• ADEVARUL
• Alina Bica, procurorul-şef al DIICOT, a fost reţinută într-un dosar de corupţie
Alina Bica, şefa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), a fost reţinută în această seară de colegii ei de la DNA, fiind acuzată de abuz în serviciu. Procurorii nu vor putea însă să ceară arestarea acesteia deoarece Consiliul Superior al Magistraturii a refuzat să dea un aviz în acest sens, aprobând doar plasarea magistratului în arest la domiciliu. Mai exact, vineri anchetatorii vor putea cere doar arestarea la domiciliu a şefei DIICOT. Aceasta ar fi o premieră în justiţie pentru că în mod normal instanţa decide dacă un învinuit este cercetat în arest preventiv, la domiciliu sau sub control judiciar şi nu membrii CSM. Alina Mihaela Bica, a fost pusă sub urmărire penală fiind acuzată de abuz în serviciu, faptă comisă în perioada în care a fost membră a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul A.N.R.P. Procurorul este acuzat că ar fi primit un teren în Snagov pentru a aproba un raport de evaluare a unui teren supraevaluat. Potrivit unor surse judiciare, Bica ar fi vândut terenul de la Snagov şi ar fi împărţit banii cu Dorin Cocoş.
• Surse: Ponta a fost înainte de alegeri la BNR pentru a-i cere ajutorul lui Gherghina la echilibrarea bugetului pe 2015
Premierul Victor Ponta a fost la BNR înainte de alegeri pentru a discuta situaţia bugetară şi programul pentru 2015, unde l-ar fi rugat pe Gheorghe Gherghina, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor şi actual membru în Consiliul de Administraţie al băncii centrale, să-i ofere sprijin lui Darius Vâlcov, ministrul Bugetului, pentru a închide bugetul în 2% din PIB, scrie Mediafax, care citează surse oficiale. Ţinta de 2,2% din PIB pe cash în 2014 era negociată cu FMI şi CE exclusiv pentru cheltuieli de cofinanţare programe din fonduri UE, dar nu mai poate fi menţinută întrucât la rectificare s-au tăiat fondurile respective. "La aceeaşi rectificare s-a asumat că bugetul va închide cu uşor excedent în octombrie, deci nu există spaţiu fiscal pentru plata în avans a drepturilor salariale câştigate în instanţă. Este nevoie de rectificare şi de tăierea cheltuielilor de la alte ministere, ceea ce ar însemna în special investiţii", au completat sursele citate.
• Ponta se pregăteşte să-i remanieze pe miniştrii fără carnet de partid
Premierul Victor Ponta încearcă să mai diminueze efectele înfrângerii suferite la alegerile prezidenţiale prin cea mai la îndemână măsură de imagine: remanierea guvernamentală. De altfel, vântul schimbării a început să bată deja în Guvern. În locul lui Meleşcanu a fost propus, strategic, un diplomat din tânăra generaţie, Mihnea Motoc, ambasadorul României la Uniunea Europeană. Un alt ministru care va plăti cu postul pentru că românii au stat zeci de ore la coadă, la vot, în marile capitale europene este Bogdan Stanoevici, ministru delegat pentru românii din diaspora, care a ajuns în Guvern direct din studioul Antena 3, fără a fi membru PSD. Potrivit unor surse politice, lista cu remanieri mai cuprinde câteva nume. Primul este Ioana Petrescu, tânărul ministru al Finanţelor, cu un CV impresionant în plan academic. Alţi doi miniştri puşi pe lista neagră sunt Remus Pricopie, titularul de la Educaţie, şi Mihnea Costoiu, ministru delegat pentru Cercetare. Printre cei care se pregătesc să devină miniştri se numără vechii trădători liberali, Daniel Chiţoiu, Andrei Gerea şi Daniel Barbu.
• Vocea Rusiei, reacţie ŞOC după victoria zdrobitoare a lui Klaus Iohannis
"Dumnezeu a dat poporului român bogăţii naturale care l-ar fi făcut să trăiască cel mai bine din Europa. Din păcate la doar 20 % din el, i-a dat caracter, dorinţă de a face performanţă şi încredere în propriile forţe. Să fi fost vorba doar de patriotismul unui singur om de vină (preşedintele Nicolae Ceauşescu) atunci cînd România era o ţară puternică din punct de vedere economic sau mai degrabă, de piramida ierarhiei valorice româneşti care avea la vîrf 20 % din acei români cu caracter şi buni profesionişti? De ce şi-au mai pus românii speranţe iluzorii pentru un viitor mai bun, odată cu alegerile prezidenţiale din 2014, atîta timp cît clasa politică a rămas încremenită în mlaştina indusă odată cu decembrie 1989 ? Ocazie cu care piramida valorilor a fost întoarsă cu capul în jos, cu voia românilor", scrie Vocea Rusiei.
• Rusia pregăteşte contra-Maidanul la Chişinău
"Pe 30 noiembrie se vor desfăşura alegeri parlamentare în R. Moldova, cruciale pentru regiune, în condiţiile în care scopul Federaţiei Ruse este de a obţine prin alegeri la Chişinău ceea ce a obţinut la Kiev prin confruntări militare. Pentru a realiza acest lucru la Chişinău, Moscova are la dispoziţie două scenarii: unul agresiv şi unul paşnic", scrie Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române. Scenariul agresiv: băieţii în treninguri de la Moscova Serviciul Federal de Migraţie al Federaţiei Ruse a luat o decizie aparent inexplicabilă: muncitori moldoveni, care au încălcat, într-un fel sau altul,politica de migraţie a Rusiei, vor putea reveni în R. Moldova în perioada 5-30 noiembrie, după care se pot întoarce liber în Rusia pentru a se legaliza, a-şi relua activitatea liberi, fără restricţii, fiind anulate toate sancţiunile anterioare. Teoretic, a doua posibilitate a Rusiei de a opri reconstituirea unui proiect european pentru R. Moldova este cea prin care ar veni la putere forţele Estului. Scenariul este doar ipotetic, pentru că şansele sunt mai degrabă utopice.
• Laura Codruţa Kovesi: "Avem în lucru dosare mari, complexe
Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, spune că instituţia pe care o conduce este la curent cu toate metodele de furt şi ascundere a banilor folosite de cei care încalcă legea. Legat de dosarele Microsoft şi EADS, Kovesi a spus că în derularea anchetelor respective procurorii DNA au beneficiat de sprijinul Serviciului Român de Informaţii dar şi al autorităţilor similare din Europa. "Activităţile principale de sesizare din oficiu şi administrare a probelor au fost făcute de DNA, în cooperare cu SRI. FBI nu a făcut o sesizare oficială, nu a transmis informaţii oficiale în această anchetă", a mai spus procurorul şef. Potrivit acesteia, bugetul instituţiei a fost asigurat pentru următorii 10 ani. "Instituţia a pus anul acesta sechestre care se ridică la 140 de milioane de euro. 30 de milioane de euro ar trebui să intre în bugetul statului, dacă ANAF ar confisca banii de la cei condamnaţi definitiv", a conchis Laura Codruta Kovesi. "Activitatea noastră nu se va opri, poate doar în perioada Sărbătorilor, dar nici atunci nu e sigur. Vom continua în acelaşi ritm, cu aceeaşi eficienţă, dacă nu vor interveni schimbari legislative", a completat şefa DNA.
• BANCHERUL
• Isarescu recunoaste: avem o problema de credibilitate in privinta politicii monetare, ce poate parea oculta unora
Spiritul revolutionar al lucrului bine facut pare sa fi ajuns si in BNR, dupa ce reputatia institutiei din strada Doamnei a fost destul de zdruncinata in ultimele luni din cauza ingerintelor si asocierilor politice. Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a admis ieri, in cadrul Colocviului de politica monetara, ca banca centrala are o problema de credibilitate, mai degraba istorica, pe care trebuie sa o rezolve. Iar una dintre modalitatile de recastigare a increderii pubicului in deciziile luate de banca centrala este realizarea si promovarea unor studii economice pe care sa se sprijine deciziile de politica monetara. Laudabil este faptul ca Isarescu sustine tinerii economisti angajati recent de banca centrala pentru realizarea respectivelor studii. Este vorba de urmatoarele lucrari prezentate astazi in cadrul colocviului: - Construirea unui indice al condiţiilor financiare pentru România - Andreea Muraru, economist, Direcţia Politică Monetară. - Analiza transmisiei modificărilor cursului nominal de schimb în variaţia diferţilor indici de preţ în România - Anca Stoian, economist, Direcţia Modelare şi Prognoze Macroeconomice.
• Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, laudat de sefii de la Viena: conduce excelent banca
Steven van Groningen, presedintele Raiffeisen Bank, a fost laudat astazi de sefii bancii-mama din Austria pentru nivelul redus al ratei creditelor neperformante in comparatie cu alte banci concurente din Romania. Rata creditelor neperformante la Raiffeisen Bank a scazut la 7,4% in septembrie 2014, fata de 8,0% in trimestrul trei al anului trecut. Comparativ, la BCR rata de neperformanta este de 26,5%, la BRD de 21,1% iar la Banca Transilvania de 11,47%. In cadrul conferintei de ieri cu analistii, prilejuita de prezentarea rezultatelor financiare trimestriale, Karl Sevelda, seful Raiffeisen Bank International, a fost intrebat cum se explica rata de neperformanta atat de mica a Raiffeisen Romania, in comparatie cu alte banci concurente, unde acest indicator este mult mai ridicat. "Este vorba de un excelent manangement, precum si de un excelent risk management, cu investitii prudente in anumite industrii. De asemenea, noi nu avem o mostenire istorica de active provente de fosta banca privatizata de statul roman, ca in cazul altor banci. Am cumparat Banca Agricola fara nicio expunere la acea vreme si am construit Raiffeisen Bank de la 0. Acestea sunt explicatiile", a spus Sevelda.
• CURENTUL
• Curtea Constituţională se întruneşte vineri la 10,00 pentru validărea preşedintelui
Curtea Constituţională a stabilit că se va întruni vineri, la ora 10,00, pentru a decide asupra confirmării rezultatelor alegerilor şi asupra validării preşedintelui. La ora 12,00, este programată ceremonia de validare, în cadrul căreia ar urma să îi fie înmânat preşedintelui ales un exemplar din hotărârea CCR. Candidatul ACL, Klaus Iohannis, a obţinut 54,43% (6.288.769 voturi) în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din 16 noiembrie, iar reprezentantul Alianţei PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, 45,56% (5.264.383 voturi), potrivit procesului-verbal final privind rezultatul votării, publicat pe site-ul Biroului Electoral Central (BEC). Numărul total al alegătorilor care s-au prezentat la urne a fost de 11.719.344, adică 64,10%. Numărul de alegători care s-au prezentat la urne înscrişi în listele electorale permanente a fost de 10.042.721. Cei care au votat în altă secţie de votare decât cea în care au fost arondaţi conform domiciliului - 1.569.668, iar numărul total al celor care au votat utilizând urna specială a fost de 106.955 persoane.
• Surfing - de Tia Şerbănescu
Presa internaţională nu mai pridideşte cu laudele la adresa noastră după alegerea lui Iohannis. Astăzi lumea ne cunoaşte: român zice, viteaz zice. Acum sigur nu mai confundă nimeni Bucureştiul cu Budapesta. "Financial Times" consideră că România a produs "cel mai bun eveniment politic al anului în Europa" alegând un minoritar etnic în timp ce în jur confruntările etnice ajung la separatisme sângeroase. Dl. Iohannis a fost invitat de regele Mihai la Palatul Elisabeta unde a fost întâmpinat de principesa Margareta şi prinţul Duda (până mai ieri pesedişti) la un prânz privat. Presa a relatat că regele Mihai şi preşedintele ales au discutat în română şi germană. Cum amândoi sunt cam taciturni, dialogul trebuie să fi fost memorabil. Regele şi-a serbat în aceeaşi zi aniversarea şi onomastica (la mulţi ani!) apoi a oferit un dineu consacrat celor 25 de ani de la căderea comunismului - o cădere căreia Emil Constantinescu i-a dedicat o conferinţă internaţională cu invitaţi de seamă. Cum lui Emil comunismul i-a căzut drept în curtea lui Iliescu, nu l-a invitat şi pe dl. Băsescu - deşi acesta e preşedintele care a condamnat oficial comunismul şi a deschis arhivele securităţii. În fine, tot răul spre bine: votul negativ împotriva răului a devenit vot pozitiv. Vorba neamţului, lucrurile cele bune sunt trei: turul doi.
• CURIERUL NATIONAL
• Statul nu renunţă la industria de apărare
În încercarea de a revigora industria de apărare, aflată aproape în insolvenţă în vara acestui an înainte ca Guvernul să şteargă datoriile istorice de peste 1 mld. lei, Ministerul Economiei reface proiectul de lege prin care se urmăreşte organizarea şi funcţionarea industriei naţionale de apărare şi a operaţiunilor cu produse militare, sensibile şi strategice, "astfel încât să asigure protecţia intereselor esenţiale de securitate şi siguranţei naţionale ale României". În acest al doilea proiect, oficialii aduc însă câteva modificări extrem de importante, vizând, printre altele, posibilitatea ca statul să deţină minimum 50% dintre acţiunile companiilor din industrie în cazul privatizării acestora, faţă de cel puţin 20% cât se prevedea în proiectul precedent, precum şi stabilirea unor modalităţi de finanţare a domeniului, inclusiv prin parteneriate public-private. Privatizarea este condiţionată de păstrarea domeniului de activitate pentru cel puţin 5 ani, a personalului, precum şi investiţii în retehnologizare şi mediu.
• Deponenţii din Crimeea îşi cer drepturile: Unde sunt banii noştri?
La zece luni după ce Rusia a invadat această peninsulă a Mării Negre şi a confiscat-o de la Ucraina, dezastrul financiar este încă simţit din plin de către populaţia acestei regiuni. Mii de cetăţeni obişnuiţi au fie acces redus, fie deloc la fondurile lor. Pierderile băncilor ucrainene continuă să crească, ajungând la miliarde de dolari, în timp ce creditele emise în Crimeea devin neplătite. Avocaţii băncilor se pregătesc de acţiuni legale împotriva Rusiei, care au confiscat mai multe dintre clădirile băncilor, echipamente şi bani. Între timp, Crimeea a fost aruncată într-un fel de degradare tehnologică: cele mai multe ATM-uri nu mai acceptă carduri bancare non-ruse; cardurile de credit străine nu pot fi folosite pentru a cumpăra lucruri. Cele mai multe telefoane mobile non-locale nu reuşesc să primească niciun fel de semnal. Haosul bancar şi cel al comunicaţiilor reprezintă o altă faţă a conflictului dintre Ucraina şi Rusia.
• Eşti bancher, deci înşeli - Adrian Panaite
O cultură bancară care pune implicit accentul pe câştigul cu orice preţ alimentează lăcomia şi necinstea, făcând mai probabil ca bancherii să încerce să înşele, este concluzia unui studiu al unui grup de cercetători elveţieni preluat de Reuters. Aceştia au realizat o serie de experimente pe eşantioane reprezentative de lucrători bancari care au relevat faptul că aceştia câştigă mai mult dacă înşală mai mult, dar şi faptul că aceştia erau cu atât mai necinstiţi cu cât erau conştienţi de rolul pe care îl joacă. Dimpotrivă, dacă angajaţii băncilor sunt înclinaţi să se gândească mai puţin la profesia lor şi mai mult la viaţa normală, ei sunt mai puţin predispuşi necinstei. "Multe scandaluri au contaminat ca o ciumă industria financiară în ultimul deceniu", spune Ernst Fehr, cercetător la Universitatea din Zurich, coautor al studiului. Toate aceste cazuri ridică întrebarea dacă nu cumva sunt favorizate de cultura bancară sau dacă industria de profil, cel puţin, nu tolerează comportamentele frauduloase sau ne-etice.
• Plafonarea primelor bancherilor, la Curtea de Justiţie
Sesizat de Regatul Unit cu privire la legalitatea şi posibila încălcare a principiului securităţii juridice de către Directiva şi regulamentul european care prevăd limitarea raportului dintre primele bancherilor şi remuneraţia lor fixă, avocatul general a propus ieri Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) să respingă acţiunea, invocând faptul că "impunerea unui raport fix între prime şi salariul de bază nu limitează cuantumul total al remuneraţiei". În sprijinul propunerii sale, avocatul general a invocat faptul că, ţinând cont de componenta variabilă a remuneraţiei, care are un efect indirect asupra profilului de risc al instituţiilor financiare, aceasta poate afecta stabilitatea instituţiilor financiare care pot activa liber în UE. Pe de altă parte, susţine avocatul general, fixarea unui raport al remuneraţiei variabile faţă de salariile de bază nu echivalează cu "plafonarea primelor bancherilor" şi nici cu fixarea nivelului remuneraţiei, întrucât nu este impusă nicio limită salariilor de bază cărora le sunt ataşate primele.
• BNR va bate o monedă de aur ce va costa 3.080 de lei
Aversul monedei redă macheta Catedralei Mântuirii Neamului, stema României, valoarea nominală "200 LEI", anul de emisiune "2014", inscripţiile "CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI" şi "ROMÂNIA". Banca Naţională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur dedicată aniversării a 130 de ani de la prima lege de construire a unei Catedrale Naţionale, informează BNR. Moneda de aur 999‰ va avea o valoare nominală de 200 lei, o greutate de 15,551 g şi un diametru de 27 mm. Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent, vor fi însoţite de broşuri de prezentare a emisiunii numismatice, redactate în limbile română, engleză şi franceză.
• EVENIMENTUL ZILEI
• A început URMĂRIREA PENALĂ pentru BĂTAIA DE JOC din DIASPORA
Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat că Parchetul a deschis dosar penal pentru modul în care au fost organizate alegerile în diaspora. El a precizat că sesizările sunt îndreptate împotriva miniştrilor şi a celor care au organizat alegeri şi au fost făcute atât de persoane fizice, cât şi de instituţii pentru încălcarea dreptului la vot pentru românii din străinătate. Potrivit unui comunicat al Parchetului General, "pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se efectuează cercetări în cauza constituită ca urmare a conexării unui număr de şase dosare penale ce vizează plângeri privind modul de desfăşurare a votului din diaspora, faptele sesizate fiind prevăzute de dispoziţiile art. 297 Cod penal (abuzul în serviciu), art. 298 Cod penal (neglijenţa în serviciu), art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale).
• Ar trebui Turcia eliminată din NATO? Frustrarea Occidentului faţă de Ankara a atins limita maximă
Frustrarea UE şi a Statelor Unite în faţa refuzului Turciei de a se implica activ în combaterea grupării Statul Islamic a dus la apariţia unui curent de opinie care susţine eliminarea Turciei din NATO, potrivit portalului american Sofrep, specializat în analize militare şi de securitate. Ankara şi-a petrecut o bună parte din istoria recentă încercând să se plieze atât pe lumea occidentală, cât şi pe cea orientală, străduindu-se să asigure hegemonia în Orientul Mijlociu în timp ce urmărea integrarea în UE. Din acest motiv, propriile interese geopolitice au început să se bată cap în cap. În ceea ce priveşte Orientul Mijlociu, în încercarea de a-şi asigura influenţa în regiune, Turcia a căutat să anuleze expansiunea Arabiei Saudite şi a Iranului, uneori folosindu-se de una din ţări pentru a lovi în cealaltă. Astfel, Ankara s-a aliat discret cu Riyadhul pentru a slăbi regimul lui Bashar al-Assad de la Damasc, dar cu obiectivul final blocarea influenţei Teheranului în Siria şi, mai ales, în Liban. Tocmai aceste alianţe stau la baza conflictelor armate care fac ravagii în Siria şi irak, mai comentează Sofrep.
• JURNALUL NATIONAL
• Inspecţia Judiciară "i-a uitat" pe Băsescu, Ponta şi pe Monica Macovei
Şedinţa plenului CSM a avut în analiză un raport al Inspecţiei Judiciare privind cererea de apărare a independenţei sistemului judiciar. Conform unui comunicat anterior, Inspecţia Judiciară urma să prezinte întru-un SINGUR RAPORT UNITAR punctele de vedere referitoare la afirmaţiile în spaţiul public ale senatorului Varujan Vosganian, premierului Victor Ponta , preşedintelui Traian Băsescu şi Monica Macovei. Surprinzător, Inspecţia Judiciară nu a respectat conţinutul hotărârii CSM din 9 octombrie (nr 10190, publicată abia în 3 noiembrie) şi a trimis un punct de vedere parţial, referitor doar la Vosganian.
• Judecătorul Horaţius Dumbravă, scrisoare deschisă către Iohannis
Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru CSM, îi cere preşedintelui ales Klaus Iohannis, într-o scrisoare deschisă, reluarea cererilor respinse de ridicare a imunităţii în cazul unor parlamentari şi foşti miniştri, denunţarea pactului de coabitare încheiat între şeful statului şi premier, dar şi scoaterea factorului politic din numirile şefilor din justiţie. Judecătorul subliniază că în ultimele zile se observă un rol constructiv, fără precedent, al Parlamentului, în a nu obstrucţiona justiţia în a-şi face datoria constituţională, fiind votate toate cererile de ridicare a imunităţii a unor parlamentari. Există cereri de ridicare a imunităţii unor parlamentari respinse fără o justificare de către Parlament, printre alţii: Varujan Vosganian, Daniel Chiţoiu, Laszlo Borbely, Vlad Cosma, Ion Stan. Trebuie reluată procedura în cazul acestor parlamentari, iar Plenul Parlamentului să dea liber justiţiei în a verifica acuzaţiile aduse de procurori.
• NATIONAL
• Ginerele lui Ioan Rus, "regele gunoaielor" din Transilvania
Cum "macelul" din interiorul PSD, dupa rusinoasa infrangere a lui Victor Ponta la prezidentiale, este ca si inevitabil, gruparile rivale se pregatesc deja de confruntarea finala. Iar dupa cum ne-au obisnuit deja politicienii zilelor noastre, lupta se da acum pe terenul neutru al DNA, procurorii Laurei Codruta Kovesi fiind alimentati in ultima vreme cu informatii la greu tocmai de unde se asteptau mai putin. Astfel, dusmanii de moarte din PSD ai "elitistilor" din "Grupul de la Cluj" isi freaca probabil mainile multumiti, sperand ca DNA va avansa cu anchetarea afacerilor cu statul derulate de mai multi miliardari apropiati lui Vasile Dancu si Ioan Rus. In frunte chiar cu ginerele celui din urma, Vasile Puscas, patronul SC Florisal SA, unul dintre cei mai importanti jucatori pe piata salubrizarii din zona de nord - vest a tarii.
• Iohannis nu-l iarta pe Basescu
Educatia nemteasca a noului presedinte nu include si capitolul uitare. Episodul "Iohannis, premierul majoritatii 322" a ramas viu in memoria presedintelui ales pe 16 noiembrie anul curent. Si nu la categoria amintiri placute, dupa cum recunoaste insusi Klaus Iohannis, in volumul autobiografic proaspat scos pe piata. "Faptul ca Traian Basescu nu m-a nominalizat in toamna lui 2009 nu m-a surprins, dar m-a deranjat. Stiu si de ce a facut-o: din ratiuni politice, care nu au tinut de mine, ci de ceea ce a vrut el sa se intample in alegeri. Evident, a vrut un guvern al lui, care sa organizeze alegerile si nu un guvern de-al Opozitiei. Nu a incalcat Constitutia, dar cred ca s-a situat in afara perceptiei general valabile in Europa", scrie Iohannis in cartea intitulata "Pas cu pas".
• O noua amenintare! Putin "se teme" ca scenariul din Ucraina se poate repeta in Letonia
Purtatorul de cuvant al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a declarat ca pro-ruşii din Letonia se pot revolta si scenariul din Ucraina sa se repete! "Populatia rusa numeroasa din Letonia este ingrijorata de o eventuala lovitura de stat in Letonia, de tipul celei din Ucraina, iar eu le impartasesc ingrijorarea", a declarat Peskov pentru BBC. Dialogul lui Peskov cu reporterul BBC a urmat exact "scenariul" Kremlinului: Rusia nu face nimic, Occidentul face numai rele si Moscova trebuie sa se apere, sa raspunda intr-un fel. "Daca este orchestrata o lovitura de stat si Bruxelles-ul accepta noua guvernare, va fi un real pericol pentru Letonia", a declarat Peskov. Semnalul de alarma cu privire la o eventuala interventie militara a rusilor in "stil Crimeea" l-a trasat ministrul leton de Externe, Edgars Rinkevics. "Navele de razboi ale Rusiei sunt tot mai des vazute in Marea Baltica.
• PUTEREA
• EXCLUSIV. Primul vinovat penal. Liviu Dragnea a blocat suplimentarea secţiilor de votare în Diaspora
Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a declarat, joi, că a fost deschisă o anchetă după primul tur al alegerilor prezidenţiale, în mai multe dosare fiind începută urmărirea penală in rem faţă de fapta de încălcare a dreptului la vot în Diaspora. Cotidianul naţional PUTEREA le dă o mână de ajutor procurorilor lui Niţu ca să nu cerceteze doar fapta, ci să aibă un prim nume de vinovat de abuzul stipulat în articolul 385 din Codul penal. Ei bine, chiar din bârlogul PSD PUTEREA a aflat că Liviu Dragnea, preşedintele executiv al PSD şi şeful campaniei la prezidenţiale a lui Victor Ponta, este cel care s-a opus vehement înfiinţării de noi secţii de votare în străinătate. Atunci când Titus Corlăţean i-a spus, din postura de ministru al Externelor, că este ilegal să îngrădească dreptul la vot, Liviu Dragnea i-a replicat că el e şeful de campanie şi cel care ia decizia, iar dacă nu-i convine, să-şi dea demisia - ceea ce primul a şi făcut, după ce, iniţial, declarase public că nici nu se gândeşte la asta.
• De câte milioane i-a uşurat Bogdan Teodorescu pe pesedişti pentru a-i ajuta să piardă alegerile
Bursa Zvonurilor scrie această ştire cu inima strânsă, deoarece îi este frică să nu provoace icter sau infarcturi colegilor sociologi şi consultanţi politici ai celebrului pierzător de alegeri Bogdan Teodorescu. Ţineţi-vă bine! Bogdan Teodorescu a fost plătit de PSD pentru prestaţia sa cu 2,8 (două virgulă opt) milioane de euro...!!! Bursa Zvonurilor consideră că omul, acest maestru Mateuţ al strategiilor electorale, şi-a meritat banii. Să-i pape sănătos, că a reuşit performanţa să-i îngroape foarte adânc pe pesedişti. Treaba nasoală va fi când procurorii se vor interesa de unde a plătit PSD purcoiul ăsta de euroi... Dar să avem răbdare, DNA trăieşte!
• Ovidenia. Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
Biserica Ortodoxă pomeneşte viaţa Născătoarei de Dumnezeu prin mai multe praznice. Anul liturgic începe şi se sfârşeşte cu praznicele Maicii Domnului. Aşezată în sinaxar între cele patru mari sărbători, Intrarea în Biserică a Maicii Domnului, prăznuită la 21 noiembrie, datează din secolul al -VIII-lea. Ziua de astăzi ne aminteşte de un moment de seamă din viaţa aceleia care avea să devină mai târziu Născătoarea de Dumnezeu, este ziua în care ne amintim de aducerea la Templul din Ierusalim a copilei de trei ani.
• ROMANIA LIBERA
• Cum poate schimba scena politică înfiinţarea mai simplă a partidelor
Relaxarea condiţiilor pentru apariţia unei noi formaţiuni politice ar putea fi una din temele de dezbatere în -contextul discuţiilor despre modificarea legislaţiei electorale. "România liberă" a analizat care ar fi consecinţele unei schimbări de o asemenea magnitudine. Modificarea legii partidelor a fost adusă în atenţia opiniei publice de un grup de ONG-uri din Târgu Mureş. Propunerea a intrat pe agenda politicienilor de la Bucureşti, după ce Monica Macovei a inclus-o printre condiţiile de sprijinire a lui Klaus Iohannis în turul al doilea al prezidenţialelor. Iniţiatorii proiectului propun ca pentru înfiinţarea unui partid politic să fie suficiente semnăturile a trei membri, faţă de 25.000 câte sunt necesare în prezent. De asemenea, ei solicită eliminarea prevederii potrivit căreia o formaţiune politică trebuie să aibă filiale în 18 judeţe.
• "Norocul" lui Vosganian, Chiţoiu sau Borbely
Pot fi repetate procedurile de ridicare a imunităţii unor parlamentari sau foşti miniştri, respinse anterior? Cu toate că un judecător membru CSM susţine că da, acesta este contrazis de mai multe voci din sistem. Judecătorul Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, i-a cerut, într-o scrisoare deschisă, preşedintelui ales, Klaus Iohannis, să solicite Legislativului repetarea procedurilor de ridicare a imunităţii unor parlamentari şi foşti miniştri pentru care au fost respinse cererile procurorilor de începere a urmăririi penale, de percheziţie, reţinere şi arestare, după caz. Dumbravă i-a nominalizat pe miniştrii Varujan Vosganian, Daniel Chiţoiu, Laszlo Borbely şi pe parlamentarii Ion Stan şi Vlad Cosma. Totuşi,potrivit vicepreşedintelui CSM, George Muscalu, în absenţa unor "elemente, indicii noi" nu se poate repeta o cerere adresată Parlamentului pentru începerea urmăririi penale în privinţa miniştrilor parlamentari sau o cerere pentru aviz de percheziţie, reţinere şi arestare a unui parlamentar.
• ZIARUL FINANCIAR
• Ziua de 100 mil. euro. România este prinsă astăzi de febra Black Friday
Retailerii români şi-au adaptat modelul de business la preferinţa consumatorilor de a avea reduceri şoc pe perioade scurte. Evenimentul de shopping Black Friday, introdus pe piaţa locală în urmă cu trei ani de eMag, va genera în acest an vânzări record, de peste 100 mil. euro - adică peste 10% din cifra medie de afaceri pe zi a tuturor companiilor din România - doar în rândul celor mai mari jucători din retailul electro-IT, potrivit estimărilor ZF. Cifra de afaceri cumulată a companiilor din România este de 250 mld. euro pe an. Vânzări de 34 de milioane de euro va realiza - conform estimărilor proprii - doar eMag, pe parcursul unei singure zile, în care compania se aşteaptă să aibă pe site la prima oră, când va demara campania, peste 200.000 de clienţi unici, dintre care o mare parte vor face cu această ocazie prima lor achiziţie online, a declarat Iulian Stanciu, directorul general al eMag, în cadrul emisiunii video online de business ZF Live.
• Zece proiecte vor duce portofoliul NEPI la 1,5 miliarde de euro în următorii doi ani
Centrele comerciale Mega Mall din Bucureşti şi Shopping City Timişoara sunt principalele investiţii în curs ale grupului condus de sud-africanul Martin Slabbert, cel mai mare investitor în piaţa imobiliară locală. Creşterea constantă a veniturilor operaţionale îi determină pe sud-africanii de la NEPI să continue investiţiile în piaţa imobiliară locală, unde pentru următorii doi ani sunt prevăzute proiecte de circa 560 de milioane de euro care vor duce portofoliul de proprietăţi la 1,5 miliarde de euro. Într-o prezentare recentă către investitori, cei de la NEPI au listat proiectele dezvoltate sau cumpărate în acest an, dar şi investiţiile în curs care vor contribui la creşterea portofoliului cu peste 250.000 de metri pătraţi de birouri şi spaţii comerciale. Cele mai importante investiţii în curs sunt centrele comerciale Mega Mall din Bucureşti şi Shopping City Timişoara, proiecte pe care NEPI intenţionează să le finalizeze anul viitor.
• Poate fi tractată economia României de Germania ca în cazul Poloniei?
Companiile germane au investit în Polonia de patru ori mai mult decât în România, iar Polonia este percepută de aceste companii drept cea mai atrăgătoare destinaţie pentru investiţii din Europa Centrală şi de Est, pe când cea mai bună poziţie ocupată de România în topul preferinţelor lor este a opta. Relaţiile comerciale dintre Germania şi Polonia sunt tot de patru ori mai mari decât cele germano-române. Firmele şi companiile germane au înfiinţat 300.000 de locuri de muncă în Polonia şi aproximativ 200.000 de locuri de muncă în România. Polonia a devenit după căderea comunismului şi cu ajutorul investiţiilor nemţeşti cea mai mare economie est-europeană şi ar putea ajunge până în 2030 în rândul celor mai mari economii din lume.