REVISTA PRESEI 21.11.2011

• ADEVARUL

• Negocieri europene de criză pe "soluţiile discordiei" dintre Bruxelles-Berlin-Londra

Eurobondurile - o soluţie contestată de Germania la criza datoriilor - vor fi săptămâna asta pe masa comisarilor UE care vor anunţa variantele pentru emiterea acestora - cu şi fără schimbarea tratatului Uniunii Europene, în timp ce eurodeputaţii vor dezbate taxa pe tranzacţiile financiare - motiv de dispută între Berlin şi Londra. Comisia Europeană va veni miercuri cu aşa numita "Carte Verde a euro-obligaţiunilor" văzută de Bruxelles ca o variantă care "să atenueze criza datoriilor suverane". Prima opţiune este cea mai radicală, scrie AFP, dar si cea mai eficientă, potrivit proiectului de propunere al CE: euro-obligaţiunile le vor înlocui pe emise acum de statele membre ale zonei euro, dar vor beneficia de garanţii comune. Soluţia este văzută de Angela Merkel ca o "colectivizare a datoriilor" pe care a anunţat că nu o susţine.

• Adio "axa Bucureşti-Londra", trăiască Berlinul!

România a ales modelul german de construcţie europeană, refuzând propunerile Marii Britanii. Viitorul summit de la Bruxelles, crucial pentru Uniune. Un summit crucial pentru viitorul Uniunii Europene urmează să aibă loc pe 9 decembrie, la Bruxelles. Germania va susţine modificarea Tratatului de la Lisabona, documentul fundamental al Uniunii, în direcţia unei integrări mai puternice. Berlinul se va lovi însă de opoziţia Londrei. Deşi a fost "ofertată" şi de Marea Britanie, România a ales să susţină poziţia cancelarului Merkel. Alegerea este una fundamentală pentru viitorul joc european al României şi, alături de Polonia, decisivă pentru opţiunea majoritară a statelor membre din Europa Centrală şi de Est.

• Tir de vorbe peste Canalul Mânecii

"Germania a destabilizat zona euro cu salariile sale mici, productivitatea necruţătoare şi mentalitatea sa bine cunoscută de tanc"."A cere acestor administratori ai moştenirii Imperiului opiniile lor cu privire la starea germană este cum ţi-ai încredinţa oaia bolnavă pentru examinare măcelarului." Sunt numai două crâmpeie din "războiul editorialelor" ce se poartă de ceva timp între Anglia şi Germania. Este adevărat că între Insulă şi Continent diferenţele de mentalitate sunt notabile. Nu mai era nevoie ca aceste tiruri de mortieră să primească muniţie şi dinspre cancelariile de la Londra şi Berlin. De data aceasta se pare că asistăm la un foc de reglaj înaintea unei ciocniri cu mult mai spectaculoase.

• Spania: criza îi readuce pe conservatori la putere

Liderul Partidului Popular, Mariano Rajoy (56 de ani), vine la putere pe fondul furiei populare faţă de actualul guvern socialist, criticat pentru stagnarea economică şi pentru creşterea şomajului. Popularii spanioli (PP) au obţinut majoritatea absolută în Parlament - 43,5% din voturi - potrivit unui exit-poll realizat de televiziunea publică RTVE. Conform acestui procent, conservatorilor le-ar reveni între 181 şi 185 de locuri din cele 350, în condiţiile în care pentru majoritatea absolută este nevoie de 176. Socialiştii ar fi obţinut, la fel cum o indicau şi sondajele, 30% din voturi, adică 115-119 locuri în Parlament, potrivit Reuters. Rezultatele parţiale, după numărarea a 38% din voturi, arată că PP ar fi obţinut 182 de locuri, iar socialiştii - 111.

• Ce proiecte faraonice au dus Spania la sapă de lemn

Don Quijote s-ar fi simţit bine în Spania modernă. Oraşe fantomă, autostrăzi părăsite, trenuri de mare viteză cu care nu circulă nimeni, aeroporturi unde aterizează 15 oameni pe lună. Au costat ţara zeci de miliarde de euro, iar acum a venit şi nota de plată. Spania îşi plăteşte anii de cheltuieli nesăbuite, scrie "Le Figaro" . Ţara are datorii de peste 2.000 de miliarde de dolari, iar costul banilor de împrumut devine tot mai mare - în urmă cu câteva zile, randamentul obligaţiuilor spaniole a ajuns de aproape 7%, procent considerat nesustenabil. Iar următorul guvern va trebui să aducă deficitul la 4,4% din PIB în 2012. Adică să taie 17 miliarde de euro.

• Bula imobiliară dezumflă sistemul bancar spaniol

Expunerea uriaşă pe sectorul imobiliar cauzează acum probleme pentru întregul sistem bancar din Spania. Doar patru instituţii de credit ar putea supravieţui crizei. Prăbuşirea pieţei imobiliare spaniole a lovit puternic sistemul bancar al statului, şi-aşa afectat de criza economică europeană. Cu toate că, încă din 2010, autorităţile naţionale au demarat un amplu proces de consolidare a sectorului financiar (prin fuziuni, naţionalizări şi chiar închiderea instituţiilor de credit neperformante), sistemul bancar spaniol rămâne unul dintre cele mai fragile din Europa.

• Cum a reuşit Turcia să spună "nu" crizei

Consumul şi investiţiile în construcţii sunt principalele arme ale Turciei împotriva crizei ce ameninţă să ajungă în ţară prin graniţele de vest. În timp ce ţările din Uniunea Europeană se zbat să iasă din recesiune şi luptă cu criza datoriilor, Turcia continuă turul de forţă. Produsul Intern Brut al statului turc a crescut cu 10,2% în prima jumătate a anului, marcând cea mai dinamică evoluţie din Europa. Cea mai amplă dezvoltare au înregistrat-o sectorul de retail, în special pe consum, şi cel al construcţiilor, care au crescut cu 13,2% şi, respectiv, cu 13%, în trimestrul al doilea faţă de cel precedent. În timp ce populaţia continuă să consume în ritm alert, în special pe credit, portofoliul de împrumuturi crescând anual cu 20%, lucrările de construcţii curg pe bandă rulantă.

• Am pierdut de tot trei miliarde de euro

România va putea tranzacţiona din nou, din februarie 2012, surplusul de certificate de emisii, însă problema este că nu mai are cine să le cumpere. Comitetul de Conformare la Protocolul de la Kyoto a decis, la finele lunii august, să suspende dreptul României de a-şi valorifica surplusul de emisii de dioxid de carbon, deoarece sistemul de monitorizare şi raportare a emisiilor nu era conform cu cerinţele Comitetului. România are un surplus de 300 de milioane de certificate, pentru că a poluat mai puţin decât prevăzuse în momentul încheierii Protocolului de la Kyoto, în 1997. Aceasta deoarece multe întreprinderi industriale mari s-au închis în tot acest timp.

• Legile din Ungaria ameninţă mass-media

Legile media prevăd amenzi de până la 727.000 de euro pentru jurnaliştii maghiari. Noua lege media din Ungaria afectează grav libertatea presei, potrivit unui raport întocmit de o misiune internaţională formată din mai multe instituţii de presă. Raportul mai arată că normele date de guvernul de la Budapesta sunt incompatibile cu legislaţia europeană şi internaţională, ameninţând diversitatea şi pluralismul de idei. Totodată, căile de atac asupra deciziilor luate de Autoritatea Naţională pentru Media şi Infocomunicaţii - organismul care reglementează mass-media din Ungaria - sunt prea limitate. Legile media din Ungaria pot sancţiona orice critică adusă unei persoane sau unei organizaţii.

• CAPITAL

• Vrei casă ieftină? Fiscul scoate din nou la vânzare locuinţele lui Negoiţă

După ce la finele lunii trecute Fiscul a reuşit să vândă, prin licitaţie, doar un sfert din locuinţele sechestrate de la deputatul PSD Robert Negoiţă, acum Direcţia Generală a Finanţelor Publice Ilfov reia licitaţia pentru cele 36 de locuinţe nevândute. Preţurile pornesc de la 14.500 de euro, în cazul garsonierelor, şi ajung la 40.750 de euro pentru apartamentele cu patru camere. Preţurile sunt reduse cu 50% şi nu conţin TVA. Pentru a putea particpa la licitaţie, persoanele interesate trebuie să depună dosarul de participare până cel mai târziu la data de 29 noiembrie, licitaţia urmând a avea loc pe data de 30 noiembrie. La licitaţia anterioară Fiscul a vândut 13 apartamente la o valoare de 358.236 euro plus TVA (1,551 milioane lei) şi şase locuri de parcare la o valoare ce însumează 8.556 euro plus TVA ( 37.047 lei).

• Chinezii sunt siguri că urmează o recesiune globală pe termen lung

O recesiune globală pe termen lung este sigură iar China trebuie să se concentreze asupra problemelor domestice, a declarat vicepremierul Wang Qishan, fost primar al Beijingului şi unul dintre cei mai importanţi lideri chinezi. Comentariile lui Wang despre economia mondială, scrie Reuters, sunt cele mai pesimiste făcute vreodată de un înalt oficial chinez, indicând neliniştea Beijingului că problemele ar putea afecta şi creşterea economiei locale. Wang Qishan este membrul guvernului chinez responsabil cu sectorul financiar, fiindu-i subordonată şi Banca Centrală a Chinei. El este printre promotorii programului fiscal de stimulară economică din 2008, de 650 mld. dolari, prin care China a evitat impactul negativ al crizei financiare globale.

• E.ON ar putea pleca din România

Cel de-al doilea mare investitor german din România ar putea renunţa la afacerile derulate în ţara noastră. Conform Q Magazine, grupul E.ON, prezent pe piaţa din România încă din 2005, este nemulţumit de autorităţile de reglementare, în speciale ANRE, în ceea ce priveşte legislaţia europeană în domeniul energiei. Potrivit Q Magazine, preluat de Agerpres, informaţia că E.ON ar putea renunţa la businessul din România pornit de la afirmaţia administratorului Fondului Proprietatea, Franklin Templeton, care a precizat că o mare companie energetică ar putea părăsi România. Ulterior, surse din sistem au dezvăluit pentru Q Magazine că firma în cauză ar fi E.ON din Germania.

• CURENTUL

• Oficialii Comisiei Europene, ridiculizaţi după ce au decis că apa nu împiedică deshidratarea

Uniunea Europeană are şi ea birocraţii ei. Aceştia la fel ca şi la noi în ţară fac studii stupide, pe bani mulţi evident, pentru a demonstra o axiomă, ca de exem­plu că apa hidratează. Culmea birocraţiei, însă, birocraţii lor sunt mai "tari" decât ai noştri şi asta pentru că oficialii europeni au ajuns la concluzia, după trei ani de tocat frunză la câini şi mulţi bani, că apa, culmea, Nu hidra­tează! Birocraţii europeni au fost criticaţi şi ridiculizaţi după o decizie recentă care le interzice producătorilor de apă îmbuteliată să se folosească de afirmaţia că"apa previne sau împiedică deshidratarea". Oficialii de la Bruxelles au adoptat o astfel de decizie după ce, spun ei, nu au fost găsite probe în acest sens după o investigaţie care a durat 3 ani.

• CURIERUL NATIONAL

• Băncile au pierdut 200 mil. euro în trei luni

Sistemul bancar a înregistrat o pierdere de 860 mil. lei în T3, după ce în S1 raportase un profit de 94,5 mil. lei. Instituţiile de credit au înregistrat provizioane suplimentare de 3 mld. lei în T3, ducând totalul la 30 mld. lei. Fitch Rating a confirmat vineri ratingurile BCR şi BRD-Groupe Société Générale, cu excepţia calificativului de viabilitate al BCR, care a fost retrogradat cu o treaptă, de la "BB" la "BB-" din cauza înrăutăţirii calităţii activelor. Ratingurile BCR şi BRD pentru datoriile pe termen lung în valută au fost menţinute la "BBB+" cu perspectivă stabilă, reflectând sprijinul pe care îl pot primi de la acţionarii majoritari, Erste Group Bank din Austria, respectiv Société Générale din Franţa, se arată într-un comunicat al agenţiei de evaluare financiară.

• Uniunea Europeană, condusă de Goldman Sachs?

Comentariile referitoare la rolul oamenilor ce au avut legături strânse cu Goldman Sachs în actuala configuraţie europeană sunt tot mai frecvente şi, uneori, imbatabil argumentate în presa europeană. După ce în mod permanent - de la declanşarea crizei financiare până la ultimul summit G20 de luna trecută - a explicat că băncile poartă principala răspundere pentru actuala criză ce zguduie întreaga planetă, liderii europeni, inclusiv Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy, au salutat cu mare bucurie numirea italianului Mario Draghi la conducerea Băncii Centrale Europene, după cum s-au bucurat şi atunci când premier în Italia a devenit Mario Monti, iar în Grecia, Lucas Papademos. Mulţi şi-au pus însă întrebarea ce au făcut aceşti trei "experţi" înainte de a li se încredinţa aceste înalte funcţii, de unde se aşteaptă să facă miracole în Uniunea Europeană?

• Deceniul achitării notei de plată

După 40 de ani de trai pe datorie, vine o decadă de rambursare a creditelor, spune un raport al băncii americane Citi. David Rosenberg, fost economist-şef la Merrill Lynch, anticipează o depresiune economică, contracţia seculară a creditului urmând să ţină 7-10 ani. Revenirea post-criză din statele dezvoltate din ultimii doi ani nu este decât una parţială, iar traiectoria pozitivă a respectivelor economii a fost definitiv alterată de spargerea balonului creditării, spune un raport al băncii americane Citigroup, preluat de publicaţia online Zero Hedge. Avansul produsului intern brut, eşecul indicilor pieţelor de acţiuni de a reveni pe noi maxime şi cifrele privind şomajul ne arată deopotrivă că ceva este iremediabil stricat în mersul economiei globale. Criza este una de cerere în măsura în care consumatorii fac eforturi să achite datoriile contractate în perioada de boom.

• Ce este depresiunea

Având în vedere că în secolul al XIX-lea în SUA au fost patru depresiuni, iar în veacul trecut doar una, caracteristicile acestui fenomen nu sunt clar enunţate. "Depresiunea economică apare odată ce devine dureros de evident că pieţele şi economia nu mai răspund politicilor stimulative", încearcă Rosenberg propria definiţie într-unul din rapoartele sale speciale realizate pentru clienţii Gluskin Sheff. Dacă recesiunile se întind în medie pe o perioadă de 18 luni, depresiunile sunt recesiuni prelungite, care ţin de la trei la zece ani şi în general acestea survin după o etapă de prosperitate deosebită, precum cea surprinsă de scriitorul american Scott Fitzgerald în romanul "Marele Gatsby".

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cele 30 de veşti bune din economia românească

România priveşte mai calm furtuna care se anunţă în Europa, pentru că şi-a făcut temele din timp. "Mulţi investitori îşi dau seama că sunt ţări în Europa Centrală şi de Est, printre care şi România, care au depăşit cele mai grele momente şi care oferă un cadru economic interesant", a declarat pentru "Evenimentul zilei" analistul economic Aurelian Dochia. Macrostabilitatea câştigată de ţara noastră în ultima perioadă ne diferenţiază de alte ţări pentru care greul abia acum începe, precum Italia, Spania sau Ungaria, consideră acesta. Şomajul mai mic decât în alte state din Europa, gradul mai mic de îndatorare, adoptarea unor măsuri de austeritate încă de anul trecut, precum şi demararea unor importante proiecte de investiţii permit României să respire ceva mai uşurată în al treilea an de criză. În total, în prezent, economia autohtonă ne oferă peste 30 de veşti bune.

• Cine sunt bogaţii lumii şi cum îşi sporesc averile

America de Nord este, deocamdată, continentul lider în privinţa numărului de persoane bogate şi a averii totale deţinute de acestea, dar asiaticii vin puternic din urmă. n America de Nord există în prezent 62.960 de persoane care pot fi înscrise în categoria celor foarte bogate. Regiunea Asia-Pacific are în prezent 42.525 de persoane în această categorie, scrie Bloomberg. "America de Nord este în prezent atât de dezvoltată datorită oamenilor de afaceri americani" a spus Mykolas Rambus, CEO al companiei Wealth X. Numărul persoanelor ultra-bogate din California, New York şi Texas îl depăşeşte în prezent, pe cel al super-bogaţilor din China şi India, potrivit raportului.

• JURNALUL NATIONAL

• Secrete de dictator. Laburiştii britanici se tem că fiul lui Gaddafi, Saif al-Islam, ar putea dezvălui secrete compromiţătoare pentru ei

Saif, fiul fostului dictator libian Muammar Gaddafi, a fost prins în noaptea de vineri spre sâmbătă aproape de linia de frontieră cu Nigerul, unde înceca să fugă din calea rebelilor aflaţi pe urmele lui de săptămâni întregi. Când "rebelii" l-au prins, era speriat şi resemnat. Le-a cerut combatanţilor să îl împuşte în cap, ca pe tatăl lui. Nu-şi dorea să fie judecat de noile autorităţi libiene, pentru că ştie că îl aşteaptă pedeapsa cu moartea. Când a simţit că laţul se strânge în jurul lui, s-a spus că ar fi cerut Curţii Penale Internaţionale să se predea. Britanicii se tem că Saif ar putea acum să dezvăluie secrete stânjenitoare pentru clasa politică, mai ales pentru laburişti. În anii când studia la Londra, Saif şi-a făcut relaţii până la Buckingham. Prinţul Andrew, de pildă, devenise un oaspete frecvent la Tripoli, fiind "ambasadorul comercial" al lui Muammar Gaddafi.

• Criza financiară pune sub semnul întrebării dezvoltarea scutului american anti-rachetă

Negocierile deosebit de importante privind bugetul, care se desfăşoară în Congresul american, au intrat în impas şi, potrivit Associated Press, ar putea ameninţa planurile de desfăşurare ale scut antirachetă în Europa. Sunt puţine semne că negociatorii vor fi în măsură să respecte termenul de săptămâna viitoare pentru reducerea deficitului cu 1.200 de miliarde de dolari. Dacă nu reuşesc să cadă de acord, o nouă lege prevede reduceri bugetare în toate departamentele guvernului, inclusiv o parte importantă din bugetul apărării. Deşi nu se ştie ce cheltuieli militare vor fi reduse, un program costisitor destinat în primul rând apărării Europei este puţin probabil să fie cruţat, în opinia Associated Press.

• Economia duduie doar în statistici. Creşterea neaşteptată anunţată de INS nu are susţinere pe termen lung

Economia României a început să duduie potrivit statisticilor oficiale. Institutul Naţional de Statistică a publicat o serie de estimări "semnal" care au devenit ştirea pozitivă a zilei, deoarece depăşesc până şi cifrele FMI. Analiştii economici spun că guvernanţii nu au motive să se bucure prea tare şi nici nu trebuie să facă proiecţii economice de creştere în acelaşi ritm. "Ar trebui să < normalizăm > evoluţia PIB-ului cu excepţionalitatea producţiei agricole din acest an. Drept este că avem şi o resuscitare a construcţiilor prin lucrări publice. Eu cred că trimestrul patru va consemna o încetinire faţă de trimetrul 3", a declarat Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe, citat de Hotnews. El pune majorarea din statistică pe seama recoltei excepţionale.

• Industria, performera României. Exporturile au crescut PIB-ul

Cu puţin peste 10% din companiile ţării, industria are cei mai mulţi angajaţi, cele mai mari investiţii, are cea mai mare valoare adăugată, face cele mai mari profituri şi se clasează pe locul al doilea în privinţa banilor produşi în 2010. Industria aduna anul trecut 49.348 de întreprinderi, 11,4% din to­talul celor 470.080 firme existente în România, şi avea cei mai mulţi angajaţi din economia românească, respectiv 1,34 milioane de oameni, potrivit informaţiilor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Datele arată că domeniul industrial a realizat cel mai mare profit brut, respectiv un total de 6 miliarde de lei, mult în faţa construcţiilor, care au făcut un total de un miliard de lei.

• NATIONAL

• "Fabrica de IT-isti interlopi" a numarat voturile de la Paris in 2009!

Dezvaluirile din "National" privind iminenta declansare a unei anchete despre "fabrica de IT-isti interlopi de la Externe" au facut ca noi informatii incendiare sa apara la suprafata in legatura cu acest subiect extrem de delicat. Reamintim ca procurorii suspecteaza ca prin intermediul prestigioasei firme de consultanta in sisteme informatice Pentalog s-ar "spala" cazierele unor rromi cu bani din Franta. Care ar fi trecuti in acte drept specialisti IT integrati in importantul program international prin care, cu sprijinul autoritatilor de la Bucuresti si Paris, compania franceza i-ar angaja in randurile sale.

• Coca-Cola, McDonald's si Philip Morris, falimentate de UE

Daca Uniunea Europeana nu gaseste solutii pentru iesirea din criza euro, companii uriase pot intra in faliment. Printre acestea se numara Coca Cola, Philip Morris si Mc Donald's. Bank of America a dat publicitatii un raport din care reiese ca o serie de firme americane sunt extrem de vulnerabile in cazul prabusirii zonei euro. Cea mai expusa dintre toate este Coca-Cola Enterprises Inc. Aceasta firma produce si vinde produsele Coca-Cola numai in Europa de Vest. Conform Bank of America, o alta companie vulnerabila ar fi Philip Morris (producatorul de tigarete prezent si in Romania) care vinde circa 41% din productia sa in Europa. In topul companiilor expuse la faliment se mai afla si McDonald's Corp., cel mai mare lant de fast-food din lume, care comercializeaza aproape jumatate din productia sa in Europa.

• PUTEREA

• De la "Super-Logan" la afaceri cu Senatul

Personajele care au pus la cale afacerea în care Poliţia Română a plătit luxosul preţ de 70.000 de euro pentru fiecare Logan achiziţionat au încasat de la Senatul României peste un milion de euro, fără TVA, pentru un sistem informatic integrat care a asigurat desfăşurarea Adunării Parlamentare a NATO din perioada 7-10 octombrie. Senatul României a acordat contractul pentru achiziţionarea sistemului informatic firmei Ager Business Tech SA. Preţul acestuia a fost de 4.663.200 de lei, cu doar 1.600 de lei mai puţin decât valoarea estimată.

• Piaţa de capital, în fierbere

Preconizata creştere a limitei de deţinere a acţiunilor la SIF-uri, de la 1 la 5%, care urmează să fie decisă săptămâna aceasta în Camera Deputaţilor, a produs o mare emulaţie pe piaţa de capital. Valoarea acţiunilor la SIF-uri a crescut în ultima perioadă, în ciuda crizei. O limită de deţinere mai ridicată va duce la o concentrare spectaculoasă pe piaţa de capital. Un grup mai mic de persoane va deţine mai multe acţiuni, ceea ce va facilita întrunirea cvorumurilor AGA şi luarea de decizii. Această concentrare de bani şi putere reprezintă o miză importantă

• S&P va retrograda unele dintre cele mai mari 30 de bănci ale lumii

Standard & Poor's va prezenta în următoarele trei săptămâni actualizări ale ratingurilor de credit pentru cele mai mari 30 de bănci ale lumii şi ar putea retrograda câteva nume mari în această perioadă, în contextul presiunilor tot mai mari de pe pieţele financiare. Printre băncile care ar putea fi retrogradate se numără Bank of America, Citigroup şi Morgan Stanley, a declarat Baylor Lancaster, analist la CreditSights Inc. Contactaţi de Reuters, reprezentanţii celor trei instituţii de credit au refuzat să comenteze informaţiile. Unele bănci europene ar putea fi de asemenea afectate. Actualizarea ratingurilor celor mai mari bănci se încadrează în restructurarea metodologiei S&P pentru evaluarea situaţiei financiare a celor 750 de gruprui bancare pe care le monitorizează, potrivit Mediafax. S&P a modificat în sens negativ, pe 9 noiembrie, perspectivele privind sectorul bancar şi industria serviciilor de sănătate din mai multe ţări, inclusiv Danemarca, Suedia, Finlanda şi Olanda.

• Ofertă RBS

RBS România anunţă lansarea unei noi oferte de economisire, Depozit +12, destinată clienţilor care vor să pună deoparte bani în următoarele trei luni, informează Agerpres. Potrivit unui comunicat al băncii, produsul promoţional funcţionează ca un depozit la termen, nu presupune comision de deschidere şi administrare şi poate fi constituit atât în lei, cât şi în euro, cu o sumă minimă de 1.500 lei, respectiv 500 euro. Totodată, în cazul produsului Depozit +12, dobânda creşte progresiv în fiecare săptămână şi ajunge la 12% pe an pentru depozitele în lei, şi la 6,2% pe an pentru depozitele în euro. Valorile dobânzii sunt aferente ultimei săptămâni a depozitului, iar dobânda se calculează zilnic, în funcţie de rata dobânzii aferente săptămânii respective.

• ROMANIA LIBERA

• Învaţă opoziţia din lecţia ungară?

După ce au vorbit despre "eliberarea" Ungariei de FMI, politicienii de la Budapesta s-au răzgândit. În mod similar, politicienii români care lăudau în 2010 "curajul" Ungariei admit acum că a fost "o greşeală imensă" suspendarea acordului cu FMI şi UE. "După ce actualul acord stand-by va expira în octombrie, Ungaria nu va mai avea nici o legătură cu instituţia internaţională", declara în iulie 2010, referindu-se la colaborarea cu FMI, premierul Viktor Orban. "Am considerat mereu înţelegerea cu FMI o moştenire forţată. Nu cred că este normal ca economia Ungariei să nu stea pe propriile picioare. Eliberarea noastră de FMI este un pas înainte către autodeterminarea naţională".

• La Madrid, al cincilea guvern PIIGS cade victimă datoriilor suverane. Spania luptă cu morile de vânt ale crizei

Partidul Popular spaniol era creditat, înaintea alegerilor legislative de ieri, cu un avans de peste 10% faţă socialişti. Chiar dacă liderul PP, Mariano Rajoy, va câştiga majoritatea absolută în parlament, problemele economice ale Spaniei par insolubile. În inima Spaniei, în regiunea Castilla-La Mancha, înghesuit între morile de vânt, aeroportul nou-nouţ de 1,1 miliarde euro din Ciudad Real a devenit ultima victimă a crizei, după ce ultima cursă comercială a fost anulată în luna octombrie, scrie The Economist. Aeroportul se numeşte Don Quijote şi este esenţa a ceea ce se întâmplă azi în Spania, scrie publicaţia londoneză, care sugerează că misiunea noului guvern de centru-dreapta ieşit din alegerile de ieri este la fel de lipsită de speranţă precum aventurile eroului lui Cervantes.

• Conflict. S-a redeschis războiul pentru privatizarea plajei Gura Portiţei. Tupeul lui Bittner de 10 milioane euro

După ce a încercat recent să-şi lichideze o parte din afacerile pe care le are în Deltă, Alexandru Bittner, un apropiat al fostului premier Adrian Năstase, cere acum despăgubiri imense statului. Conducerea Rezervaţiei "Biosfera Delta Dunării" consideră demersul o presiune pentru a rezolva un conflict funciar privind plaja Gura Portiţei. Controversatul om de afaceri Alexandru Bittner, după ce a încercat, fără succes, să vândă o parte din afacerile din Deltă, s-a răzgândit şi se repliază cerând despăgubiri de la statul român.

• SAPTAMANA FINANCIARA

• Mihai Tănăsescu: La FMI, fiecare zi este o competiţie în care îmi pun în valoare aptitudinile şi cunoştinţele

Opinia publică îl percepe în calitatea sa de reprezentant al României la FMI. Recunoaşte că este mai simplu aşa, însă consideră că titulatura de senior adviser al directorului executiv acoperă mai bine atribuţiile, obligaţiile şi provocările pe care le presupune activitatea sa de la Washington. De altfel, pentru Mihai Tănăsescu, o zi de muncă este mereu alta, deşi programul este acelaşi: cercetare, analiză, dezbateri, intervenţii în Board sau consultări.

• ZIARUL FINANCIAR

• Toată Europa intră în austeritate. Guvernul Boc trebuie să revină cu un buget credibil pe 2012 şi cu un deficit spre zero pentru a nu reintra într-un derapaj economic

Ungaria a cerut ajutorul FMI Polonia taie din cheltuieli Italia trebuie să se ajusteze dramatic Presiunea pentru asigurarea finanţării statului, dar şi a companiilor, va fi foarte mare. Europa continuă să se confrunte cu o lipsă de încredere în liderii ei politici actuali, iar în lipsa unor măsuri clare şi rapide care să susţină ţările cu probleme, criza, în loc să se oprească, continuă să se extindă şi să inunde tot mai multe ţări. Pe lângă Grecia, Irlanda, Italia, Spa­nia, Portugalia, acum Ungaria este pe lista victimelor şi se pregăteşte Austria. Italia şi Grecia şi-au dat jos primii-miniştri şi au adus tehnocraţi care au cerut chiar şi "binecuvântarea" FMI pentru lansarea unor programe dure de austeritate, care vor reduce din nivelul de trai al propriilor locuitori.

• Tabloul complet al rezultatelor companiilor de pe Bursă după primele nouă luni: afacerile au crescut cu 25%, profiturile totale s-au majorat cu 140%

Cifra de afaceri cumulată a celor mai importante 100 de companii care şi-au publicat până vineri rezultatele financiare pe trimestrul al treilea a crescut în primele nouă luni cu 25,5%, la 41 mld. lei (9,7 mld. euro). Profiturile nete însumate s-au ridicat la 3,28 mld. lei (776 mil. euro), de la circa 1,35 mld. lei în perioada similară a lui 2010. În trimestrul al treilea ritmul de creştere a afacerilor a scăzut la 24%, de la 11,6 mld. lei la 14,4 mld. lei, companiile dând primele semne că sunt afectate de încetinirea economică internaţională, determinată de criza datoriilor suverane din Europa. Profiturile din trimestrul al treilea au însumat 583 mil. lei, faţă de 2,7 mld. lei în primul semestru, în condiţiile în care deprecierea leului faţă de euro şi dolar a început din nou să erodeze câştigurile companiilor. Companiile cu datorii mari în valută au suferit din nou pierderi semnificative din diferenţele de curs.

• Ce lasă în urmă Valentin Ionescu după un an de mandat la conducerea bursei?

Radiografia Bursei de Valori Bucureşti după mandatul lui Valentin Ionescu arată precum cea a unui pacient care se tratează, dar mai are mult până la vindecare. Bursa are nevoie de companii noi ca de aer, dar tocmai listările au lipsit din mandatul fostului executiv. Valentin Ionescu a fost demis joi, 17 noiembrie, din funcţia de director general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Prin aducerea lui Valentin Ionescu, un broker cu experienţă, în conducerea executivă, Consiliul de Administraţie al BVB a mizat pe dinamizarea bursei şi pe reducerea decalajului faţă de pieţele mai dezvoltate din regiune, precum Polonia, Ungaria sau Cehia. Numirea sa la conducerea BVB în septembrie 2010 a fost primită cu mari aşteptări de piaţă pentru că Bursa de la Bucureşti se pregătea pentru listarea Fondului Proprietatea, eveniment ce ar fi trebuit să schimbe radical viitorul pieţei locale de capital.

• Opinie Daniel Dăianu: BCE şi evitarea dezastrului

Sunt tot mai multe semne că pieţele financiare reîngheaţă: marjele (peste pragul de bază impus de obligaţiunile germane) cresc la toate ţările europene (inclusiv la cele cu rating AAA), băncile evită să se împrumute între ele preferând să plaseze lichidităţi la BCE, băncile americane şi cele britanice îşi reduc expunerea pe grupuri europene etc. Crize de lichiditate par inevitabile. Deşi tăierea valorii nominale (haircut-ul) obligaţiunilor suverane ale Greciei este "organizată" ("voluntar" încercându-se astfel evitarea "evenimentului de credit" care să declanşeze intrarea în acţiune a CDS-urilor), contaminarea operează în zona euro şi nu numai.

• Europa merge din nou pe calea austerităţii ca măsură disperată în faţa unei crize care ameninţă acum şi Estul

După ce s-a dovedit că nu pot găsi o soluţie comună, deşi liderii politici ai continentului au discutat şi au negociat luni de zile, ţările din Europa vin cu măsuri diferite pentru a scăpa de criză. Dacă Grecia şi Italia au schimbat guvernele pentru a aduce tehnocraţi ce au misiunea dificilă de a repune economiile pe roate prin măsuri de austeritate şi reforme, în Europa de Est Ungaria s-a decis să intre din nou sub aripa protectoare a FMI, iar Polonia a venit preventiv cu măsuri de austeritate. Mai mult, în ciuda eforturilor politicienilor din Est, printre care şi preşedintele Traian Băsescu, se pare că băncile occidentale nu au fost convinse să-şi menţină în totalitate expunerile faţă de subsidiarele din regiune, aşa cum lasă de înţeles BERD.

• Revoluţia antiindustrială sau de ce în Marea Britanie nu se mai produce nimic. Eşec sau succes?

În ultimii treizeci de ani sectorul industrial din Marea Britanie s-a redus cu două treimi, cel mai mare proces de dezindustrializare întâlnit în marile economii. A fost făcut în numele modernizării economice, dar ce anume l-a înlocuit? În primul rând, perioada în care se punea accentul pe industria grea a dispărut pentru totdeauna. Viitorul se bazează pe obţinerea productivităţii folosind creierul, nu mâinile. În al doilea rând, rolul guvernului în politica economică este de a nu interveni, iar în al treilea rând, pieţele trebuie deschise relaţiilor comerciale cu alte state, pentru că elita din Westminster crede că Marea Britanie îi poate depăşi din punct de vedere economic pe competitori. Dar este evident faptul că recompensele promise de viitorul postindustrial nu s-au materializat. Ceea ce a fost văzut ca o modernizare economică a condus la un regres industrial şi în multe situaţii nu a oferit nimic în schimb.