• ADEVARUL
• Gazprom vrea benzinăriile Rompetrol din România
Gigantul rus Gazprom, prin subsidiara NIS din Serbia, a înaintat o ofertă grupului Rompetrol pentru a cumpăra reţeaua de benzinării din România. Rompetrol a refuzat însă propunerea. Compania continuă să crească numărul benzinăriilor din România şi va deschide staţii sub brandul propriu şi în Turcia, care va deveni a opta ţară unde grupul are operaţiuni de distribuţie a carburanţilor. După ce au eşuat să preia Petrom şi Distrigaz Sud în perioada 2003-2005, ruşii de la Gazprom nu renunţă la intenţia de a achiziţiona pe piaţa românească active în domeniul energetic. Conducerea Rompetrol a dezvăluit faptul că, în urmă cu două luni, a primit o scrisoare de intenţie din partea companiei petroliere NIS din Serbia, deţinută de Gazprom Neft, pentru preluarea reţelei de benzinării Rompetrol din România.
• Benzinării ale Gazprom în România
Compania petrolieră sârbă NIS, unde Gazprom este acţionar majoritar, deţine două rafinării în Serbia, la Pancevo şi Novi Sad, cu o capacitate totală de 7,3 milioane de tone pe an, şi are nevoie de o piaţă cât mai mare de desfacere a produselor petroliere. Gazprom Neft, divizia petrolieră a gigantului rus, a achiziţionat 51% din compania sârbă în 2009 şi un pachet de 5,15% din acţiuni în martie 2011. Rompetrol a fost de asemenea interesat de procesul de privatizare a NIS în 2007. Grupul Rompetrol este deţinut integral de compania kazahă de stat KazMunaiGaz, care a cumpărat 75% din companie în 2007 şi restul de 25% în 2009. Surse din domeniu au declarat, pentru "Adevărul", că Gazprom Neft a preluat, tot prin intermediul NIS, 90% din firma de operaţiuni petroliere SunOil, care are zece benzinării în zona Banatului.
• S-a stabilit preţul minim la acţiunile Petrom
Guvernul a stabilit un preţ minim de vânzare a pachetului de 9,84% din acţiunile OMV Petrom (SNP) de 0,3708 lei/titlu, cu 2,6% sub ultima cotaţie de la bursă de luni, a declarat ministrul Economiei, Ion Ariton, potrivit Mediafax. Preţul minim de subscriere a fost stabilit ca media cotaţiilor de la BVB din ultimele 52 de săptămâni, potrivit unor surse guvernamentale. Operaţiunea prin care statul vrea să vândă 9,84% din acţiunile OMV Petrom are un preţ maxim de 0,46 lei/titlu. Astfel, preţul minim stabilit este cu peste 19% mai mic faţă cel maxim. Dacă tot pachetul de acţiuni scos la vânzare va fi cumpărat la preţul minim, statul va încasa 2,06 miliarde de lei. Ariton a mai spus că rata de subscripţie pentru acţiunile Petrom a fost mică în primele zile, dar Guvernul mizează pe ultimele zile ale perioadei de ofertare.
• Oltchim, pe lista companiilor cu management privat
Potrivit ministrului Economiei, Ion Ariton, Combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea poate fi inclus pe lista companiilor de stat pentru care Guvernul va introduce management privat, alături de Hidroelectrica şi Compania Naţională a Huilei. Ariton a precizat că lista companiilor de stat cu management privat ar urma să fie stabilită în toamna acestui an. Discuţiile legate de conceptul de management privat au fost iniţiate la începutul lunii iunie, când Ion Ariton declara că "este posibil" ca primele companii în care se va încerca noua abordare să fie Hidroelectrica şi Compania Naţională a Huilei.
• Cum deosebim speculanţii de comercianţi
Graniţa dintre scumpirea forţată pe lanţul de distribuţie şi adaosul comercial rezonabil este dată de profitul pe care consumatorii sunt dispuşi să-l ofere detailiştilor. Există produse care poartă doar un plus de 60-70% al preţului, în timp ce altele se scumpesc exagerat după ce parcurg drumul de la poarta fabricii la raftul magazinului. Laptele pleacă de la fermă cu mai puţin de un leu litrul şi ajunge în sacoşa cumpărătorului din hipermarket cu peste patru lei. Pescarul îşi vinde prada "la prima mână", de pe baltă, cu mai puţin de 10 lei kilogramul - consumatorul final ia peştele, congelat, din market, cu 25-35 de lei. Carcasa de porc iese din abator cu 5-7 lei/kg, în timp ce file-ul ni se vinde tranşat, în măcelării, cu 15-18 lei/kg. Gresia şi faianţa ajunge în magazin la preţuri de două-trei ori mai mari decât plecase din fabrică sau intrase în ţară, din import.
• Căpşunarii trimit tot mai puţini bani în ţară
Valoarea transferurilor făcute de românii care lucrează în străinătate a ajuns la minimul ultimilor şase ani în primele cinci luni din 2011. Creşterea şomajului în ţările cu largi comunităţi de români, precum Spania sau Italia, s-a reflectat direct în valoarea remiterilor către România, care au scăzut dramatic.
• Poruncile Bruxelles-ului pentru Justiţia Română
Comisia Europeană face 15 recomandări României, în Raportul pe Justiţie ce va fi publicat astăzi. Monitorizarea pe Justiţie a României şi Bulgariei s-ar putea încheia în 2012, se arată în Raport, dacă recomandările vor fi respectate. 1. Autorităţile române trebuie să asigure implementarea completă a Codului civil şi să adopte un plan de implementare a celorlalte trei noi coduri. Trebuie să aloce suficienţi bani pentru instruirea personalului şi reorganizarea instanţelor şi parchetelor, să mărească capacitatea Institutului Naţional al Magistraturii şi să îmbunătăţească nivelul de pregătire şi de recrutare a angajaţilor.
• O nouă axă Bucureşti-Londra?
Vizita preşedintelui României la Londra este o mutare într-un "joc" cu miză mult mai mare, coordonat de Marea Britanie. Adevărata miză a acestui eveniment are mai puţin de-a face cu România şi mai mult cu proaspăta ofensivă a guvernului Cameron de a salva Europa de la irelevanţă economică. Sunt aproximativ 4.200 de companii britanice în România, iar interesul faţă de România a crescut spectaculos în ultimii ani - potrivit unui raport publicat de Taylor Business International, România a urcat în topul preferinţelor investitorilor britanici de pe locul 50 (în 2005) pe locul 10 (în 2010). Cu toate acestea, într-o Europă bolnavă, această dinamică nu este suficientă nici pentru Marea Britanie şi nici pentru România.
• CURENTUL
• Direcţia Regională Vamală Iaşi a privat bugetul de stat de un milion de euro
Potrivit procesului verbal de constatare întocmit pe 8 aprilie 2011 de trei auditori publici externi din cadrul Camerei de Conturi Iaşi în urma Controlului modului de formare, evidenţiere, urmărire şi încasare a veniturilor bugetului de stat pe anul 2009 administrate şi gestionate de Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale (DRAOV) Iaşi au fost constatate numeroase abateri de la legalitate şi regularitate. De departe, principala neregulă constatată de auditorii publici externi este nefinalizarea operaţiunii de stabilire a valorii prejudiciului precum şi a persoanelor răspunzătoare de crearea acestuia, pentru creanţele bugetare administrate de DRAOV Iaşi şi pentru care aceasta a pierdut dreptul de executare silită împotriva debitorilor.
• Dragomir, abuz de putere pentru o răzbunare personală
Preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a hotărât să se răzbune pe finanţatorul stelist Gigi Becali profitând de funcţia pe care o ocupă din 1996. Şeful LPF şi-a amintit de celebrul caz "Valiza" din 2008, pe care l-a redeschis acum, după trei ani, chipurile pentru că a descoperit "noi probe". Practic, Mitică Dragomir se bazează pe o discuţie auzită la televizor, în care "un domn de la Steaua a dat declaraţie acum o săptămână că < eu şi numai eu am trimis valiza la Cluj pentru premiere >".
• Banii de Tia Serbanescu
Rezultatele dezastruoase (dar adevărate) de la bacalaureat au fost mult mai bune totuşi decât cele obţinute de profesori la examenul de titularizare unde doar 30% au luat examenul (faţă de 56% elevi care au luat Bacul) şi doar 26 de dascăli au luat 10 - faţă de 66 de elevi. Normal! Profesorii sunt întotdeauna cu un pas înaintea elevilor! Câteva mii s-au şi retras după ce au văzut subiectele, câteva zeci au fost prinşi copiind iar unii n-au fost în stare să scrie corect nici "Luceafărul" pe care l-au transformat în "Luciafărul". Până şi luceafărul huilei l-ar fi scris corect. Te-ntrebi ce se întâmpla dacă dascălilor le pica "Glossă" sau "Kamadeva". Cum le scriau? "Atât de fragedă" devenea oare "Atât de frigidă"?
• Felix comandă osanale pentru USL în sondajele de familie
De câteva zile încoace, gura tonomatelor anteniste nu mai tace. Fie că vorbesc ele, fie că găzduiesc fruntaşi ai alianţei libero-stângiste numite USL. În încercarea de a se umfla în pene prematur, aşa, de vară, liderii USL s-au pus pe dat publicităţii tot felul de sondaje parţile, prefabricate şi prefăcute. Conform acestora, USL va face ravagii în vara anului viitor odată cu alegerile parlamentare şi locale, atunci când roşiaticii speră să scape definitiv de "ciuma portocalie".
• Mamă şi fiică, prinse în scandalul sexual cu DSK: fostul director FMI s-a "iubit" cu amåndouă
Scandalul sexual al cărui personaj principal este fostul şef al FMI, Dominique Strauss-Kahn, este departe de a se termina, iar ancheta aflată în desfăşurare scoate la suprafaţă, aproape zilnic, noi informaţii surprinzătoare. După ce jurnalista Tristane Banon l-a acuzat şi ea de curånd pe DSK de faptul că ar fi agresat-o sexual în urmă cu opt ani, o mărturisire surprinzătoare a apărut la dosar. Mama jurnalistei şi-a luat inima în dinţi şi a recunoscut că a avut şi ea o relaţie cu Strauss-Kahn în trecut, în anul 2000, cu trei ani înainte de a avea loc faptele reclamate de Tristane.
• CURIERUL NATIONAL
• Pentru cine este de fapt oferta Petrom?
Preţul minim şi modul în care este structurată arată că ţinta ofertei o reprezintă investitorii instituţionali. Anonimatul în care se desfăşoară operaţiunea şi lipsa de promovare indică faptul că statul mizează pe angajamentul nui cumpărător mare. "Totul e făcut pentru unii", spune analistul financiar Radu Ciofu, reiterând zvonurile din piaţă privind interesul unor investitori ruşi. Guvernul a stabilit ieri un preţ minim de 0,3708 lei/acţiune pentru oferta pe care o derulează până pe 22 iulie pentru o participaţie de 9,84% din titlurile companiei OMV Petrom (SNP), cu mai puţin de 3% sub ultima valoare de tranzacţionare de la BVB de 0,3821 lei/acţiune.
• Explozia Europei?
Europa e pe punctul să explodeze. Nu e o ştire de la Antena 3 sau de la OTV, ci concluzia limpede care se desprinde din editorialul celui mai credibil ziar american, The New York Times. Un editorial de peste Ocean nu este echivalentul unui articol de opinie sau al analizei unui expert din Europa. Editorialul american este publicat fără semnătură deoarece reprezintă poziţia întregii echipe a ziarului. Editorialul american este punctul în care se întâlnesc informaţiile miilor de surse oficiale şi neoficiale ale jurnaliştilor. Editorialul american cristalizează în câteva paragrafe analizele a zeci de jurnalişti redutabili. Tocmai de aceea, "Europa fără conducători" este unul dintre cele mai alarmante texte despre viitorul Uniunii Europene publicat în ultimul deceniu în presa americană.
• China Town de Afumaţi va avea 1.240 de magazine
Ieri a fost inaugurată prima etapă a unui proiect de investiţii de peste 100 mil. euro. A doua fază a proiectului ar putea începe anul viitor şi va cuprinde 300 de case tradiţionale chinezeşti. În a treia etapă va fi realizat un complex rezidenţial cu blocuri, grădiniţe, şcoli şi parc de distracţie. Compania China Town România, controlată de oameni de afaceri chinezi, a inaugurat ieri, la Afumaţi, în apropiere de Bucureşti, un complex comercial cu 1.240 de magazine, în urma unei investiţii de 27 milioane euro, informează Mediafax. Pe lângă magazine, unitatea include şi 200 de depozite permanente şi 200 depozite provizorii. Directorul executiv al China Town România şi preşedinte al Camerei de Comerţ Bilaterale China-România, Alexandru Ioan, a declarat că 95% dintre unităţile comerciale sunt vândute, iar restul sunt destinate închirierii.
• Fondul de Garantare a Depozitelor a strâns 2,1 miliarde lei
Creşterea resurselor s-a datorat majorării cotei contribuţiei anuale a instituţiilor de credit participante. Aplicarea cotei de 0,3% a reprezentat una dintre condiţionalităţile acordului încheiat cu FMI. Lichidităţile Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB) au urcat cu 400 milioane lei în prima jumătate a anului, la 2,1 miliarde lei, şi au fost depuse primele sume la fondul de despăgubire a persoanelor prejudiciate în cursul administrării speciale, citat de Mediafax. Creşterea resurselor FGDB s-a datorat în principal majorării cotei contribuţiei anuale a instituţiilor de credit participante, de la 0,2% în 2010 la 0,3% în acest an, şi veniturilor obţinute din plasamentele efectuate de către FGDB.
• EVENIMENTUL ZILEI
• Schimbarea la faţă a lui Ponta
De teamă că România nu va ieşi din recesiune până în 2012, când USL speră să ajungă la putere, liderul PSD renunţă la promisiunile demagogice. Liderii USL au început să realizeze că anul 2012 le-ar putea aduce pe cap, în afară de perspectiva mult dorită a preluării puterii, şi greaua moştenire a crizei economice şi a efectelor sale. Cu propriile promisiuni electorale ameninţate de calculele reci care guvernează lumea economică, reprezentanţii Opoziţiei au început, în ultimele luni, să-şi schimbe discursul şi să arunce în curtea lui Boc responsabilitatea readucerii salariilor şi pensiilor la nivelul din 2008.
• Revoluţionarul Bebe Ivanovici - modelul parvenitului perfect. La Revoluţie şi-ar fi rupt un deget
După Revoluţie s-a învârtit şi, cum altfel, a intrat în politică. A fabricat mii de certificate de revoluţionar şi a împărţit pământ în stânga şi în dreapta. Acuzat de escrocherii, n-a făcut nicio zi de închisoare. Printre primii "baroni" ai noii clase politice, Ivanovici a fost cercetat în 2004 de fostul PNA, pe când era şef al CJ Ilfov. Coleg de dosar i-a fost Teodor Biriş, exprimar al comunei Snagov. Cei doi ar fi atribuit zeci de terenuri în Snagov, la tot atâţia aşa zişi revoluţionari, prieteni cu Ivanovici.
• Ion Cristoiu: Ambiţiile lui Murdoch au sfârşit ca cele ale lui Vîntu
Interesul public justifică folosirea interceptărilor ca armă de către ziarişti, spune Cristoiu. Interceptările telefonice şi alte mijloace ilegale de a obţine informaţii nu sunt însă un capăt de ţară pentru ziaristul Ion Cristoiu, sub coordonarea căruia au apărut primele scandaluri şi primele fotografii paparazzi în presa liberă. Fără să se gândească prea mult, jurnalistul spune că, indiferent de modul în care obţii informaţia sau îţi câştigi sursele, interesul public trebuie să fie ţinta oricărui om de presă.
• Sondaj realizat de institutul lui Dan Voiculescu: USL, cotată cu 59%
USL ar obţine 59% din intenţiile de vot ale bucureştenilor dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri locale, relevă un sondaj al Companiei de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB), institutul de casă al lui Dan Voiculescu, realizat în luna iulie, pentru Asociaţia "Pro Democraţia".
• O ţară de lângă România se vinde. Soros vrea s-o cumpere
S-a vizitat de mai multe ori proaspăta provincie independentă pentru a se ajunge la câteva acorduri privind minele de cărbune. Este vorba despre delegaţii ale miliardarului american George Soros, care s-a arătat interesat să cumpere rezervele de cărbune din Kosovo. Acordul s-ar încheia cu deplina colaborare a miliardarului albanez Sahit Muja, care locuieşte la ora actuală în America, la New York. Conform unor informaţii publicate de Wall Street Journal, Sahit Muja, care este director al companiei Albanian Minerals, are acces la bogăţiile minerale ale statului Kosovo care mai cuprind şi zăcăminte de zinc, crom, aur, argint şi nichel. Mai mult, valoarea totală a rezervelor de cărbune (15 miliarde de tone) este estimată a fi de 300 de miliarde de euro.
• FINANCIARUL
• Doar 1,3 mld. euro au mai trimis in tara romanii din strainatate
Remiterile din perioada ianuarie-mai 2011 au fost de 1,33 mld. euro. In perioada ianuarie-mai, remiterile angajatilor romani in strainatate s-au redus cu 11% fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 1,33 mld. euro. Potrivit datelor Bancii Nationale, sumele trimise in primele cinci luni sunt cele mai mici pentru intervalele similare din ultimii sase ani. De altfel, in ianuarie 2011 a fost atins si minimul istoric al remiterilor lunare, de 277 mil. euro. Banca Mondiala a avertizat deja ca, in cazul Romaniei, aceasta situatie nu-si va reveni prea curand la nivelurile anterioare crizei.
• Capitalizarea foarte mica scoate bursa autohtona de pe harta investitorilor straini
Romania ocupa locul 13 din 78 in topul randamentelor pietelor bursiere la nivel mondial. In conformitate cu statutul sau de piata de frontiera, Bursa de Valori Bucuresti a avut un randament satisfacator in prima jumatate a anului, situandu-se pe pozitia a 13-a intr-un clasament al performantelor inregistrate de indicii a 78 de burse din intreaga lume. Cu toate acestea, dimensiunea redusa face din BVB o piata neatractiva din perspectiva globala, mai ales ca jumatate din lichiditate este asigurata de un singur emitent, in timp ce numai 10 companii au rulaje zilnice de peste 100.000 de lei.
• Solutii la criza datoriilor: stergerea partiala sau indatorarea nelimitata
Pentru Statele Unite, agentia de rating Moody"s propune o solutie pur tehnica si anume eliminarea plafonului privind gradul de indatorare prevazut de legislatie. Responsabilitatea evitarii unui faliment al Greciei revine guvernelor din zona euro, a avertizat Jean-Claude Trichet, presedintele Bancii Centrale Europene (BCE). "Un eveniment de credit, un default de plati, selectiv sau nu, trebuie evitate", a precizat acesta, indemnand statele din regiune sa gaseasca "cat mai rapid posibil" solutii acceptabile. Intre timp, expertii Royal Bank of Scotland au estimat ca euro este amenintat de o "moarte clinica".
• Statul isi reduce cu pana la 125 mil. euro pretentiile la oferta Petrom
Dupa prima saptamana, exista propuneri de subscriere pentru aproape jumatate din actiunile Petrom. Oferta pentru vanzarea pachetului reprezentand 9,84% din capitalul social al Petrom a intrat in linie dreapta, daca luam in calcul ca investitorii cunosc acum si pretul minim sub care statul nu accepta sa-si vanda participatia. Guvernul a stabilit ieri un pret de referinta de 0,3708 lei/actiune in cadrul ofertei publice secundare de vanzare a respectivului pachet, ceea ce reduce valoarea celor 9,84% oferite de stat la 485 milioane de euro, cu 125 milioane de euro fata de cea asteptata initial.
• De la debutul crizei si pana in prezent investitiile grecesti in Romania au fost de 1,350 mld. euro
Aproape 5.000 de firme elene sunt inregistrate in tara noastra. Dupa mai bine de 20 de ani investitiile cu capital elen in Romania se ridica la 4,5 miliarde de euro si numai de la sfarsitul anului 2008 si pana in prezent grecii au investit peste 1,3 miliarde de euro. Aceste cifre plaseaza Grecia in primii cinci investitori din Romania. Cea mai importanta investitie greceasca, potrivit Departamentului Economic si Comercial al Ambasadei Republicii Elene, este Romtelecom, care a injectat peste 2,3 miliarde de euro in infrastructura locala.
• Romania si Bulgaria vor construi doua hidrocentrale pe Dunare
Traicio Traikov, ministrul bulgar al Economiei, a anuntat ca Bucurestiul si Sofia intentioneaza sa construiasca doua complexuri hidroelectrice pe Dunare, iar in luna septembrie a acestui an va fi semnat un memorandum pentru pregatirea investitiei. Cele doua complexuri urmeaza sa produca anual 3.800 GWh, ceea ce inseamna un sfert din productia Portilor de Fier 1 si 2, construite in parteneriat cu Serbia. Una dintre hidrocentrale va fi amplasata intre Nicopol si Tr.-Magurele, iar cea de-a doua in zona Silistra-Calarasi. Potrivit Sofiei, investitiile "vor imbunatati conexiunile de transport si comertul bilateral". Partea romana a confirmat proiectele, dupa intalnirea de luni dintre ministrul Traicio Traikov si omologul sau roman Ion Ariton.
• Emil Boc n-a ascultat de presedinte si a cazut in "capcana chinezeasca"
Premierul a taiat ieri panglica inaugurala a complexului comercial China Town, investitie de 27 mil. euro. Premierul Emil Boc si presedintele Traian Basescu se contrazic de fiecare data atunci cand vine vorba despre investitiile chinezesti in tara noastra. Seful statului cataloga in urma cu cateva luni o eventuala intelegere financiara cu China drept ,,o poveste", ,,o trasnaie", recomandandu-i totodata Cabinetului Boc sa nu cada in plasa chinezeasca. Lucru pe care seful guvernului se pare ca tocmai l-a facut ieri, cand a participat la inaugurarea complexului China Town, apreciind ca investitia in valoare de 27 mil. euro va reprezenta inclusiv un punct de atractie turistica pentru romani si straini.
• JURNALUL NATIONAL
• Clubul Român de Presă şi-a desemnat câştigătorii premiilor din acest an
Clubul Român de Presă a decis, în urma încheierii procesului de jurizare, câştigătorii Premiilor CRP, ediţia a X-a, ceremonia de decernare urmând să se desfăşoare în a doua jumătate a lunii august. Premianţii acestei ediţii sunt: Ştire de agenţie: Ovidiu Vanghele (Mediafax) , pentru ştirea despre stenogramele cazului Cătălin Voicu, "Voicu: Unim DNA cu DIICOT, îl aducem pe Miclescu de la pensie; Al. Mazăre: Şi nu ne ia iar pe noi". Editorial, presă scrisă: Andrei Crăciun (Adevărul), pentru editorialul "Geniul". Anchetă, presă scrisă: Alex Nedea (Adevărul), pentru investigaţia "Lagăre în numele Domnului". Reportaj, presă scrisă: Simina Mistreanu (Decât o revistă), pentru reportajul "Alegerile Danei" şi Vlad Odobescu (Evenimentul Zilei), pentru reportajul " Revelionul unui figurant". Jurnalism economic, cross-media: Iuliana Roibu (Business Magazin) pentru articolul "Zece motive pentru scumpirea benzinei" şi Gabriela Gugeanu Baiardi (TVR Iaşi) pentru "Fantomele industriei socialiste".
• Presa din Rusia despre furtul focoaselor de racheta: Scutul american antiracheta, o oportunitate pentru tiganii care traiesc din furtul de fier vechi
"Hotii de fier vechi din Romania vor avea o noua oportunitate de a-si castiga paine, dupa ce va fi amplasat scutul american antiracheta", scriu cu umor ziaristii rusi, comentand furtul focoaselor de racheta care a tinut prima pagina a presei romanesti in acest week-end. "Ce bucurie: Romania, in calitatea ei de tanar membru al NATO, poate garanta cu fermitate aliantei o reciclare moderna si fara urme a munitiilor invechite. Iar in 2018, cand romanii vor primi pe teritoriul lor inclusiv elemente ale sistemului de aparare aeriana, amatorii locali de a-si castiga painea din metale vechi se vor simti in al saptelea cer...", scriu ziaristii de la Komsomolskaia Pravda, in editia electronica, citaţi de Hotnews.
• Discount la vânzarea Petrom
Guvernul a stabilit un preţ minim de 0,3708 lei/acţiune, cu 19% mai mic decât cel pe care speră că îl poate obţine. Vânzarea celor 9,84% din acţiunile Petrom pe care statul român le-a scos pe Bursă nu a mers prea bine în primele zile, aşa că Guvernul a stabilit ieri un preţ minim de 0,3708 lei/acţiune. Preţul minim de subscriere a fost stabilit ca media cotaţiilor de la BVB din ultimele 52 de săptămâni. Subscripţia se va încheia vineri, iar statul poate strânge o sumă cuprinsă între 610 milioane euro (dacă toate acţiunile s-ar fi tranzacţionat la preţul maxim) şi 484 milioane euro, dacă toate se vând la preţ minim. Oferta va fi considerată încheiată cu succes dacă se vor cumpăra peste 80% din acţiunile scoase la vânzare. În caz contrar, procesul de listare la bursă a 9,84% din capitalul Petrom va fi reluat abia anul viitor.
• NATIONAL
• Am trecut hopul pe Justitie la Bruxelles: DIP-ule, poti sa-ti iei banii inapoi!
Expertii europeni, cei care au finalizat, luni seara, Raportul Romaniei pe Justitie se dovedesc a fi unii dintre cei mai fideli telespectatori ai posturilor generaliste Realitatea TV si Antena 3, care transmit promt, in direct si de la fata locului actiunile in forta ale procurorilor anticoruptie. Multi si-au spus ca uite, in sfarsit, se misca ceva in Romania. Si intr-adevar s-a miscat: Masinaria de prostit prosti! Pentru ca altfel, demersul DNA de a starpi coruptia nu s-a soldat, in ultima vreme, decat cu decizia de eliberare a senatorului Catalin Voicu, acuzat de trafic de influenta.
• Cum a patruns mafia libaneza in Romania
"National" incepe azi o serie de dezvaluiri despre afacerile murdare derulate de mafia libaneza in Romania, condusa de Hassan Awdi, sub obladuirea Guvernului Adrian Nastase. Hassan Awdi, de cetatenie libaneza si americana, a sosit in Romania in 1992, dupa ce a urmarit, sustine el, un reportaj al postului CNN despre tara noastra. A venit sa faca afaceri, era investitor serios si cunostea foarte bine mersul lucrurilor in domeniu. Numai ca nu te poti apuca de treaba atat timp cat nu stapanesti perfect regulile jocului: ori esti deja asteptat, ori exista omul potrivit care sa-ti deschida usile pe unde mergi. Si nu mergi orbeste, ci numai la fix.
• Peste doi ani ajungem in Germania pe autostrada. Vezi cum!
Veste buna pentru cei care isi doreau o cale de acces rutier mai rapida spre Occident: in doi ani vor putea ajunge in Germania pe autostrada, promit autoritatile romane. Astfel, Eusebiu Pistru, secretar de stat in Ministerul Transporturilor si Infrastructurii, , a precizat la un seminar dedicat transporturilor ca pana in 2013 va fi gata aproape intreg Coridorul IV paneuropean, cu finantare de la Uniunea Europeana. Exceptie face o parte a tronsonului Lugoj-Deva, ce va fi gata in 2016, scrie Capital. La sfarsitul acestui an se vor finaliza Arad-Timisoara si centura Arad (sfarsitul lui 2011), in timp ce Nadlac - Arad, Timisoara - Lugoj, primii 27 km de pe Lugoj - Deva, Deva - Orastie, Orastie - Sibiu vor fi gata in 2013. Tronsoanele Cernavoda - Constanta si Centura Constanta vor fi finalizate in 2012.
• PUTEREA
• Oprescu lasă francezii să ne "ardă" la căldură
RADET Bucureşti urmează să-şi concesioneze serviciile către Dalkia SA, firmă ce face parte din acelaşi concern cu Apa Nova. Măsura este parte din strategia de transformare a RADET în societate comercială, aşa cum doreşte primarul Sorin Oprescu. Această variantă a fost confirmată atât de sindicaliştii Regiei, cât şi de reprezentanţi ai Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi ai Primăriei Capitalei.
• Marii corporatişti au scos din România 740 milioane de euro
Miliarde de euro sunt scoase din România, fără ca aceste sume să fie impozitate şi să aducă beneficii ţării, iar cei care transferă sumele în paradisuri fiscale fac acest lucru legal, din anul 2008. Analistul financiar Ionel Blănculescu susţine că singura soluţie prin care se poate opri valul uriaş de bani, aruncat de multinaţionale sau mari corporatişti dincolo de graniţele ţării, este schimbarea formei de impozitare, de la impozitarea pe profit de 16% la impozitarea cu 3% pe cifra de afaceri. Raportul de activitate pe anul 2010 al Oficiului pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor indică sumele care au ieşit din România şi au intrat în paradisurile fiscale. Nu mai puţin de 420.404.689 euro au fost transferate din România în firmele offshore, iar în 2009 au fost raportate la Oficiu transferuri de 340.828.462 euro.
• Trei scenarii pentru salvarea Greciei prin investiţiile private
Prima opţiune luată în calcul de oficiali, conform documentului parvenit Reuters, o reprezintă o răscumpărare a datoriei Greciei şi o creştere a creditului din sectorul public. Cel mai probabil, ratingul de ţară va fi coborât la "default selectiv" sau chiar "default" (adică faliment). Cea de-a doua opţiune ar putea fi bazată pe propunerea băncilor franceze de "rostogolorire" a datoriilor, fapt ce nu implică creşterea creditului din sectorul public. A treia opţiune ar putea fi bazată pe o taxă impusă sectorului financiar sau pe o înţelegere de tipul vienez cu băncilor private, în special cu cele care activează în Grecia şi care deţin o mare parte din datoria naţională, pentru menţinerea expunerii acestora.
• ROMANIA LIBERA
• Incognito. Reporterii RL au cumpărat marfă la negru din Chinatown chiar în ziua inaugurării complexului. Cum vând marfă fără acte "investitorii model" ai lui Boc din China Town
În timp ce premierul tăia panglica celui mare complex chinezesc din Europa, deschis lângă Bucureşti, comercianţii vindeau marfă fără bon fiscal. Chinezii nu aveau case de marcat şi nu afişaseră preţurile la produsele expuse la vânzare. Cu mare fast şi în prezenţa premierului Emil Boc şi a ambasadorului Chinei la Bucureşti, Liu Zengwen, astăzi, s-a deschis primul complex comercial "Chinatown". Acesta face parte dintr-un proiect mai amplu care se întinde pe 40 de hectare în estul Capitalei şi care va costa peste 100 de milioane de euro.
• Percheziţie-maraton la domiciliul celui care a devalizat Banca Religiilor. Dinel, şef la SIF din puşcărie?
DNA a deschis, spun sursele RL, un nou dosar penal pe numele fostului şef al SIF Oltenia, Dinel Nuţu (fost Staicu),pe motiv că şi-ar conduce afacerile de după gratii. Fostul preşedinte al SIF Oltenia, Dinel Staicu, nu scapă de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie nici după ce a fost condamnat definitiv, capturat în Ungaria şi încarcerat ulterior pentru a-şi executa pedeapsa de şapte ani de închisoare. Surse judiciare au declarat pentru RL că pe numele fostului patron al echipei Universitatea Craiova s-ar fi deschis un nou dosar penal, iar ieri mai mulţi ofiţeri de poliţie judiciară au descins la Craiova pentru a percheziţiona domiciliul actual al familiei lui Staicu, devenit chiar înainte de condamnare Nuţu, prin schimbarea numelui.
• Analiştii: Testarea băncilor din UE a fost o pierdere de timp
Excluderea din scenariu a unui posibil faliment al Greciei reduce mult din credibilitatea testelor aplicate de autorităţile UE băncilor din zonă. Analiştii vorbesc de o nevoie de capital suplimentar de până la 80 miliarde euro, faţă de doar 2,5 miliarde cât a relevat testul Autorităţii Bancare Europene (EBA). "Mă îndoiesc de faptul că tot acest exerciţiu va avea vreun efect pozitiv", spune fostul şef al diviziei europene a Merril Lynch referindu-se la testul de stres efectuat de autorităţile UE asupra a 90 de bănci din zonă. De altfel, opinia acestuia pare a fi împărtăşită de majoritatea analiştilor, care îşi anunţă clienţii că rezultatele testului nu vor fi de natură să liniştească pieţele financiare.
• Semieşec la vânzarea acţiunilor Petrom
Gradul de subscripţie pentru acţiunile Petrom a fost mic în primele zile, dar Guvernul mizează pe ultimele zile ale perioadei de ofertare şi speră că va vinde tot pachetul de 9,84% din capital scos la vânzare. La nouă zile după ce a început vânzarea unui pachet de 9,84% din acţiunile Petrom, deţinute de stat, rezultatele nu sunt strălucitoare. Perioada de subscriere a acţiunilor expiră vineri, 22 iulie, după ce a început în data de 11 iulie.
• ZIARUL FINANCIAR
• Boc lasă 110 mil. euro din preţ ca să vândă Petrom
Guvernul a aprobat ieri preţul minim de vânzare a acţiunilor Petrom, de 0,3708 lei/acţiune, cu 19% mai mic decât preţul maxim de 0,46 lei/acţiune anunţat la lansarea ofertei. "Anunţarea preţului minim ar trebui să aducă o încredere mai mare faţă de ofertă şi maximizează şansele ca aceasta să se încheie cu succes. Preţul minim poate fi considerat unul bun pentru cumpărători. Cred că este mai interesant pentru investitorii instituţionali decât pentru cei de retail, în condiţiile în care nu diferă foarte mult de cel din piaţă", a declarat Alin Brendea, directorul de operaţiuni al firmei de brokeraj Prime Transaction.
• FT despre oferta Petrom: Pumnii strânşi pentru vineri
Financial Times (FT), reputata publicaţie financiară britanică, scrie despre oferta Petrom pentru a doua oară în această săptămână. Articolul publicat pe blogul "beyondbrics" al publicaţiei este semnat de Stefan Wagstyl, editorul pe pieţe emergente al Financial Times, şi este intitulat "Vânzarea Petrom: Pumnii strânşi pentru vineri". "Dar sunt multe în joc. Evaluată la 680 milioane de dolari, aceasta este cea mai mare vânzare de acţiuni din istoria ţării, alături de bănuţii aduşi în vistierie şi de recomandarea FMI, succesul ofertei va marca un avans considerabil în dezvoltarea pieţelor financiare ale ţării", scrie editorialistul
• Renunţarea la euro nu este acceptată de greci deşi acum plătesc scump pentru că folosesc moneda unică
"Revenirea la drahmă nu ar face decât să acutizeze problemele", a declarat Miranda Xafa, analist în cadrul IJPartners din Geneva şi fost membru al boardului FMI pentru Grecia. "Nu va soluţiona cu siguranţă problema datoriilor pentru că datoriile Greciei sunt exprimate în euro, şi nu drahme. Devalorizarea ar duce rapid ţara în insolvenţă." Un "cerc vicios" de devalorizări ale drahmei şi inflaţie în anii "80 "nu numai că nu au sporit competitivitatea, dar au şi erodat valoarea economiilor oamenilor. De aceea grecii au susţinut puternic adoptarea euro", a adăugat Xafa. La 30 de ani după ce Grecia a devenit membră a Uniunii Europene şi la mai mult de un deceniu de când aceasta a renunţat la drahmă, una dintre cele mai vechi monede din lume, pentru euro, guvernul ţării încearcă să evite prima intrare în incapacitate de plată a datoriilor din regiune.
• Portugalia a găsit "o gaură colosală" în buget
Noul premier portughez Pedro Passos Coelho, desemnat în funcţie luna trecută, a avertizat că Portugalia va trebui să ia noi măsuri de austeritate pentru a acoperi o gaură "colosală" de două miliarde de euro lăsată în bugetul statului de fostul guvern socialist. Situaţia este identică cu ceea din Grecia din anul 2009, când un audit al noului guvern a găsit un deficit bugetar de două ori mai mare decât cel declarat Comisiei Europene, ceea ce a pus pe jar pieţele financiare şi a declanşat criza prin care trece în prezent statul elen, scrie The Telegraph. Guvernul portughez va trebui să acopere deficitul cu o nouă rundă de măsuri de austeritate, care va include diminuări de cheltuieli în special în sectorul public.
• Profit peste aşteptări pentru giganţii americani. Wall Street începe pe plus
Coca Cola şi IBM sunt două dintre cele mai mari companii americane care au raportat profituri peste aşteptări, impulsionând indicii bursieri de pe Wall Street, care au crescut cu 1% în prima parte a zilei, scrie Reuters. Veniturile Coca-Cola Co au crescut cu 47% în trimestrul al doilea, la 12,7 miliarde de dolari, după integrarea operaţiunilor de îmbuteliere din America de Nord în grup, iar profitul net a crescut cu 18%, la 2,8 miliarde de dolari, uşor peste estimările pieţei, transmite Reuters. Cel mai mare producător de băuturi răcoritoare din lume avea, în aceeaşi perioadă a anului trecut, un profit de 2,3 miliarde de dolari la venituri de 8,6 miliarde de dolari. Acţiunile IBM, componentă a indicelui Dow Jones, au urcat cu 3,2% după rezultatele peste aşteptări din trimestrul al doilea şi creşterea solidă a comenzilor noi de la divizia de servicii, care au generat un val de optimism pentru sectorul IT.
• George Soros ţine banii "la saltea" în aşteptarea unor vremuri mai bune
George Soros, unul dintre cei mai faimoşi investitori după ce a dus la prăbuşirea lirei sterline în anul 1992, îşi ţine trei sferturi din activele fondului său de investiţii în lichidităţi pentru că pieţele sunt prea imprevizibile. Keith Anderson, şeful fondului de hedging Quantum Endowment deţinut de Soros, le-a cerut managerilor săi să se retragă din tranzacţii pentru a preveni creşterea pierderilor. Ca rezultat, activele fondului sunt constituite în prezent în proporţie de 75% din lichidităţi, iar firma aşteaptă oportunităţi de investit, scrie Bloomberg. "Găsesc că actuala situaţie este mult mai derutantă şi mai greu de anticipat decât evenimentele din perioada de apogeu a crizei financiare. Pieţele sunt instabile. Nimic nu este pe cale să se prăbuşească, dar nicio soluţie imediată", a spus Soros.