuvânt de spus şi asupra businessurilor oamenilor de afaceri locali. Strategiile adoptate în vremuri tulburi i-au făcut pe unii dintre ei câştigători. Astfel că ediţia din acest an a clasamentului "Forbes 500 Miliardari" cuprinde 33 de noi nume. Valoarea cumulată a averilor nou-intraţilor în clasament este de peste 500 de milioane de euro. Pe de altă parte, insolvenţa, falimentul şi devalorizarea proprietăţilor sunt doar câteva dintre efectele crizei care au dus la diminuarea averilor unora dintre antreprenorii români. Astfel, nu mai puţini de 33 de oameni de afaceri, cu o avere cumulată de 375 de milioane de euro în 2010, au ieşit din ediţia din acest an a topului "Forbes 500 Miliardari".
• Ziarele tipărite, mai populare decât site-urile
Printul are mai mulţi cititori decât online-ul, au spus reprezentanţii World Association of Newspapers în cadrul congresului anual. Printul deţine încă puterea la capitolul cititori. Conform estimărilor prezentate în cadrul congresului organizat de World Association of Newspapers (WAN), ziarele tipărite sunt mai populare decât site-urile online, la capitolul audienţă. Mai precis, publicaţiile tipărite au aproximativ 2,3 miliarde de cititori în întreaga lume, în timp ce 1,9 miliarde de persoane aleg să se informeze de pe internet, au anunţat reprezentanţii World Association of Newspapers, citaţi de AFP. Cu ocazia celui de-al 63-lea congres, WAN a publicat un studiu intitulat "Tendinţelor evoluţiei presei în lume", alături de alte statistici. Şi în domeniul publicităţii presa scrisă este în avantaj, chiar dacă criza economică a lovit puternic industria.
• Grecia vrea să cumpere nave de război de la francezi, stârnind nemulţumirea nemţilor
Relaţiile Germaniei cu Franţa riscă să devină extrem de tensionate din cauza unui contract de vânzare de armament descoperit de cotidianul german Der Spiegel. Conform informaţiilor obţinute de presa germană, Franţa urmează să livreze Greciei între două şi patru nave de război în valoare de 300 de milioane de euro bucata. Statul elen are posibilitatea de a folosi navele gratuit în primii cinci ani, după care va achita preţul acestora, cu un discount de 100 de milioane de euro sau să le returneze marinei franceze la sfârşitul acestei perioade. Acordul a fost aspru criticat de rivalii germani de la ThyssenKrupp, care au concurat în ultimii ani cu partea franceză pentru adjudecarea contractului. "În timp ce companiile germane nu câştigă niciun contract, şantierele navale din Franţa şi Grecia sunt ţinute în viaţă cu subvenţii de stat, acoperite în cele din urmă cu bani germani", afirmă directorul ThyssenKrupp, în scrisoarea citată de Der Spiegel.
• CURENTUL
• Mafiotul sindical Marius Petcu nu poate justifica 725.000 de euro, adică banii de trabucuri
Agenţia Naţională de Integritate informează că un membru important al mafiei sindicale din România nu poate justifica 725.000 de euro. Ştirea vine la mai bine de o jumătate de an după ce DNA anunţase că acelaşi mafiot nu putea justifica, altfel decât din şpagă, 40.000 de euro găsiţi asupra sa în incinta unui şantier în construcţii din apropierea Bucureştiului. Individul se numeşte Marius Petcu şi a fost pentru multă vreme preşedintele celei mai mari confederaţii sindicale din România, sau, altfel spus, un fel de cioban peste cea mai mare turmă autohtonă de berbeci. Petcu a folosit sindicatele din subordine în luptele politice din ultimii ani, de fiecare dată de partea partidului stat al lui Iliescu - Năstase - Geoană - Ponta şi a fost recompensat pe măsură.
• Comisia Europeană, cu ochii pe votul CSM în cazul Bârsan
Cazul de corupţie care include o întreagă reţea bine înrădăcinată la instanţa supremă pare să fie atent monitorizat de la Bruxelles, acolo unde Comisia Europeană urmăreşte cu deosebit interes evoluţia anchetei, mai ales că soţul judecătoarei Gabriela Bârsan este singurul judecător român de la CEDO. Mai mult acesta a intervenit în acest caz uzitând drepturile ale sale pe care doreşte să le extindă în cazul soţiei sale într-o încercare ce poate fi interpretată ca ingerinţă în desfăşurarea anchetei. Votul care urmează csă aibă loc astăzi în Consiliul Superior al Magistraturii în cazul soţiei judecătorului român la CEDO, Corneliu Bârsan, va fi atent urmărit de Comisia Europeană.
• România - mai bine pregătită să înfrunte "furtuna" decât în 2008
România are unul dintre cele mai reduse niveluri ale datoriei publice din ECE şi din Europa, de circa 31% din PIB, faţă de peste 80% la nivelul zonei euro, potrivit unei analize Erste care arată că ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) ar trebui să reziste mai bine la noua criză financiară. Ţara noastră este dată exemplu şi în cazul deficitului structural, unde a obţinut "cel mai remarcabil rezultat" - reducerea de la aproape 9% din PIB în 2007, la aproximativ 3,3% din PIB în 2011 (conform estimărilor CE). Analiza arată că, există trei motive pentru care egiunea ar trebui să reziste mai bine (decât zona euro) de această dată comparativ cu perioada post-Lehman: niveluri mult mai reduse ale datoriei publice, îmbunătăţirea consolidării fiscale şi diminuarea deficitelor de cont curent.
• CURIERUL NATIONAL
• Cum plusează vânzătorii la preţul apartamentelor
Alexandru Pricop, managing partner Coldwell Banker Affiliates of Romania, este de părere că proprietarii se folosesc de orice oportunitate sau aspect pentru a îşi seta şi pentru a spera la un preţ de tranzacţionare mai ridicat, începând de la infrastructură (lucrări noi efectuate în zonă, amplasarea unei pieţe în apropiere - un element pe care un proprietar îl poate considera foarte important şi îl poate determina să ceară un preţ mai mare etc.), finisaje ale proprietăţii sau facilităţi oferite (de la tipul gresiei la mobilier) sau poziţionarea apartamentului în bloc- unii proprietari consideră că este mai important ca locuinţa să aibă orientare spre nord, alţii spre sud, fiecare putând să ceară un preţ mai ridicat doar din acest punct de vedere.
• Noi stimulente pentru producătorii de energie regenerabilă
Ultimele modificări aduse Legii 220 din 2008 promovează inclusiv energia care are drept sursă gazul de fermentare a deşeurilor. Dacă centralele hidroelectrice sunt noi, producătorii pot primi 3 certificate verzi pentru fiecare MWh. Operatorul de transport şi sistem va emite lunar certificate verzi pentru cantitatea de energie electrică produsă.
• Noile reguli de creditare vor intra în vigoare până la finalul lunii octombrie
Chiar dacă autorităţile au ţinut sub tăcere o dată potenţială de intrare în vigoare a noului regulament privind creditarea populaţiei, data-limită de implementare este 31 octombrie. Termenul a fost stabilit în contextul programelor încheiate cu FMI şi Comisia Europeană, iar importanţa acordată este de extremă urgenţă. Data-limită de implementare a noilor reguli privind creditarea populaţiei este finalul lunii octombrie 2011. Acest lucru se precizează în opinia Băncii Centrale Europene (BCE) cu privire la noul regulament BNR pentru creditele acordate populaţiei.
• Oancea (CSSPP): Fondurile de pensii nu au expunere directă pe Grecia
"Totuşi, există o expunere indirectă, la băncile româneşti cu capital elen, unde s-au constituit depozite. Aceste bănci sunt bine capitalizate". La finele lunii septembrie, depozitele bancare aveau o pondere de 9,39% în totalul activelor nete pe Pilonul II. Fondurile de pensii private obligatorii şi facultative din România nu au expunere directă pe niciun instrument financiar de plasament emis de către vreo entitate din Grecia, a declarat, ieri, preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea, citat de Mediafax.
• Raport CE: Energia verde ne va dubla factura la curent până în 2050
Conform documentului, au fost analizate 5 scenarii pentru a face UE mai puţin dependentă de combustibilii fosili convenţionali, precum cărbunele şi gazul. Creşterea producerii de energie regenerabilă ar determina o creştere şi mai mare a preţurilor la factura de curent. Fermele eoliene ar putea produce 49% din energia electrică a Uniunii Europene până în 2050, de la 5%, cât reprezintă în prezent. Întreprinderile şi consumatorii europeni s-ar putea confrunta cu cel puţin 20 de ani de creşteri la preţul energiei electrice, conform unui raport al Comisiei Europene (CE) cu privire la modul în care regiunea îşi poate îndeplini obiectivele privind energia regenerabilă, raport ajuns întâmplător în presa internaţională.
• Liderii UE vor analiza un plan pentru bănci care include rezerve temporare şi asigurarea finanţării
Miniştrii de Finanţe din UE vor analiza un plan de restabilire a încrederii în sectorul bancar care include, pe lângă un nivel minim al capitalului mai mare de 5%, constituirea unor rezerve temporare şi asigurarea de finanţare adecvată, au declarat surse apropiate situaţiei pentru Reuters. Şefii finanţelor statelor UE consideră că acordarea de atenţie exclusiv situaţiei capitalului ar putea fi insuficientă pentru a asigura stabilitatea sistemului bancar, fiind necesară şi abordarea unor alte temeri ale investitorilor.
• Vor accepta băncile o pierdere mai mare pe Grecia?
Guvernele din zona euro încearcă să convingă băncile să accepte o pierdere mai mare pe obligaţiunile Greciei, fără de care criza datoriilor de stat nu va putea fi rezolvată, a declarat ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schaeuble, citat de Reuters. Miniştrii Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din statele G20 au cerut sâmbătă Uniunii Europene să prezinte, la summit-ul UE de la sfârşitul acestei săptămâni, un plan "complet şi decisiv" care să soluţioneze criza datoriilor de stat prin reducerea datoriei Greciei, împiedicarea riscurilor de contagiune şi protejarea băncilor europene. Instituţiile de credit se opun însă atât unor pierderi mai mari din expunerea pe Grecia, cât şi presiunilor pentru forţarea unei recapitalizări generalizate, notează Mediafax.
• Germania: Nu visaţi că summit-ul UE va rezolva criza din zona euro
Purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel a avertizat, ieri, că aşteptările ca summit-ul Uniunii Europene (UE) de la sfârşitul acestei săptămâni să ofere o soluţie definitivă la criza datoriilor suverane din zona euro sunt "vise" nerealiste, scrie Reuters. "Cancelarul a indicat că visele ca acest summit să rezolve toate problemele până lunea următoare nu se pot îndeplini. Există paşi importanţi pe un drum lung care va ajunge până anul următor şi pe care va trebui să mergem", a spus purtătorul de cuvânt Steffen Seibert. Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a declarat că astfel de aşteptări pentru summit nu sunt realiste şi că reuniunea nu va asigura o "soluţie definitivă".
• Liderii G20 au avizat suplimentarea capitalurilor marilor bănci
Miniştrii Finanţelor şi guvernatorii băncilor centrale din statele G20 au avizat o suplimentare obligatorie cu 2,5% a ratelor de capital ale băncilor de importanţă sistemică, care va fi introdusă etapizat începând din 2016, notează Reuters. Decizia vizează băncile mari, precum Goldman Sachs, HSBC, Deutsche Bank sau JPMorgan Chase. Scopul este ca băncile să aibă cu siguranţă suficient capital pentru a rezista turbulenţelor de pe pieţe, pentru ca Guvernele să nu fie nevoite să salveze din nou instituţiile financiare de la colaps din fonduri publice.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Ieşiri din Top 300: Milionarii care nu au ţinut pasul cu criza
Criza este nedreaptă! Nu este o noutate, însă la fel de bine se ştie că abilităţile de bun manager al unei afaceri se văd tocmai în aceste perioade dificile din punct de vedere economic. Business-urile construite după un plan pe termen scurt au ajuns la scadenţă şi, cele mai multe dintre ele au tras obloanele sau, în cel mai fericit caz, sunt sub sechestru judiciar. Cei care au părăsit clasamentul actual au, în proporţie destul de mare, companiile în mari dificultăţi, în multe cazuri valoarea activelor deţinute fiind mai mică decât a datoriilor. Alţii au pariat în urmă cu câţiva ani pe imobiliare, valoarea activelor reducându-se semnificativ.
• Micile războaie ale marelui Crin Antonescu
Şeful PNL a făcut o obsesie din a-i pune la punct pe Săftoiu şi Meleşcanu. În ultimele trei zile, Crin Antonescu este mai dispus să se răfuiască cu colegii de partid decât cu Traian Băsescu. Preşedintele PNL are doar "vorbe alese" pentru fostul consilier prezidenţial, deputatul PNL, Adriana Săftoiu, dar şi pentru senatorul Teodor Meleşcanu. Potrivit variantei prezentate public de Antonescu, Săftoiu se face "vinovată" de o declaraţie potrivit căreia el "nu va ajunge niciodată preşedinte al României". "Culpa" lui Meleşcanu este mai veche. Într-un interviu acordat "Evenimentului zilei" în urmă cu o lună, senatorul liberal afirma că o coabitare cu Traian Băsescu este posibilă, după alegerile de anul viitor.
• Secretele din spatele crizei: Cu banii de la nemţi, Grecia îşi cumpără nave de război
Credeaţi că-şi finanţează deficitul sau încearcă să-şi acopere datoriile? Ei bine, poate aţi fi surprinşi să aflaţi că grecii s-au ocupat în ultima vreme de alte probleme de interes naţional: înarmarea. Pe data de 5 octombrie a apărut o informaţie într-un ziar suedez în care se arăta că deşi a rămas fără bani de salarii şi pensii, Grecia a cumpărat 400 de tancuri M1A1 Abrams de la americani. Conform informaţiilor de pe SvD, costul celor 400 de tancuri se ridica la câteva zeci de milioane de dolari. Lucrurile nu se opresc aici. Publicaţia germană Der Spiegel a pucblicat ieri un articol în care arăta că grecii au dat peste un miliard de euro pentru 4 nave de război luate de la francezi, acest contract riscând să tensioneze relaţiile dintre Germania şi Franţa.
• Sindromul iranian şi "toamna" americană
Preşedintele SUA trebuie să înfrunte agresivitatea Iranului şi disperarea cetăţenilor americani, ambele îndreptate împotriva viciilor capitalismului. Săptămâna trecută, în plină escaladare a protestelor anti-Wall Street, preşedintele Obama alegea să identifice adevăratul inamic al Americii: nu era nici capitalismul viciat, nici instabilitatea produsă de manifestaţiile începute în New York, ci Teheranul. Orice s-ar ascunde în spatele acestei mutări, liderul american este acum pus în situaţia de a se lupta cu două tabere care, cel puţin declarativ, îşi doresc acelaşi lucru: căderea capitalismului. Dacă în ceea ce-i priveşte pe "indignaţi", Obama preferă să vorbească mai încet şi cât de rar poate, în privinţa Iranului liderul de la Casa Albă adoptă o atitudine care surprinde, cu siguranţă.
• JURNALUL NATIONAL
• Hollande vs. Sarkozy
În cursa pentru preşedinţia Franţei se vor întrece actualul preşedinte al Republicii cu fostul lider al Socialiştilor. Victorie fără strălucire în alegerile pentru desemnarea viitorului candidat socialist la alegerile prezidenţiale din 2012, din Franţa. Francois Hollande a câştigat nominalizarea din partea Partidului Socialist cu peste 56% din voturi, contracandidatei sale, Matine Aubry, revenindu-i 43,62% din sufragii. Aubry, prim-secretarul PS, a recunoscut victoria lui Hollande şi a salutat-o oficial, spunând despre el că "întruchipează speranţa socialiştilor şi a Stângii", relatează presa franceză. Aclamat de susţinătorii săi în curtea PS, duminică seara, Hollande a luat act "cu mândrie şi responsabilitate" de votul primit, care îi conferă "larga majoritate" pe care şi-a dorit-o.
• Investiţie-şoc în modernizarea căii ferate din România
În 20 de ani de la revoluţie, CFR a reuşit să reabiliteze 211 de kilometri de infrastructură feroviară. Viteza de deplasare a trenurilor a scăzut astfel de la an la an şi o bună parte din călători s-au îndreptat către autocarele private. Datoriile tot mai mari au fost o piatră de moară în calea finanţărilor investiţiilor necesare unor linii moderne de cale ferată şi CFR a ajuns pe lista de monitorizare a FMI. Anca Boagiu, ministrul Transporturilor şi-a propus însă ca, până la finele anului, companiile feroviare de stat să absoarbă 2,3 miliarde de euro din fonduri europene, reprezentând întreaga sumă alocată României pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare.
• Ipoteză şoc: Adolf Hitler şi Eva Braun şi-au înscenat moartea şi au fugit în Argentina. Cei doi au divorţat ulterior, după ce au avut două fete!
Sinuciderea lui Adolf Hitler a fost o înscenare, liderul nazist fugind în Argentina alături de partenera sa, Eva Braun. Aceste ipoteze apar în cartea "Lupul cenuşiu: evadarea lui Adolf Hitler", sub semnătura lui Gerrard Williams şi Simon Dunstan. Conform celor doi, prezenţa lui Hitler în America de Sud este "mai presus de orice dubii", la fel ca şi certitudinea naşterii a două fiice, înainte ca liderul fascist să divorţeze de Eva Braun, încetând din viaţă în 1962, la vârsta de 73 de ani. Cei doi autori au refăcut şi traseul evadării celor doi, care ar fi beneficiat de complicitatea serviciilor de spionaj americane în schimbul unor secrete miltare
• NATIONAL
• Parlamentarii vor o "Lege anti-Huidu"!
Cativa parlamentari intentioneaza sa initieze un proiect de lege care sa impiedice repetarea situatiilor precum cea a lui Serban Huidu si dreptul sau de conduce un autovehicul mai ales dupa interventia chirurgicala suferita pe creier. Concret, alesii, care au dorit sa-si pastreze anonimatul pentru a nu intra in mijlocul scandalului mediatic din jurul lui Huidu, vor sa se suspende dreptul de a se mai urca la volan fiecarui posesor de permis de conducere care sufera un accident sau o interventie chirurgicala importanta la nivelul creierului, ochilor sau la inima, intrucat se considera ca asemenea situatii ii pot afecta decisiv abilitatile de conducere si in special reflexele, cruciale pentru un sofer.
• Mircea Sandu, blat de milioane de euro cu nepotul lui Blatter
Federatia Romana a cedat drepturile de retransmitere in strainatate a partidelor de pe teren propriu ale echipei nationale catre o firma condusa de nepotul sefului FIFA. Ulterior, Philippe Blatter a scos sume importante din vanzarea meciurilor catre alte televiziuni. Il cheama Philippe Blatter, are 42 de ani, si se ocupa cu marketing-ul in fotbal. Mai precis, comercializeaza drepturi tv ale competitiilor patronate de unchiul sau, Joseph Blatter, si nu numai. In aceasta ultima categorie intra si echipa nationala a Romaniei, care recent a incheiat preliminariile Campionatului European.
• Grupul Blaga il sicaneaza pe Boc in Senat
Obligat-fortat, Emil Boc s-a prezentat, ieri, la grupul PDL din Senat, dupa ce democrat-liberalii l-au amenintat ca nu vor mai sustine niciun proiect al Guvernului. Mai multi senatori PDL, apropiati ai lui Vasile Blaga, i-au transmis inca de saptamana trecuta un ultim avertisment premierului. Iritati de faptul ca atat seful Executivului cat si restul membrilor cabinetului ii ignora, apeland la ei doar atunci cand au de trecut o lege importanta prin Senat, democrat-liberalii au pus piciorul in pragul premierului. In paralel cu revolta senatorilor PDL, premierul Emil Boc a fost pus la colt si de partenerii de la UDMR care au cerut ca in bugetul pe 2012 sa fie cuprinse si sumele necesare majorarii pensiilor si salariilor.
• PUTEREA
• Licitaţiile trucate luate la puricat
Una dintre metodele folosite cu succes până acum pentru a truca licitaţiile şi anume creşterea ulterioară a preţului contractelor prin acte adiţionale, pare a fi pe cale de dispariţie. Cel puţin aşa ne asigură Cristina Trăilă, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP). În ultimele luni, autorităţile au încercat să găsească "antidotul" pentru metodele de sifonare a fondurilor alocate pentru tot felul de investiţii. Una dintre soluţii o reprezintă evaluarea de către specialiştii ANRMAP a documentaţiei de atribuire înainte de transmiterea spre publicare a invitaţiei/anunţului de participare, atribuţie intrată în vigoare de la 23 septembrie.
• Oprescu, şantaj pentru căldură
Oprescu aruncă vina pe consilierii generali, după ce a realizat că Primăria Capitalei nu poate suporta subvenţia la încălzire pentru bucureşteni. Edilul-şef vrea un împrumut pentru plata datoriilor RADET, dar refuză să introducă acest lucru într-un proiect de hotărâre. După ce s-a lăudat că toţi bucureşteni vor plăti doar 170 de lei per gigacalorie în această iarnă, restul de până la 380 de lei fiind suportat de către Primăria Capitalei, edilul-şef Sorin Oprescu condiţionează acordarea ajutoarelor la căldură de hotărârea Consiliului General de a cere Guvernului să "şteargă" penalităţile RADET către ELCEN.
• Tranzacţionarea pe bursă, eşec total
Sutele de milioane de euro pe care statul preconiza că le va încasa în acest an prin listarea la bursă a unor pachete de acţiuni de la unele companii de stat se vor lăsa mult timp aşteptate. După eşecul major înregistrat în luna iulie cu listarea pachetului de 9,84% din acţiunile Petrom şi în contextul în care activitatea Bursei de Valori (BVB) este la pământ, pe fondul crizei, guvernanţilor le-a fost teamă să mai scoată pe bursă pachetele de 15% din acţiunile Transgaz şi Transelectrica. Oficiali din Ministerul Economiei au declarat că listările preconizate pentru finele acestui an vor fi amânate pentru 2012. România nu va avea timp să vândă până la finele acestui an un pachet minoritar de acţiuni la Transgaz, a declarat directorul general al BVB, Valentin Ionescu, citat de Reuters.
• Fondurile de pensii vor să crediteze statul
Preşedintele CSSPP, Mircea Oancea, a declarat că fondurile de pensii vor fi printre principalii investitori în instrumente cu venit fix, în special în titluri de stat, în condiţiile în care nevoia de finanţare a statului român rămâne ridicată. "Atâta vreme cât nevoia de finanţare a statului român este ridicată, fondurile de pensii vor fi printre principalii investitori în astfel de instrumente (instrumente cu venit fix, în special titluri de stat, n.r.), alături de sistemul bancar. Din totalul de aproape 84 miliarde de lei împrumutul statului român la 30 septembrie, aproape 5% reprezintă expunerea statului pe fondurile de pensii din România.
• ROMANIA LIBERA
• Putin schimbă ţintele spionajului rusesc. Prioritatea: Europa de Est
Una dintre priorităţile premierului rus este reforma serviciului secret ale armatei, GRU, a cărui operativitate este îngreunată de structurile învechite şi eterne certuri pe competenţă cu celelalte agenţii de spionaj ale Rusiei. Forma şi misiunea GRU au fost modificate pentru a reflecta noile priorităţi ale elitelor politice şi militare, iar Europa de Est şi ţările din Asia Centrală vor fi printre obiectivele sale principale. Directoratul Principal de Spionaj al Statului Major al Armatei (GRU) este cea mai mare agenţie de spionaj extern a Rusiei: în 1997, GRU avea de şase ori mai mulţi spioni în afara graniţelor ţării decât succesorul KGBului, Serviciul Străin de Informaţii (SVR).
• Şefii de sindicate despre banii ascunşi ai lui Petcu
În lumea sindicală, unii lideri se declară scandalizaţi de sumele imense de bani pe care fostul şef al CNSLR-Frăţia nu le poate justifica. Alţii, în schimb, se aşteaptă la înmulţirea cazurilor de tipul "Petcu", pe motiv că multe sindicate au "fost transformate în afaceri de familie". Decizia Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) de a cere verificarea averii lui Marius Petcu, care nu poate justifica 725.000 euro, stârneşte primele reacţii printre sindicaliştii-şefi din România.
• ZIARUL FINANCIAR
• Cine se face responsabil de rata de absorbţie a fondurilor europene de numai 4% în cinci ani?
Un preşedinte, doi premieri şi 20 de miniştri - aceştia sunt şefii structurilor care au gestionat în ultimii cinci ani absorbţia fondurilor europene şi care nu au reuşit să aducă în economia românească mai mult de 4% din cele 19,6 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. În subordinea lor s-au aflat, de-a lungul timpului, directorii autorităţilor de management care gestionau programele de finanţare, pe care proaspătul ministru al fondurilor europene Leonard Orban spune că nu intenţionează să-i schimbe. Într-un context în care unul dintre foştii miniştri ai muncii este anchetat de conflict de interese într-un dosar care implică fondurile europene, alte fonduri de 800 mil. euro sunt blocate pentru încălcarea procedurilor de achiziţie publică (atribuire de contracte "cu dedicaţie"), iar preşedintele Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă este arestat pentru că a luat mită de la angajaţii care lucrau în proiecte europene se ridică întrebarea: cine se face responsabil pentru incapacitatea României de a atrage fonduri europene?
• Erste: România e mai rezistentă acum la şocurile externe decât a fost în 2008
Cel mai important creditor privat al statului român pariază în continuare pe investiţiile în leu şi zlotul polonez. România a devenit mai rezistentă la un şoc extern provenind din zona euro decât în 2008, când colapsul Lehman Brothers şi izbucnirea crizei au aruncat economia locală în recesiune. Analiştii grupului financiar austriac Erste se aşteaptă ca România facă faţă mai bine unui şoc extern cauzat de deteriorarea situaţiei din zona euro şi recomandă leul şi zlotul polonez drept oportunităţi de investiţii. Erste Group este printre cei mari mari investitori în regiunea Europa Centrală şi de Est şi acţionarul BCR. Erste are o expunere totală pe România, atât pe stat, cât şi pe entităţile private, de aproape 20 mld. euro.
• Carrefour deschide un hipermarket într-o zonă neacoperită a Capitalei, unde se va "lupta" cu trei magazine proprii
Grupul francez Carrefour, cu afaceri de 1,1 miliarde de euro pe piaţa locală, deschide azi un hipermarket de 8.400 de metri pătraţi în proiectul Colosseum din cartierul Chitila aflat în nord-vestul Capitalei. Dezvoltatorul parcului comercial Colosseum din Chitila a terminat într-un timp record construcţia magazinului Carrefour din cadrul proiectului, a cărui deschidere este progamată pentru astăzi, după ce în urmă cu patru luni încă se lucra la structura clădirii. Omul de afaceri cipriot Panico Panayi, proprietarul companiei Nova Imobiliare, prin intermediul căreia este realizat proiectul, şi-a respectat termenul anunţat în luna iunie pentru deschiderea magazinului, dar galeria comercială va avea puţine spaţii operaţionale în primele săptămâni, în timp ce Altex ar putea deschide un magazin în cadrul proiectului peste două luni.
• Un jurist e mâna dreaptă a lui Ciurezu la SIF Oltenia
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a aprobat recent numirea Aninei Radu în funcţiile de director general adjunct şi de conducător al SIF Oltenia (SIF5). Ea este al doilea om ca importanţă după Tudor Ciurezu, preşedintele şi directorul general al societăţii de investiţii. Anina Radu, 39 de ani, nu va avea un mandat deloc uşor la conducerea SIF Oltenia, în condiţiile în care societatea este implicată în mai multe scandaluri şi procese cu privire la companiile din portofoliu. Ea a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti şi lucrează din 2005 pentru SIF Oltenia în calitate de consilier juridic.