REVISTA PRESEI 19.09.2013

• ADEVARUL

• Cât sunt de "specialişti" membrii Comisiei Roşia Montană

Adevărul" a analizat CV-urile membrilor Comisiei speciale care va dezbate proiectul de lege privind Roşia Montană din perspectiva studiilor pe care le-au absolvit. Cei mai mulţi aleşi nu au nici în clin, nici în mânecă cu problemele de mediu. Preşedintele Comisiei, Darius Vâlcov, a fost primarul Slatinei timp de opt ani, după ce, în prealabil, a fost director de bancă. Vâlcov stă foarte bine la capitolul studii, însă nu are legătură directă cu mediul. A absolvit ASE-ul şi Facultatea de Drept la Spiru Haret şi are un doctorat în economie. Secretarul Comisiei, Florin Iordache, şi-a făcut studiile la Craiova. A absolvit mai întâi Facultatea de Mecanică, din cadrul Universităţii Craiova, iar în 2002 şi-a obţinut licenţa în Drept. Gabriela Firea a lăsat pupitrul ştirilor şi a intrat în politică anul trecut, obţinând un loc în Parlament. Firea este absolventă de Litere, dar a urmat şi două cursuri postuniversitare în cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti.

• Medicul de şcoală, o altă prefăcătorie a sistemului de educaţie. Înjumătăţiţi, fără medicamente şi îngrădiţi profesional

Deşi în jur de 3,3 milioane elevi au început şcoala pe 16 septembrie, 24% din şcolile româneşti nu au avize sanitare valabile. Ba mai mult, mare parte din ele se confruntă cu o altă mare problemă - lipsa de personal medical specializat. În momentul de faţă, un medic şcolar are în grijă aproximativ patru unităţi de învăţământ şi peste 2.500 de elevi. Concret, la nivel naţional, există puţin peste 1.500 de medici şcolari şi în jur de 2.000 de asistente, în condiţiile în care cifrele ar trebui să fie duble. Pe de altă parte, dascălii atrag atenţia că în lipsa cadrelor medicale, "sunt legaţi de mâini şi de picioare" atunci când un elev se accidentează sau i se face rău în clasă. În astfel de situaţii, singura soluţie este să-i cheme pe părinţi să-şi ducă micuţii la cel mai apropiat spital.

• Ultima trăsnaie a lui Mazăre şi ÎPS Teodosie: Două biserici în Mamaia. Una dintre ele, construită lângă un club de striptease

Sinodul BOR a interzis încă de vara trecută efectuarea de ceremonii religioase în afara lăcaşurilor de cult, dar cererile de nunţi oficiate pe plajă au rămas la fel de multe. Arhiepiscopia Tomisului a găsit soluţia perfectă pentru a-i împăca pe enoriaşi. La iniţiativa lui Radu Mazăre, municipalitatea constănţeană a cedat două terenuri Arhiepiscopiei. Vara viitoare, orice turist va putea să plece din club şi să-şi spele păcatele în drum spre hotel. Decizia a fost votata în unanimitate şi acum depinde de Arhiepiscopia Tomisului să îşi obţină avizele pentru construcţii. Purtătorul de cuvânt al instituţiei, Călin Gavrilaş spune că la Mamaia vor fi construite două capele ortodoxe, iar preoţii de acolo vor avea libertatea să oficieze orice slujbă li se cere din partea enoriaşilor.

• Ofensiva mallurilor bucureştene cu o lună înainte de deschiderea Promenada Floreasca: extinderi şi noi chiriaşi

Cu doar o lună înainte de deschiderea centrului comercial Promenada din zona Floreasca, primul din Capitală construit în criză, marile malluri bucureştene - AFI Palace Cotroceni, Băneasa Shopping City, dar şi magazinul Unirea anunţă noi chiriaşi de renume sau extinderi. Băneasa Shopping City, cel mai mare centru comercial din nordul Bucureştiului, a anunţat recent că a atras în rândul chiriaşilor 13 noi magazine care au fost inaugurate recent sau urmează să îşi deschidă porţile în toamna acestui an. Noii chiriaşi au fost anunţaţi "cu ocazia noului sezon toamnă - iarnă". Printre noii chiriaşi se numără un concept store al librăriilor Cărtureşti, un magazin de încălţăminte Guban sau o unitate Timeout. Retailerul La Martina va avea în Băneasa primul magazin deschis în România, în timp ce alte spaţii au fost ocupate în mall de Celio, Crabtree, ELC Center, Luisa Spagnoli.

• Şantiere eterne care sufocă Bucureştiul. Când vor fi date în folosinţă trei din cele mai importante lucrări de infrastructură din Capitală

Primarul Capitalei declara, pe 24 iulie, că există 117 şantiere în curs de derulare în oraş, arătând astfel cu ce se ocupă municipalitatea, care nu o dată a fost acuzată de trafic aglomerat şi disconfort de cetăţeni. Edilul-şef a uitat, însă, să menţioneze că în lista prezentată se numără cel puţin trei şantiere mari, lucrări la artere principale şi foarte circulate din oraş care sufocă oraşul de multă vreme: Buzeşti-Berzei-Uranus, Liviu Rebreanu şi Mihai Bravu. Reporterii "Adevărul" au verificat care este stadiul real al lucrărilor şi au stat de vorbă cu oamenii care locuiesc în aceste zone. Problema proiectelor de infrastructură întârziate la nesfârşit pare a fi mai degrabă o problemă de fond decât una de întâmplare. Preşedintele Asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul", Nicuşor Dan, crede că este vorba de nepriceperea şi graba Primăriei Capitalei care începe tot felul de proiecte, fără să le şi gândească cum ar trebui.

• La numai două luni după intrarea în UE, Comisia Europeană blochează aderarea Croaţiei la Schengen

Comisia Europeană va bloca aderarea Croaţiei la spaţiul Schengen, ca parte a sancţiunilor impuse celui mai nou membru al Uniunii Europene, a anunţat vicepreşedinta Comisiei Europene, comisarul Reding. La doar trei zile după ce Croaţia a aderat la UE, pe 1 iulie, Parlamentul croat a exclus aplicarea mandatului de arest european pentru infracţiuni comise înainte de 7 august 2002, în mod special pentru fapte comise în timpul războiului sârbo-croat (1991-1995). Mărul discordiei se află în refuzul autorităţilor croate de a da curs unei cereri germane de extrădare a unui fost oficial al serviciilor secrete iugoslave, Josip Perkovici, supectat de implicare în asasinarea unui disident croat, Stjepan Djurekovici, în 1983, în apropiere de Munchen.

• Încă un manager privat răpus de sistemul de stat: Sorin Mîndruţescu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al CFR

Preşedintele Consiliului de Administraţie al CFR SA, Sorin Mîndruţescu, şi-a dat demisia, invocând motive personale, a anunţat miercuri compania de stat care administrează reţeaua feroviară. Demisia a intrat în vigoare la 13 septembrie. Mîndruţescu, fost CEO la Oracle România, ocupa funcţia de şef al CA la CFR din luna aprilie. Ceilalţi membri ai CA al CFR SA sunt George Micu (directorul general al companiei), Florin Kubinschi, Enache Jiru şi Sebastian Tcaciuc. Actualul CA a fost numit la jumătatea lunii aprilie, după ce Ministerul Transporturilor a respins planul de administrare propus de fostul Consiliu de Administraţie, ceea ce a condus la încetarea mandatului vechilor administratori. Veniturile CFR SA au crescut cu 3,5% în primul semestru, la 1,16 miliarde lei, în condiţiile în care traficul pe reţea a înregistrat o scădere de circa 5%.

• Ponta acuză evaziunea făcută "sub haina insolvenţei". Codului insolvenţei va fi aprobat de Guvern săptămâna viitoare

Premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Justiţiei să încheie dezbaterea proiectului de lege privind insolvenţa, astfel încât documentul să fie adoptat săptămâna viitoare şi transmis Parlamentului. "Avem nevoie de Codul insolvenţei. Sunt mult prea mulţi cei care intră în insolvenţă ca să fraudeze statul, care nu plătesc nicio taxă de un an de zile, de doi ani de zile şi e normal ca ceilalţi, care plătesc taxe, să spună «Domn'e, noi de ce le mai plătim dacă văd că ăsta de alături, care ne mai şi dă lecţii despre cum trebuie organizată România, nu plăteşte nicio taxă ?»", a spus Ponta în şedinţa de guvern. El a adăugat că evaziunea fiscală este ascunsă "sub haina insolvenţei", iar foarte multe societăţi private se trezesc că un debitor intră în insolvenţă atunci când trebuie să-şi plătească facturile.

• CURENTUL

• Pupilul Alinei Gorghiu - detaşat peste noapte într-o funcţie plătită din bani publici

Odată cu revenirea liberalilor la putere, Zvetlana Preoteasa şi-a găsit o slujbă bine plătită la stat, în fruntea unui institut care se ocupă de românii de pretutindeni. Din această poziţie, Preoteasa s-a preocupat mai puţin de soarta institutului şi mai mult de soarta tovarăşilor săi politici cărora le-a adus numeroase servicii. În ziarul Curentul de miercuri am relatat cum i-a asigurat Zvetlana Preoteasa un trai decent fiului deputatului PSD Mădălin Voicu, detaşându-l în funcţia de referent muzical la Institutul Hurmuzachi , cu un salariu de ministru, de 4300 de lei pe lună. Liberala a deschis porţile institutului nu doar pentru Mădălin Voicu junior , ci şi pentru un alt tânăr, Victor Stancu Costel, detaşat şi el la institut chiar în ziua în care s-a angajat la o asociaţie înfiinţată de deputatul PNL Alina Gorghiu, după cum se laudă chiar ea pe blogul personal. Este vorba despre Asociaţia "O şansă pentru viitor", care i-a asigurat după cum se vede un viitor promiţător lui Victor Stancu Costel.

• Peste 3.000 de sindicalişti din transporturi au protestat în Capitală: "Români începeţi revolta împotriva guvernului Ponta!"

Sindicaliştii din transporturi au încheiat acţiunea de protest în Piaţa Constituţiei, după ce au mers în marş din Piaţa Victoriei, în timpul manifestaţiei nefiind înregistrate incidente. Protestul organizat de Federaţia Sindicatelor din Transporturi, Transloc şi Servicii Publice "ATU - România" a început la ora 13.00, în Piaţa Victoriei, unde s-au adunat iniţial aproximativ 1.500 de sindicalişti, ulterior numărul acestora crescând la peste 3.000. La începutul protestului, preşedintele federaţiei, Ion Rădoi, i-a invitat pe manifestanţi să salute Guvernul şi pe premierul Victor Ponta, aceştia răspunzând cu huiduieli. Rădoi a spus că Ponta este "cel mai indiferent şi arogant prim-ministru cu sindicatele din 1990", pentru că a primit 11 scrisori privind situaţia transportatorilor şi nu a răspuns la niciuna.

• CURIERUL NATIONAL

• Medicii au ieşit în stradă. Există bani pentru ei?

Ieri, peste 100 de medici au protestat în faţa Ministerului Sănătăţii cerând, în primul rând, creşterea salariilor. Protestele vor continua până pe 27 septembrie, urmând ca după aceea să fie organizat un marş cu 40.000 de persoane angajate în sistem. Dacă nici atunci nu le vor fi ascultate cerinţele, medicii ameninţă cu întreruperea activităţii sau cu demisia în bloc. Revendicările protestatarilor: - minimum 6% din PIB; - o legislaţie care să garanteze independenţa profesională a celor care lucrează în sistemul public şi privat; - o lege a salarizării specifică sistemului de sănătate; - apărarea demnităţii şi renunţarea la denigrarea profesioniştilor de către autorităţi; - organizarea unităţilor medicale cu paturi în sistem public pentru asigurarea unor servicii prompte şi de calitate pentru pacienţi; - consultarea reală a Coaliţiei profesioniştilor din sănătate cu privire la orice măsură ce poate afecta funcţionarea sistemului de sănătate.

• Parlamentarii merg la Roşia Montană

Parlamentarii din Comisia specială pentru proiectul de lege privind Roşia Montană au decis să meargă peste o săptămână la faţa locului, vizita urmând să dureze două zile, informează Mediafax. "Marţi seară sau dimineaţă ne vom deplasa la Roşia Montană, două zile, miercuri şi joi ne întoarcem. Vom avea întâlniri cu toţi reprezentanţii, şi ai minerilor, şi ai firmelor, şi ai autorităţilor şi ONG-uri, care doresc să participe", a precizat preşedintele Comisiei, Darius Vâlcov. El a precizat că luni de la ora 13.00 comisia specială se va reuni în şedinţă la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi ai Ministerului Justiţiei. De asemenea, Comisia se va reuni în şedinţă şi marţi, când vor fi invitaţi la dezbateri reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Ministerului Marilor Proiecte şi ANRM. După aceste întrevederi, miercuri şi joi va avea loc vizita la Roşia Montană.

• FMI va discuta noul acord cu România pe 27 septembrie

În premieră pentru relaţia România - FMI, scrisoarea de intenţie este semnată atât de ministrul Finanţelor şi guvernatorul BNR, cât şi de ministrul delegat pentru Buget Consiliul Director al Fondului Monetar Internaţional va discuta vineri, 27 septembrie, scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române privind noul acord stand-by pe o perioadă de doi ani, cu o valoare de circa 2 miliarde de euro, pe care România îl va trata ca înţelegere preventivă, informează Mediafax.

• SIF Oltenia are bani pentru tot uleiul din Constanţa

SIF Oltenia (SIF5) va lansa o ofertă publică de preluare obligatorie la producătorul de ulei alimentar Argus Constanţa (UARG), intenţionând să preia cu 38 milioane lei participaţia de 44,3% din capital pe care nu o deţine. Acţionarii minoritari au astfel ocazia să îşi facă ieşirea din cadrul societăţii printr-o operaţiune de piaţă aşteptată de mai bine de doi ani de zile. Anterior, autoritatea de reglementare şi supraveghere a pieţei de capital, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) dispusese ca oferta publică de preluare să fie realizată de omul de afaceri Cătălin Chelu care prin companii la care era acţionar majoritar ajunsese să controleze în vara anului 2011 40,47% din acţiunile UARG.

• Preşedintele Ecuadorului cheamă la boicotarea mondială a companiei Chevron

Rafael Correa, preşedintele Ecuadorului, a lansat marţi un apel la boicotarea mondială a gigantului petrolier american Chevron, aflat în litigiu cu Guvernul de la Quito pentru un caz de poluare gravă în Amazonia. Corespondenţi ai agenţiilor internaţionale de presă, citaţi de publicaţia "L'Expansion", au relatat că preşedintele Correa a avertizat grupul Chevron de declanşarea unei campanii de mobilizare la nivel planetar împotriva distrugerilor comise de grupul Texaco (achiziţionat de Chevron în 2001) în regiunea Sucumbios, în cele din urmă abandonată, unde a lăsat o imensă maree de ţiţei.

• Sorin Ovidiu Vîntu, audiat la DNA în dosarul Realitatea TV

Sorin Ovidiu Vîntu a fost, ieri, audiat din nou de procurorii anticorupţie în legătură cu dosarul în care se fac cercetări privind modul în care au fost vândute acţiunile Realitatea Media. Sorin Ovidiu Vîntu a mai fost audiat ca martor în acest dosar în 5 august şi în 27 august. În acelaşi dosar a fost audiat, în 13 august, şi Cozmin Guşă, el spunând că a dat declaraţii în calitate de martor şi a vorbit cu procurorii despre Codruţ Marta, Elan Schwartzenberg, Sorin Ovidiu Vîntu şi Sebastian Ghiţă. Guşă preciza că acest caz este desprins din cel în care este cercetată dispariţia lui Codruţ Marta şi că acesta a deţinut o funcţie de administrator al unei componente a grupului, respectiv agenţia de presă NewsIn.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Elena Udrea: Mă gândesc să candidez la Preşedinţie

Invitată la emisiunea "Evenimentul Zilei", fostul ministru al Dezvoltării Regionale, deputatul PDL Elena Udrea a declarat că ar dori să candideze la Preşedinţie, dar este devreme să se gândească la alegerile din 2014. Deputatul PDL a afirmat că, mai important decât poziţia în sondaje, este potenţialul unui candidat. "E mai important să candidăm cu un politician cu potenţial ca Mihai Răzvan Ungureanu sau ca Emil Boc. (...) Emil Boc are astăzi şanse mai mari dacă doreşte să intre în competiţie. Dar mai e un detaliu. Să vrea candidatul să se bată. Stolojan, de exemplu, s-a retras în 2004. Şi foarte bine că s-a retras, pentru că n-am fi câştigat cu el", a declarat Udrea. Ea a susţinut că un candidat la funcţia supremă în stat ar trebui să fie susţinut de toate formaţiunile de dreapta şi de preşedintele Traian Băsescu.

• DEUTSCHE WELLE: Asistăm la sfârşitul UE?

"Da", e de părere Christoph B. Schiltz, adăugând că "avem nevoie de o UE II, cu noi regului şi legi şi fără statele prea slabe pentru acest club". "Criza euro, care durează de peste trei ani şi se află încă la început", continuă autorul, "relevă două probleme: pe de o parte erorile grave de concept privind zona euro, pe de alta deficitele cu consecinţe de proporţii ale actualei Uniuni Europene, pe care o voi numi UE I. Elitele politice din Europa au recunoscut aceste slăbiciuni şi încearcă acum să repare greşelile trecutului." Dar, crede Schiltz, aceste greşeli nu pot fi reparate, deoarece "criza euro, care este în acelaşi timp o criză a UE, a afectat comunitatea până în rărunchi". La întrebare, Alan Posener răspunde, în schimb, cu "nu", explicând: "Nu UE a ajuns la capătul puterilor, ci moneda euro". Posener propune un alt model de salvare a Uniunii Europene, care ar trebuie să fie mai degrabă o "Europă a patriilor", citându-l pe Charles de Gaulle.

• Vasile Dâncu: Antonescu a jucat la cacealma. PLUS: 75% dintre pesedişti îl vor pe Ponta candidat la prezidenţiale

Sociologul Vasile Dâncu este de părere că în conflictul legat de Roşia Montană preşedintele PNL, Crin Antonescu, a jucat la cacealma. "Crin Antonescu este normal să caute o ieşire dintr-o formă de blocaj în care a intrat după vara trecută. O stagnare în sondaje, e adevărat pe primul loc, undeva peste 30%, dar fără a avea candidaţii cu care se va confrunta şi cu un potenţial maxim măsurat de vreo 37%. Pe de altă parte, suspiciunea că PSD nu-l susţine cred că poate să te macine nervos, mai ales când vezi în sondaje că, la întrebare deschisă, doar 25% dintre pesedisti te votează, ceilalţi 75% spunând că l-ar vota pe Ponta, chiar dacă acesta a anunţat, sincer, că nu vrea să candideze", a declarat Dâncu. "Cred că domnul Antonescu a încercat o cacealma, cum se spune la poker, doar că în politică este greu să faci asta pentru că toată lumea ţi se uită în cărţi", mai spune Dâncu.

• JURNALUL NATIONAL

• Avionul demnitarilor, o scumpete de criză! 56 de milioane de euro pentru un aparat VIP, cumpărat pe banii Armatei

Îşi poate permite România, într-o perioadă de austeritate şi de tăiere, în consecinţă, a cheltuielilor publice, un avion doar pentru deplasarea demnitarilor? Se pare că da! Comanda pentru avion a fost dată printr-o Ordonanţă de Urgenţă, care asigura 13,5 milioane de lei pentru începerea procedurilor de cumpărare a unui aparat cu 12 locuri destinat zborurilor oficiale. Banii, s-a anunţat, sunt în bugetul Ministerului Apărării, dar suma vehiculată iniţial, de 10 milioane euro, a crescut substanţial. Ordonanţa de Urgenţă a ajuns în dezbaterea Comisiei de Apărare de la Senat şi, cu acest prilej, costul avionului a decolat spre verticală: "plafonul" este de 56 de milioane de euro, după afirmaţia lui Traian Igaş. Achiziţia este în tip leasing, cu rate plătibile în patru ani. Dacă s-ar plăti într-o singură tranşă, în achiziţie directă, preţul ar fi mai mic, dar nici aşa ieftin: 35 de milioane de euro.

• Ponta: Nu se mai pot face toate afacerile metroului prin firma-sindicat. Punem punct

Guvernul va relua dialogul cu sindicaliştii de la Metrorex şi va încerca să rezolve acele revendicări care pot fi acceptate, dar nu va mai fi de acord ca toate afacerile metroului să fie intermediate de firma sindicatului, a afirmat premierul Victor Ponta. "Ei vor salarii mai mari, noi plătim 800 de milioane subvenţii de la toţi cetăţenii României pentru metrou. Ce se poate face, facem, dar în acelaşi timp nu se mai pot face toate afacerile metroului prin firma-sindicat. Asta nu se mai poate şi, dacă asta e supărarea, pe asta nu o putem îndrepta. Firma sindicatului care intermediază toate activităţile metroului, asta nu se mai poate. Să le spuneţi şi din partea mea, eu le-am spus direct, s-au supărat pe mine, să se supere şi pe dumneavoastră, dar cred că trebuie să punem punct", a spus Ponta, în şedinţa de Guvern.

• Rusia: "Atacul chimic din Siria a fost comis de insurgenţi, avem probe"

Rusia va oferi Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite probe care ar demonstra că atacul chimic din 21 august este o "provocare" a rebelilor sirieni, afirmă ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov. "Avem suficiente probe că opoziţia recurge frecvent la provocări pentru a atrage o intervenţie militară în Siria. Le vom prezenta Consiliului de Securitate ONU", a declarat Lavrov. "Este vorba de probe care demonstrează caracterul provocator al atacului chimic din 21 august", a subliniat Lavrov. "De asemenea, avem informaţii conform cărora au existat mai multe incidente similare celui de la Al-Ghouta", din 21 august, a precizat şeful diplomaţiei ruse.

• NATIONAL

• Radu Stroe a pus MAI-ul pres la picioarele "baronilor" locali!

Sarabanda numirilor si imputernicirilor la comanda a diverse structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne continua intr-un ritm halucinant. Deja situatia de la MAI a ajuns deja sa frizeze ridicolul, cu ordine de ministru date si revocate pe banda rulanta, la doar cateva ore, de acelasi semnatar. Iar inconsecventa deja proverbiala a lui Radu Stroe are o singura explicatie: dependenta politicianului care se viseaza viitorul sef al SRI de influentii baroni locali, care continua sa faca legea in USL.

• Sedinta de taina pentru escrocheriile lui Patriciu

Dupa ce a fost in vizita in Trinidad-Tobago sa-l cunoasca pe viitorul sau socru (tatal amantei chinezoaice Melanie Chen) si a negociat cu niste banci din tara respectiva ca sa mai ascunda niste bani de creditorii din Romania, saracul Dinu Patriciu a venit in tara natala pentru a da declaratii in procesele penale in care este acuzat si pentru a finisa strategia pentru dezmostenirea sotiei sale, care i-a fost alaturi 20 de ani. Dinu Patriciu a venit pe sest in Romania, convocand o intalnire la ceas de seara cu cei care il sfatuiesc in ale ilegalitatilor: avocata Elena si fostul militian Duvac, care isi foloseste relatiile din vechea meserie pentru a "umbla" la procurori si judecatori influentabili. La "cina cea de taina" a lui Dinu Patriciu a participat si fratele acestuia, Serban, care a fost un simplu purtator de hartii si de rucsac. Marea absenta a fost avocata Ana Diculescu-Sova.

• Cum sifoneaza grecii banii Romtelecom prin off-shore-uri din Cipru

"National" prezinta reteta ingenioasa prin care grecii de la OTE fenteaza statul roman si umfla buzunarele conationalilor cu banii Romtelecon, legal, printr-o firma de recuperari de creante. Statul roman, care detine 45,99% din actiunile Romtelecom prin Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale, este lucrat ca la carte de asociatul sau, OTE International Investmens Ltd., care detine restul de 54,01% din actiuni. Este vorba de o jonglerie inteligenta, prin care grecii reusesc sa traga la ei in tara banii "pierduti" de catre Romtelecom, din cauza rau-platnicilor.

• Neamtu face deranj mare in Parlament

Ajungerea cetateanului Mihail Neamtu la doar un metru de premierul aflat la tribuna plenului, in conditiile in care atat persoana prim-ministrului, cat si Parlamentul fac parte dintre cele mai bine pazite obiective, se va lasa cu sanctiuni serioase la nivelul SPP si al fortelor de ordine parlamentara. In timp ce anchetatorii vor sa afle cum a fost posibil ca trei persoane complet straine de Parlament sa ajunga in imediata apropiere a premierului, in timpul sedintei de plen, Remus Cernea, deputatul responsabil cu accesul respectivilor in Palatul Parlamentului, scapa de orice pedeapsa. Si asta din cauza Regulamentului, care permite alesilor "sa aduca pe oricine, mintind cu nerusinare cand spun ca vin la ei la cabinet sau la comisia parlamentara", dupa cum a explicat presedintele Camerei, Valeriu Zgonea.

• Leii de aur si argint - o solutie pentru Rosia Montana

Economistul Bogdan Glavan vede rezolvarea problemei ivita in jurul proiectului Rosia Montana intr-un mod mai nuantat. "BNR face achizitii tot cu banii romanilor, diminuand valoarea fiecarui leu", scrie economistul pe blogul sau, recomandand ca statul (BNR) sa cumpere aurul de la Rosia Montana doar cu scopul de a-l transfera cetatenilor, sub forma de moneda. "Ce ne opreste sa fabricam monezi de aur de gramaj mic, 1-5 grame, sau chiar mai mare, pe care sa le punem in circulatie?", s-a intrebat retoric Glavan, mentionand ca aceasta masura ar duce, teoretic, la scoaterea la lumina a banilor negri, care reprezinta aproximativ 30% din volumul masei monetare aflate in circulatie. In plus, romanii -si chiar si strainii - ar capata mai multa incredere in moneda noastra nationala, care s-ar aprecia si s-ar stabiliza fata de restul valutelor.

• PUTEREA

• Romgaz, cel mai bun prieten al Amromco Energy

România a reuşit performanţa să le ofere pe tavă resursele energetice marilor companii străine, practicând un nivel al redevenţelor foarte mic. Aşa se face că aceste companii care sfredelesc solul României în căutarea de resurse naturale au ajuns să deruleze afaceri care depăşesc 5% din PIB, dar statul român continuă să se mulţumească cu puţin. Una dintre primele companii care a simţit potenţialul acestor afaceri în România a fost Amromco Energy, care a început extracţiile de gaze din 2003. Legăturile dintre Romgaz şi Amromco datează însă de la începutul anului 2002, când a fost semnat un contract de asociere cu firma Amromco Energy LLC din New York, controlată de cetăţenii americani Rutledge David Wayne şi Ronald Steve Carpenter.

• FMI îşi face "mea culpa". Fondul Monetar recunoaşte că austeritatea nu e o soluţie

După ani de zile în care a promovat austeritatea şi reducerea deficitului ca metode de ieşire din criză, Fondul Monetar Internaţional (FMI) recunoaşte că a greşit. Conform unui raport al experţilor Fondului, ţările care vor să-şi pună finanţele publice în ordine nu ar trebui să adopte prea rapid reduceri bugetare. Aceste declaraţii vin după ce FMI a aplicat programe bazate pe măsuri de austeritate în România, Grecia şi alte ţări aflate în dificultate. "Ritmul optim al ajustării depinde de starea economiei, de situaţia în care se află finanţele publice şi de amploarea presiunilor pieţei", se arată în raportul elaborat de experţii Fondului, citat de Agerpres.

• ROMANIA LIBERA

• Monitorizarea infractorilor periculoşi eliberaţi din închisori se face din birou

Opinia publică a fost contrariată de faptul că Poliţia Capitalei a precizat că presupusul violator al jurnalistei din Bucureşti era sub supravegherea autorităţilor, fiind eliberat condiţionat. Ministerul Justiţiei susţine însă, într-un document oficial, că o monitorizare "consolidată" a condamnaţilor care ies din închisoare va fi făcută abia din 2014. Deocamdată nu există în România o supraveghere permanentă a condamnaţilor eliberaţi din închisoare înainte de a termina executarea pedepsei, admite chiar Ministerul Justiţiei într-un document oficial. Abia de anul viitor, când va intra în vigoare noul Cod Penal, autorităţilor vor putea folosi "sisteme electronice de supraveghere", care să le permite prevenirea unor infracţiuni ce ar putea fi comise de cei eliberaţi condiţionat. Până atunci, infractorii nu au decât obligaţii care se bazează mai degrabă pe buna lor credinţă.

• UE. Bruxelles-ul avertizează secesioniştii că noile entităţi statale vor ieşi din Uniune şi zona euro. Separatiştii, pe cont propriu

Comisarul european pentru competenţe, Joaquim Almunia, şi purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Pia Ahrenkilde, au declarat într-o conferinţă de presă că, în cazul în care Catalonia se va separa de restul Spaniei, va ieşi din zona euro şi din Uniunea Europeană pentru a deveni "un stat distinct de restul Uniunii, unde tratatele nu vor mai fi aplicabile". În Scoţia, Catalonia, Corsica sau în Ţara Bascilor, mulţi dintre europeni doresc să aibă propria ţară. Este vorba de identitate şi de limbă dar şi din ce în ce mai mulţi bani. Europa este în prezent agitată de numeroase procese separatiste şi în aceste regiuni, secesioniştii recurg la metode foarte diferite. Anul viitor vor avea loc referendumuri în Catalonia şi în Scoţia. Paralel, alte regiuni europene precum Flandra şi Ţara Bascilor, cunosc un progres al mişcărilor separatiste. În Franţa, Noua Caledonie va intra şi ea anul viitor într-un proces de autodeterminare, cu final incert.

• ZIARUL FINANCIAR

• Ţiriac vrea să-şi facă benzinării şi o platformă de comerţ online cu petrol: O să poţi să-ţi comanzi produse petroliere ca pe o pereche de pantofi

Oil Energy Trading, companie specializată în comerţul cu produse petroliere care face parte din divizia de energie a Ţiriac Holdings, structură care reuneşte businessurile derulate de Ion Ţiriac, spune că va termina anul acesta cu afaceri de 30 de milioane de euro, la volume în creştere de circa 4 ori faţă de cele din 2012, primul an de activitate al firmei. Planurile de dezvoltare nu se limitează însă numai la comerţul cu carburanţi, ci includ şi un lanţ de puncte de alimentare şi o platformă de tranzacţionare online, destinată mai ales clienţilor de talie mică. "Practic, o să poată să-şi comande produse petroliere ca pe o pereche de pantofi, 24h/7 zile pe săptămână de pe laptop, tabletă sau smartphone", spune Remus Hîrceagă, directorul general al Oil Energy Trading. Compania se alimentează cu produse petroliere de la rafinăriile locale şi din import şi are clienţi precum Arcelor­Mittal Galaţi, Agricover sau şantierul Daewoo Mangalia.

• 50 miliarde de euro. Datoria publică s-a dublat în anii de criză, dar nu ştim unde s-au dus banii

PIB-ul - valoarea adăugată în economie - este aproape de nivelul de la începutul crizei, adică 140 mld. euro. Datoria publică - internă şi externă - a prins viteză în cinci ani de la falimentul în 16 septembrie al băncii americane Lehman Brothers, când a început criza, şi a ajuns la un nivel mai mult decât dublu comparativ cu sfârşitul anului 2008, când criza mondială începea să se facă simţită în România, depăşind pragul de 250 mld. lei (56 mld. euro). În schimb, PIB-ul - valoarea adăugată în economie - este aproape de nivelul de la începutul crizei, adică 140 mld. euro, după căderea groaznică din 2009 şi 2010. Împrumutul record de aproape 20 mld. euro, contractat la începutul lui 2009 de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială a contribuit din plin la saltul datoriei publice. La Ministerul Finanţelor a ajuns mai puţin de jumătate din împrumutul extern total, restul mergând la BNR. Banca centrală rambursează împrumutul FMI din rezerva valutară, deci nu afectează bugetul de stat, dar slăbeşte poziţia valutară a României.

• Datorii pentru creştere şi datorii toxice. Cum le deosebim?

Ministrul bugetului Liviu Voinea a reacţionat recent la un articol din Ziarul Financiar care arăta că România s-a mai împrumutat cu 1,5 mld. euro pe pieţele externe pentru a plăti salarii şi pensii, deci, practic, pentru a supravieţui. Voinea a replicat că România a ieşit pe pieţele externe pe şapte ani la 4,8% şi aceasta este o performanţă în sine, din punctul de vedere al dobânzii şi al interesului investitorilor pentru titlurile româneşti, având în vedere statutul nostru de ţară notată cu rating "junk", adică nerecomandat investiţiilor, de către Standard & Poor's.