• ADEVARUL
• Isărescu avertizează din nou: Nu trebuie stimulat consumul prin reduceri mari de taxe în acelaşi timp
Isărescu spune că reducerile de taxe din noul Cod Fiscal sunt prea multe şi prea mari într-un timp prea mic, ceea ce destabilizează bugetul ţării. La acesta se mai adaugă şi creşterile de salarii ale bugetarilor, ale pensiilor, cheltuielile de infrastructură şi seceta. Creşterea economică de 4% se îndreaptă spre limita potenţialului economic actual, iar stimularea consumului în proporţii mari, prin reducerea masivă de taxe în acelaşi timp, pune în pericol echilibrele macroeconomice, atrage atenţia Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), care atrage atenţia că accentul trebuie pus pe investiţii. "A stimula doar pe latura consumului o economie aflată în creştere spre limita de potenţial înseamnă a o dopa şi asta nu o face să crească sănătos, puternic şi durabil", a declarat Isărescu, într-un interviu publicat marţi în Revista 22.
• Salariile din Sănătate - dublate, atenţiile - legalizate
După două zile de întâlniri maraton, guvernanţii au luat decizia de a dubla în etape salariile din Sănătate în următorii doi ani, începând cu luna octombrie 2015, când cadrele medicale vor primi 25% în plus la salariul de bază. Cel puţin aşa au anunţat marţi premierul Victor Ponta şi ministrul Sănătăţii Nicolae Bănicioiu care au şi explicat că impactul bugetar al măsurii, care vizează 181.000 de angajaţi din sistemul public de sănătate, este de 1,7 miliarde de lei pe an. Potrivit premierului, ordonanţa de urgenţă prin care decizia devine una legală va fi aprobată săptămâna viitoare. Această măsură nu i-a mulţumit pe toţi angajaţii din Sănătate. Mai mulţi medici şi rezidenţi şi-au exprimat nemulţumirea pe Facebook. "Ceea ce au făcut ei acum a fost praf în ochi, plus promisiunea de legalizare a plicului pentru că statul nu vrea să finanţeze sănătatea aşa cum a făcut şi până acum", a scris un medic.
• Lumea din spatele lui +25%. Un rezident câştiga cat o femeie de serviciu, iar un medic trăieşte din gărzi si după 30 de ani
Majorarea de 25 la suta reprezintă puţin din ce îşi doreau medicii, dar orice ban in plus este binevenit. In spatele chirurgului, al rezidentului sau al asistentei care pune branula pacientului, se ascund oameni care au facturi de plătit. "Nu cerem decât sa trăim decent", spun cei care lucrează in spitale si care de multe ori, in ziua salariului, nu ştiu cum sa-si împartă banii ca sa le ajungă pana luna viitoare. Fac ore suplimentare, gărzi peste gărzi, dar uneori nici măcar acestea nu sunt de ajuns. "30 de ani vechime, salariul meu de baza e de 2300-2400, obţin maximal 3500 de lei când fac 7-8 gărzi pe luna. In 30 de ani de practica medicala, cumulat, sunt aproape 7 ani de gărzi", spune Dr. Florin Chirculescu, medic primar chirurgie toracica. Din aceasta cauza, mulţi doctori au părăsit sistemul romanesc de sănătate.
• Ce să faci să nu mori cu ambulanţa la uşă
Cazul profesoarei Simona Bernat din Cluj, care a şocat opinia publică după ce a fost găsită moartă în propria locuinţă la patru zile după ce a sunat la 112 pentru a anunţa că se simte rău a deschis mai multe anchete şi a obligat autorităţile să lămurească anumite aspecte privind intervenţia în astfel de situaţii. Atât Poliţia, cât şi Ambulanţa Cluj şi Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din MAI au demarat propriile anchete pentru a stabili cum a fost posibil ca un pacient care cheamă ambulanţa prin numărul de urgenţă 112 să moară în casă, fără ajutor doar pentru că era singur în locuinţă. Până la finalizarea anchetei însă, secretarul de stat Raed Arafat a trimis circulară către toate serviciile de urgenţă din ţară în care arată care sunt procedurile de urmat atunci când persoanele care solicită serviciile unei ambulanţe sunt singure în casă. De asemenea, doctorul îi sfătuieşte pe pacienţii, care riscă să-şi pierdă cunoştinţa între momentul în care fac apelul şi cel în care echipajul ajunge la faţa locului, să lase uşa descuiată şi să-i comunice dispecerului numărul unei rude care să poată fi contactată în caz de nevoie.
• Ce se va întâmpla cu China? Amintiţi-vă de colapsul economiei ceauşiste din anii '80
Actuala politică a Chinei este foarte asemănătoare celei promovate de Nicolae Ceauşescu, a unei economii susţinute de investiţii masive şi exporturi. Tranziţia la o economie de piaţă bazată pe cerere şi ofertă pare să rămână doar himeră, în ciuda teoriei "o ţară-două regimuri". Partea capitalistă a economiei este limitată la doar câteva zone de dezvoltare specială, în rest prevalând economia socialistă de eradicare a noii societăţi. Economia Chinei este departe de a fi o clonă a celei americane, care se bazează pe un consum de 18.000 miliarde de dolari. Succesul unei dezvoltări uimitoare pe parcursul a doar 30 de ani este absolut remarcabil. Însă nu trebuie uitat că la baza acestui boom stă continua îndatorare. Nu a statului, ce-i drept, ci a companiilor şi a populaţiei. Unii analişti aseamănă funcţionarea mecanismelor economice cu o structură de tip Ponzi. Acestea sunt fonduri de investiţii care fac profituri din noi depuneri, asemenea FNI sau Caritas. Iar schemele Ponzi n-au decât un singur final: falimentul.
• Disperarea imigranţilor copleşeşte Europa
Profitând de condiţiile meteorologice bune din această vară, numărul persoanelor care încearcă să traverseze Marea Mediterană către coastele Greciei şi Italiei creşte în continuare. Potrivit ONU, aproximativ 20.843 de imigranţi au sosit în Grecia între 8 şi 14 august, reprezentând aproape 50 la sută din numărul total de imigranţi (43.500) înregistrat în această ţară anul trecut. În plus, 160.000 de imigranţi au ajuns în Grecia în primele opt luni ale acestui an, dintre care 50.242 doar în iulie, relatează Mediafax. Marea majoritate a imigranţilor care au sosit săptămâna trecută în Grecia provin din Siria (82%). Pentru a traversa pe mare zona de numai 20 de kilometri dintre Bodrum, un oraş balnear turc, şi insula greacă Kos, un imigrant este nevoit să plătească peste 1.000 de dolari (900 de euro), potrivit Mediafax.
• Constantin: Refacerea infrastructurii de irigaţii costă 1,4 miliarde de euro
Pentru refacerea infrastructurii de irigaţii este nevoie de peste 1,4 miliarde de euro, parea secundară urmând a fi realizată prin PNDR, iar pentru cea principală există un proiect depus la Comisia Europeană, pentru care se aşteaptă răspuns, a declarat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii. El a spus, marţi, într-o conferinţă de presă la Suceava, că este pentru prima dată după 25 de ani când România are o strategie pentru refacerea sistemului de irigaţii şi când o sumă atât de mare este pusă la dispoziţia fermierilor pentru a reabilita infrastructura secundară de irigaţii. Ministrul a precizat că Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) este constituit în jurul refacerii infrastructurii secundare de irigaţii şi a menţionat că, pentru aceasta, este nevoie de 430 de milioane de euro.
• Construcţia fabricii de elicoptere Airbus de la Braşov va demara la jumătatea lunii octombrie
Lucrările de construcţie ale fabricii Airbus Helicopters de la Braşov vor demara din a doua jumătate a lunii octombrie 2015, dacă procedurile legale vor fi îndeplinite la timp, a anunţat Ministerul Economiei, Comerţului şi Turismului. Secretarul de stat Sorin Encuţescu s-a întâlnit recent cu reprezentanţi ai companiilor Airbus Helicopters (Franţa) şi Airbus Helicopters Industries (România). Luna trecută, Ministerul Economiei preciza că lucrările la capacitatea de producţie din România, unde vor fi realizate elicopterele de tip Super Puma Mk 1 ar putea începe la jumătatea lunii octombrie. Înfiinţarea acestei capacităţi de producţie va asigura şi crearea de noi locuri de muncă, procesul de recrutare a primului lot de angajaţi cu înaltă calificare fiind finalizat în proporţie de 95%.
• BANCHERUL
• Noi reguli europene privind plăţile online, care se aplica si in Romania din 1 august 2015
Înmulţirea numărului de fraude online a alarmat autorităţile de supraveghere: Autoritatea Bancara Europeana (EBA) a decis introducerea, din 1 august 2015, a unor noi norme de securitate privind plăţile online, inclusiv pentru portofelele electronice, ce trebuie respectate de către furnizorii de servicii de plata, in principal bănci, din toate tarile europene. BNR, autoritatea responsabila in Romania de plăţile electronice, inclusiv cele online, a notificat EBA ca se conformează noilor reguli, care vor fi integrate in practicile sale de supraveghere, prin modificarea cadrului legislativ sau a procedurilor de supraveghere a modului in care se respecta procedurile de procesare a tranzacţiilor financiare pe internet. Noile norme privind plăţile online, realizate de SecuRe Pay, se refera in principal la întărirea mijloacelor de autentificare a clienţilor, prin verificarea identităţii acestora înainte de a efectua o plata, atât prin intermediul serviciilor bancare sau prin alte metode de plata pe internet.
• Datoria celor cu credite in euro si lei la Volksbank scade in medie cu 4.000 de euro, după rambursarea comisionului de risc
Banca Transilvania (BT) a anunţat ca va reduce datoria aferenta creditelor clienţilor persoane fizice ai subsidiarei sale Volksbank, preluata la sfârşitul anului trecut, cu echivalentul sumelor plătite pana acum de aceştia ca si comision de risc, de administrare sau de rezerva minima obligatorie. "Soluţia se aplică creditelor aflate în portofoliul Volksbank România, active la data transmiterii către clienţi a informărilor VBRO cu privire la modul de implementare a acesteia. Din sumele cu care se va diminua datoria totală se vor reţine cu prioritate eventualele restanţe pe care clienţii le au fată de Volksbank România la data implementării soluţiei. Acest beneficiu nu se aplică împrumuturilor pentru care clienţii Volksbank România au obţinut deja restituirea integrală a sumelor achitate de aceştia cu titlu de comision de risc/de administrare şi/sau de rezervă minimă obligatorie. Diminuarea datoriei totale aferente creditelor se va realiza automat, fără a fi necesare eforturi suplimentare din partea clienţilor. Clienţii care îndeplinesc toate condiţiile pentru a beneficia de această soluţie vor primi în scris, prin posta, detaliile aferente, în perioada imediat următoare.
• CURENTUL
• Eşecul lui Arafat: procedurile de intervenţie lămurite abia ieri printr-o circulară către SMURD-ur
După ce nu a reuşit să găsească planoristul căzut, nu a reuşit să salveze echipajul elicopterului căzut în Siutghiol iar Aura Ion şi Adrian Iovan au murit de frig, acum unicul şi irepetabilul Raed Arafat, singurul care poate coordona orice operaţiune de salvare în România a precizat, în contextul în care o femeie de 41 de ani, din Cluj-Napoca, a fost găsită moartă în casă la câteva zile după ce sunase la numărul unic de urgenţe 112, că a lămurit astăzi procedurile de intervenţie. Păi nu el a organizat "exemplar" serviciul de urgenţă? Nu a ieşit lumea în stradă urlând "Arafat!Arafat!"? Ce mai trebuia lămurit în scris? Înseamnă că procedurile nu erau clare. Şi cum adică nu erau clare? Nu erau în limba română sau ce? Şi atâţia ani s-a mers cu aceste proceduri neclare? În urgenţă dacă nu ai proceduri clare, oamenii mor!
• EVENIMENTUL ZILEI
• Criza din Grecia: FMI îi pune piedică lui Merkel la Berlin
Fondul Monetar refuză să se implice într-un ajutor financiar pentru Grecia, dacă datoria ţării nu este redusă. Din această cauză, Angela Merkel ar putea avea probleme astăzi, în Bundestag, din partea propriului partid, în care ministrul de Finanţe, Wolfgang Schäuble, adept al "Grexitului", are o puternică influenţă. Punerea lui Alexis Tsipras cu botul pe labe şi forţarea lui să accepte un plan de austeritate apreciat de majoritatea economiştilor drept "draconic" a reprezentat o uriaşă victorie de imagine pentru Angela Merkel, ale cărei cote de popularitate au sărit peste 70%. În aceste condiţii, prezentarea de către cancelar a acordului cu Grecia în camera inferioară a Parlamentului de la Berlin, Bundestagul, părea o formalitate. Iată însă că o piedică neaşteptată s-a ivit în calea triumfului final al lui Merkel: FMI refuză să fie parte la acordul de ajutorare a Atenei, dacă datoria ţării, de 178% din PIB, nu este ajustată.
• EVZ a aflat cu cât a crescut bugetul SIE după criza ostaticilor din Irak
Evenimentul zilei a descoperit că bugetul Serviciului de Informaţii Externe (SIE) a fost suplimentat, la scurt timp după aducerea în ţară a jurnaliştilor răpiţi în Irak, Marie-Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian. Să fie aceştia banii de răscumpărare? O întrebare legitimă, cu atât mai mult cu cât autorităţile au făcut eforturi să ascundă de ochii publicului sumele alocate. Mai mult, şi alte instituţii implicate în criza ostaticilor au primit fonduri suplimentare. Încă din 2006, presa internaţională a scris că România s-a aflat printre statele care au PUTIN s-a dat din nou din nou în stambă. Cum s-a SCUFUNDAT cu batiscaful în Marea Neagră ca să cerceteze el epavele de corăbii bizantine acceptat solicitările răpitorilor şi a negociat eliberarea ostaticilor.
• PUTIN s-a dat din nou din nou în stambă. Cum s-a SCUFUNDAT cu batiscaful în Marea Neagră ca să cerceteze el epavele de corăbii bizantine
Preşedintele rus Vladimir Putin s-a scufundat într-un batiscaf pe fundul Mării Negre, nu departe de ţărmul Crimeei, pentru a observa epave ale unor corăbii ce datează din secolele IX-X, informează TASS, care citează un reportaj al postului de televiziune Life News. În eter au fost difuzate discuţiile dintre Putin, aflat în batiscaf, şi una dintre realizatoarele proiectului, Anastasia Cernobrovina. În timpul acestor discuţii, liderul rus a relatat cum studiază "atât epave de corăbii vechi, probabil bizantine, cât şi un mare număr de amfore şi alte obiecte", relatează Agerpres. Putin a subliniat că această scufundare "este un foarte bun motiv pentru a se convinge încă o dată cât de adânci sunt rădăcinile noastre istorice, cât de adâncă este istoria relaţiilor Rusiei cu întreaga lume".
• Plajele vor fi pustii din cauza caniculei. Cele mai afectate ţări
Peste 100 de ani, nimeni nu va mai înota în apele Italiei şi Spaniei. Turiştii se vor înghesui la Marea Baltică, în Letonia şi Estonia, susţin doi cercetători spanioli. Această modificare va fi rezultatul schimbărilor climatice care vor avea loc nu numai în cele două ţări, ci şi în întreaga regiune mediteraneană, au avertizat cei doi, adăugând că turiştii vor opta tot mai mult pentru staţiunile de vacanţă din ţările din nordul Europei. În studiul realizat de Salvador Barrios şi Juan Nicolas Ibanez cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra turismului european se subliniază că, începând din anul 2100, creşterea temperaturii în ţările mediteraneene europene, în special în Italia şi Spania, îi va alunga vara pe turişti de pe plajă. Toate locurile frumoase din partea de nord a continentului, care astăzi este considerată prea rece, cum ar fi coasta ţărilor baltice, ar putea cunoaşte o intensificare puternică a turismului de vară pe litoral, relatează publicaţia "Corriere della Sera" de la Milano.
• JURNALUL NATIONAL
• Cum scoate Guvernul România în stradă
Salariile tuturor angajaţilor din sistemul public de sănătate vor fi majorate cu 25 la sută de la 1 octombrie, printr-o ordonanţă de Guvern care urmează să fie aprobată săptămâna viitoare, a anunţat premierul Victor Ponta. Până în 2017, salariile medicilor ar urma să se dubleze. Decizia a venit după negocierile cu liderii sindicali, în contextul unei "revolte" a medicilor pe Facebook, la care s-au raliat peste 25.000 de persoane. Contactat de Jurnalul Naţional, preşedintele Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hăncescu, a salutat măsura, adăugând că dacă medicii primesc o mărire de salariu, automat şi profesorii trebuie să se bucure de avantaje similare. La rândul său, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie "Spiru Haret", Marius Nistor, a solicitat ca Guvernul să crească prin ordonanţă tot cu 25% salariile profesorilor începând cu 1 octombrie, în caz contrar existând posibilitatea declanşării unei greve. Creşteri salariale vor cere şi poliţiştii, membrii Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) urmând să se prezinte cu cererile lor, în această dimineaţă, la Ministerul Afacerilor Interne.
• Primele rezultate ale controlului averilor. Bani fără număr, fără număr
Fiscul a descoperit, după o săptămână de verificări, că o sumă de până la 495 de milioane de euro nu poate fi justificată de primele 313 persoane a căror avere a luat-o deja la puricat. Cele mai multe dintre aceste persoane, 65, sunt din regiunea Bucureşti Ilfov. Sumele în plus au fost calculate prin diferenţa dintre alocările de fonduri (cheltuieli, constituiri de depozite, investiţii etc.) dintro perioadă, din care au fost scăzute sursele neimpozabile şi veniturile declarate în aceeaşi perioadă. Fiscul a făcut verificările în cadrul Programului de asigurare a conformării fiscale a persoanelor fizice cu risc fiscal (PFRF), pe care la declanşat pe 6 august. ANAF verifică asociaţi sau acţionari care au împrumutat firma cu peste 200.000 de lei, persoanele care au cumpărat bunuri sau case de peste 70.000 de euro sau au achiziţionat maşini mai scumpe de 25.000 de euro, metodologia durând cel mult şase luni sau, dacă sunt necesare informaţii din străinătate, 12 luni.
• Dan Adamescu, la un pas să piardă Astra Asigurări
Dan Grigore Adamescu ar putea pierde compania Astra Asigurări dacă până pe 19 august 2015 nu apare un investitor care să aducă 425 milioane de lei la capitalul companiei, necesari în programul de redresare financiară. Şansele ca acest investitor miraculos să apară ţin mai degrabă de domeniul fantasticului decât de realitate. Rămâne de văzut ce va face ASF. În perioada 6-19 august 2015, se derulează cea de-a treia etapă a procedurii de majorare a capitalului companiei Astra Asigurări, deschisă marilor investitori, dar acţionarii societăţii au decis suspendarea acestui proces, în data de 11 august. Hotărârea acţionarilor nu are însă nicio valoare, iar procesul curge, cel puţin teoretic, în continuare. KPMG, administratorul special, precizează că, potrivit legislaţiei, derularea unei oferte de acţiuni se poate suspenda de către ASF "dacă există indicii temeinice privind încălcarea prevederilor prezentei legi şi a reglementărilor emise", şi nu la cererea acţionarilor emitentului.
• NATIONAL
• Cine a creat in secret Agenţia Naţionala de Transplant pentru politicieni si VIP-uri
După cum susţin sursele National, exista mai multe rapoarte informative care indica, bazându-se pe depoziţiile fără echivoc chiar ale unor oameni din sistem, un interesant fenomen de "clonare" a autorităţii oficiale din domeniu, Agenţia Naţionala de Transplant. Practic, este vorba despre existenta unei "liste scurte", formata din politicieni, VIP-uri si miliardari, care ar beneficia cu prioritate - si contracost, bineînţeles! - de găsirea unui donator compatibil.
• Oprea bate la uşa lui Iohannis
"Siguranţă si Prosperitate pentru Romania". Aşa se va numi programul naţional al UNPR, anunţat ieri, dar care va fi lansat abia la sfârşitul anului. "La aproape 100 de ani de la Unirea din 1918 consider ca suntem obligaţi sa definim o viziune pe termen lung pentru Romania. UNPR isi asuma aceasta misiune si invita toate partidele la un dialog onest pe aceasta tema. (...) Programul naţional «Siguranţă si Prosperitate pentru Romania» este punctul de plecare in aceste discuţii cu toate partidele politice. (...) Acest document lansat si asumat de UNPR abordează subiecte extrem de importante pentru societate si definitorii pentru noi ca partid", a declarat Gabriel Oprea, menţionând ca si-ar dori foarte mult ca şeful statului sa se implice in acest proiect.
• Kelemen Hunor, vesti proaste pentru liberali: Nu pupaţi guvernare!
O pauza pentru actualul Guvern nu ar însemna nicio tragedie pentru societatea românească, considera Kelemen Hunor. Încurajatoare pentru formaţiunile din opoziţie, afirmaţia a fost completata de liderul UDMR cu o serie de previziuni pesimiste: Victor Ponta nu va demisiona si actuala majoritate va rezista. UDMR nu îşi va consuma energia intr-un meci care este deja pierdut, a explicat Kelemen Hunor, care-i sfătuieşte si pe cei din PNL sa îşi ia gândul de la Palatul Victoria. Mai puţin naiv decât peneliştii, Kelemen Hunor recunoaşte ca scenariul cu demisia lui Victor Ponta este uşor fantezist. Referindu-se si la negocierile care vor avea loc zilele acestea pe Codul fiscal, Kelemen Hunor a anunţat ca UDMR va susţine un TVA de 19%.
• Franţa a pierdut 54 de miliarde de euro in trei luni
In doar trei luni, Franţa a pierdut 54 miliarde de euro ca urmare a erorilor comise de preşedintele Hollande, scrie Emmanuel Roussel intr-un articol. "Preşedintele nostru nu încetează sa-si prindă picioarele in covorul geopoliticii internaţionale si sa trimită notele de plata contribuabililor francezi", scrie Roussel. Potrivit acestuia, in afara de situaţia economica din tara, a cărei datorie publica a ajuns la 97,5% din PIB, anul acesta doua episoade estivale "ilustrează bine amploarea catastrofei". Roussel evoca afacerea celor doua nave Mistral pe care Franţa s-a angajat, in 2011, sa le livreze Rusiei si care acum trebuie sa plătească doua miliarde de euro pentru ruperea contractului. Pierderea este cu atât mai mare cu cat iniţial erau prevăzute patru nave de acest tip. In afara de afacerea Mistral, Franţa a pierdut si un contract de livrare a 126 de avioane Dassault Rafale către India, pentru o suma totala de 48 miliarde de euro.
• Acţiunile chineze au scăzut cu peste 6%
Acţiunile companiilor chineze au scăzut, ieri, cu 6,2%, in pofida celui mai mare plasament efectuat pe piaţa monetara de banca centrala a Chinei in ultimele 19 luni, de 120 miliarde yuani (18,77 miliarde dolari). Declinul indicelui din Shanghai a fost declanşat de evoluţia negativa a acţiunilor companiilor de stat. Accentuarea tendinţei descendente a cotaţiilor acţiunilor chineze reflecta evoluţia titlurilor din ultimele săptămâni, pe fondul neîncrederii investitorilor in eficienta intervenţiei autorităţilor de la Beijing pentru susţinerea pieţei de capital. Banca centrala a Chinei a oferit marţi băncilor comerciale refinanţare pe termen de 7 zile in valoare de 120 de miliarde de yuani (18,77 miliarde dolari).
• PUTEREA
• Cristiana Anghel cere moartea unui jurnalist care o critică
Senatoarea ALDE Cristiana Anghel a produs un teribil prejudiciu ideii de grevă a foamei, prin felul în care s-a comportat după ce a ajuns în atenţia publică, ca urmare a formei extreme de protest la care a recurs pe când era cadru didactic. Intrată în politică şi devenită senator, s-a remarcat prin iniţiative precum susţinerea pensiilor speciale ale parlamentarilor, atitudini incompatibile funcţiei, declaraţii belicoase la adresa diplomaţilor occidentali şi Diasporei. Luni, această individă a comis o faptă pentru care, dacă nu ar fi protejată de imunitate, ar trebui să dea cu subsemnatul la Poliţie. Pur şi simplu, cere moartea unui jurnalist care o critică, ironizând, fără a insulta, o postare a Cristianei Anghel pe Facebook, reţea de socializare unde senatoarea este foarte activă. Pentru acest motiv, PUTEREA îi solicită senatoarei Cristiana Anghel demisia urgentă. De asemenea, PUTEREA solicită ALDE retragerea sprijinului politic senatoarei Cristiana Anghel.
• Defecţiuni ale Justiţiei române. Criminali şi violatori sadici, iertaţi de judecători pentru a recidiva
În fiecare zi, în medie, 30 de deţinuţi beneficiază de eliberare condiţionată. Şi mulţi recidivează. Legislaţia permite şi eliberarea condamnaţilor pentru viol, pedofilie sau crimă, după ispăşirea a două treimi din pedeapsă. Chiar şi condamnaţii la închisoare pe viaţă beneficiază de clemenţă după ce au ispăşit 20 de ani de detenţie. Pedepsele maxime pentru violatorii de la Vaslui, cerute de procurori, ar fi fost de 12 ani de detenţie. Însă instanţa a manifestat clemenţă, iar pedeapsa maximă a fost de 8 ani şi patru luni. Cei trei violatori care şi-au mărturisit fapta au primit 5 ani şi opt luni de închisoare şi vor putea ieşi după nici trei ani şi 10 luni. Se impune o schimbare. Pedepsele trebuie să fie în concordanţă cu faptele, să reprezinte un avertisment real pentru alţi potenţiali făptuitori. Puşcăriaşii ar trebui să muncească pentru hrana şi efectele pe care le primesc, pentru dotarea şi întreţinerea spaţiilor de încarcerare, pentru paza asigurată, nu să reprezinte o povară suplimentară pentru buget.
• 280 de mii de euro costă indecizia lui Sorin Oprescu, care vrea o nouă expertiză pentru demolarea Cathedral Plaza
Primarul general al Capitalei a mai născocit o metodă de amânare a unei hotărâri judecătoreşti definitive în privinţa demolării CathedralPlaza. De această dată o nouă expertiză tehnică îl va convinge pe Sorin Oprescu să respecte o decizie a instanţei, deşi există o plângere penală la adresa sa. Pe de altă parte, o expertiză tehnică va costa municipalitatea încă 280.000 de euro, iar lucrările de demolare circa un milion de euro. Edilul Capitalei invocă de această dată condiţiile de siguranţă în care ar trebui făcută demolarea clădirii şi impactul asupra imobilelor învecinate. Nimeni nu înţelege motivele pentru care Sorin Oprescu tergiversează demolarea clădirii CathedralPlaza situată în apropierea Catedralei Sf. Iosif.
• Mircea Băsescu, câştig de cauză la Curtea de Apel Constanţa
Curtea de Apel Constanţa a decis, marţi, că Mircea Băsescu, cercetat sub control judiciar, nu mai are interdicţie de a părăsi judeţul Constanţa. Instanţa a respins astfel contestaţia procurorilor în acest sens. Mircea Băsescu a rămas doar cu interdicţia de a nu părăsi România. Decizia Curţii de Apel Constanţa este definitivă. Magistraţii au luat aceeaşi decizie şi în cazul lui Marian Căpăţână, cercetat sub control judiciar în acelaşi dosar, transmite Agerpres. Tribunalul Constanţa a decis, la mijlocul lunii august, că Mircea Băsescu poate părăsi judeţul Constanţa, cu obligaţia "să nu depăşească limita teritorială a României decât cu încuviinţarea prealabilă a instanţei de judecată". În ceea ce îl priveşte pe Marian Căpăţână, judecătorii au înlocuit măsura prin care era obligat să nu plece din Bucureşti cu cea a obligării de a nu părăsi ţara decât cu acordul instanţei.
• ROMANIA LIBERA
• Decizia Guvernului care a încins aparatul bugetar
O adevărată cutie a Pandorei a fost deschisă ieri, după ce premierul a anunţat mărirea salariilor personalului sanitar cu 25% şi încercarea de găsire a soluţiilor pentru legalizarea plicului cu bani dat medicilor. Unii după alţii, bugetarii din învăţământ, poliţie sau instituţiile de mediu au anunţat că vor şi ei bani mai mulţi. Premierul Victor Ponta a anunţat că va fi adoptată o ordonanţă de urgenţă pentru şedinţa Guvernului de săptămana viitoare privind majorarea cu 25% a salariilor pentru tot personalul sanitar, de la 1 octombrie. Totodată, va fi avansat şi un proiect de lege privind responsabilitatea medicilor şi legalizarea plicului primit din partea pacientului.
• Anunţ ÎNGRIJORĂTOR din partea Guvernului grec: NU avem sprijinul politic necesar pentru a aplica reformele promise
Guvernul grec a recunoscut marţi că nu mai dispune în parlament de majoritatea necesară implementării politicilor asumate în faţa creditorilor internaţionali în schimbul unui nou pachet de asistenţă financiară, relatează Agerpres. Totodată, Guvernul a transmis că în zilele următoare va întocmi o foaie de parcurs pentru a aplica măcar măsurile promise până în luna octombrie, când creditorii vor face o primă evaluare. "Toţi ne dăm seama că guvernul nu are în acest moment majoritatea pentru a-şi putea aplica politicile. Iar acest lucru este într-adevăr un obstacol important", a declarat la un post de radio local purtătoarea de cuvânt a guvernului grec, Olga Yerovasili. Ea a menţionat că obiectivul executivului condus de Alexis Tsipras este acum să recâştige sprijinul celor 162 de deputaţi, majoritatea pe care a avut-o după câştigarea alegerilor.
• ZIARUL FINANCIAR
• Topul companiilor cu cele mai mari pierderi în 2014
Rompetrol Rafinare este singura companie din România care a raportat anul trecut un nivel al pierderilor de peste un miliard de lei, într-un top al rezultatelor negative în care podiumul este completat de Oilfield Exploration Business Solutions (fosta Rompetrol SA) şi Daewoo Mangalia. Companiile cu cele mai mari pierderi din economie au avut anul trecut un minus de 15 miliarde de lei, arată datele de la Registrul Comerţului. Peste 10% din această sumă este raportată de firme cu afaceri zero. La polul opus, top 100 profituri a generat anul trecut câştiguri de 21 miliarde de lei, în jur de 30% din total. "Mutarea logică pentru un grup care adună pierderi an de an ar fi să vândă, dar în industria petrolului nu cred că au cui să vândă. Au fost loviţi de scăderea barilului de petrol, dar există şi un model de business în acest sector care le permite companiilor să mute banii dintr-o companie în alta", explică analistul economic Dragoş Cabat.
• După 25 de ani, numele Ţiriac dispare din sectorul bancar românesc
UniCredit Ţiriac, al cincilea jucător din sistem, a intrat ieri într-o nouă fază după ce în ultimii opt ani numele Ţiriac s-a aflat pe faţada principală a băncii, timp în care omul de afaceri a reuşit să creeze un brand puternic pe piaţa financiară locală pornind de la brandul său personal. El este de altfel singurul român din ultimul secol care a avut curajul să-şi alăture numele de cel al unei bănci. Banca a anunţat ieri că s-a despărţit oficial de numele fostului tenisman şi că a intrat într-un proces de rebranding în care va trece noul nume în contracte şi în comunicarea comercială, precum şi în întreaga reţea teritorială de circa 180 de unităţi. Reprezentanţii bănci nu au anunţat care este costul întregului proces de rebranding.
• Lumea se pregăteşte de criză: cererea de bancnote este în creştere
În apropiere de München, ascunsă de molizi, se găseşte Louisenthal, unde se produc bancnote pentru aproximativ 100 de zone monetare. Giesecke & Devrient, deţinătorul Louisenthal, este una din cele câteva companii care concurează pentru producerea celor 160 miliarde de bancnote tipărite în fiecare an. Deşi băncile centrale deţin de obicei monopolul în privinţa tipăririi monedelor locale, până la 70 miliarde de bancnote sunt tipărite pe materiale produse în sectorul privat, scrie Financial Times. Deşi oamenii au început să se obişnuiască cu plăţile electronice, producţia de bancnote continuă să crească. "În perioade de criză, cash-ul este 100% de încredere. În situaţii de criză, cererea de cash creşte puternic. Motivul este legat de încrederea în banii reali", afirmă Ralf Wintergerst, membru al boardului Giesecke & Devrient. Criza din Grecia demonstrează din plin acest lucru. Valoarea bancnotelor aflate în circulaţie în Grecia atingea 45,2 miliarde de euro la sfârşitul lunii mai, un nivel înregistrat ultima dată în iunie 2012, când temerile legate de un Grexit au băgat băncile în criză.