REVISTA PRESEI 22.03.2012

• ADEVARUL

• Procurorul Cărare i-a arătat calea lui Boldea

La un pas de a fi reţinut şi arestat, deputatul Mihail Boldea a dispărut fără urmă, iar procurorul de caz, Sorin Cărare, de la DIICOT Galaţi, nu a făcut nimic ca să-l oprească. A falsificat chiar şi hotărâri judecătoreşti pentru a pune mâna ilegal pe case-monument, pe terenuri şi apartamente şi chiar pe o suprafaţă importantă dintr-un parc. Multe dintre aceste imobile, în valoare de peste un milion de euro, au ajuns apoi în proprietatea unor traficanţi de carne vie, pe care i-a ajutat astfel să spele banii obţinuţi din exploatarea unor copii. Procurorul general al României, Laura Kovesi, a cerut, prin intermediul Ministerului Justiţiei, aviz pentru reţinerea şi arestarea lui, iar colegii-parlamentari s-au grăbit să voteze pentru trimiterea lui după gratii. Între timp, procurorii DNA au deschis şi ei un dosar pe numele lui Mihail Boldea.

• Razie UE la firmele "căsuţă poştală" din străinătate şi la dumpingul social

Comisarul pentru piaţa muncii, Laszlo Andor, a anunţat astăzi că muncitorii detaşaţi în străinătate vor avea drepturi garantate, condiţii de muncă la fel ca cei din ţările în care au fost trimişi, drept la grevă, în timp ce firmele tip "căsuţă poştală" vor fi monitorizate. "Detaşarea temporară a muncitorilor ar trebui să reprezinte o situaţie din care toată lumea să câştige pentru pieţele de muncă din UE şi pentru întreprinderi, dar nu poate fi utilizată ca modalitate de ocolire a standardelor sociale minime", a spus comisarul Andor. El a precizat faptul că propunerile de ieri clarifică pentru toată lumea normele privind lucrătorii detaşaţi şi dă garanţii practice împotriva dumpingului social şi a condiţiilor proaste de muncă, mai ales în sectorul construcţiilor, în care detaşarea lucrătorilor se foloseşte cel mai intens şi în care se raportează cele mai multe abuzuri.

• Taxa Buffet ar putea aduce venituri de 47 de miliarde de dolari pe zece ani

Implementarea unei "taxe Buffet", de 30% pe venitul celor mai bogaţi cetăţeni americani ar putea genera venituri de 47 miliarde de dolari în următorii zece ani, conform estimărilor Congresului SUA. Prognoza pentru un proiect de lege bazat pe sugestia miliardarului american Warren Buffet, sprijinit şi de preşedintele Obama, aparţine Joint Committee on Taxation, comisia parlamentară fiscală americană. Parlamentarii au îmbunătăţit astăzi prognoza anterioară, de 31 de miliarde de dolari, reflectând şi felul în care contribuabilii îşi vor ajusta câştigurile de capital, anunţă agenţia de ştiri Bloomberg.

• Hong Kong, cel mai prielnic loc pentru afaceri. România pe locul 32

Hong Kong, un bastion al pieţei libere şi a taxelor pe profit mici precum şi o poartă către cea mai populată naţiune de pe acest pământ, a devenit cel mai bun loc de a face afaceri. Oraşul, cu o populaţie în jur de 7 milioane, a urcat pe primul loc al topului întocmit de agenţia de ştiri Bloomberg. Acest top ia în calcul şase criterii, inclusiv gradul de integrare economică şi costurile de pe piaţa muncii. Olanda, Statele Unite, Marea Britanie şi Australia ocupă, în această ordine, restul primelor cinci cele mai prielnice locuri pentru afaceri. România s-a clasat pe locul 32, peste ţări ca Cehia, Estonia sau Noua Zeelandă.

• Arabia Saudită: preţul petrolului este "nejustificat" de mare

Ali Naimi, puternicul ministru al Petrolului din Arabia Saudită, a făcut o rară declaraţie, marţi, în legătură cu situaţia de pe pieţele de ţiţei, spunând că preţul petrolului este "nejustificat" şi promiţând că ţara sa va creşte producţia şi cu 25%, dacă este necesar. În timp ce criza nucleară iraniană continuă, preţul ţiţeiului a crescut în această lună, atingând cea mai ridicată valoare de după 2008, de 128 dolari barilul, pieţele anticipând că implementarea sancţiunilor europene asupra exportului de ţiţei iranian ar putea reduce semnificativ cantitatea de ţiţei de pe pieţe, anunţă publicaţia financiară "Financial Times".

• Iranul şi epuizarea zăcămintelor nu justifică explozia preţului petrolului

De la începutul lui octombrie 2011 preţul futures pentru ţiţeiul Brent a crescut de la 100 la peste 126 de dolari barilul, marcând astfel o apreciere de peste 25%. Nici problemele din Iran, nici epuizarea zăcămintelor de petrol şi nici evoluţia cererii la nivel global nu justifică însă o astfel de evoluţie. La baza acestor creşteri se află în realitate sumele imense de bani, tipăriţi fără reţinere de toate marile bănci centrale ale lumii, dar şi măsurile luate de administraţia Obama.

• UE sfidează riscul unui război comercial după introducerea taxei pe emisii CO2

Ameninţarea unui război comercial nu va împiedica Uniunea Europeană să introducă legi pentru protejarea mediului înconjurător, a declarat Connie Hedegaard, comisarul european pentru mediu, joi, în urma presiunilor din partea guvernelor străine care doresc ca UE să renunţe la planurile de a impune o taxă asupra liniilor aeriene pentru emisiile de CO2. În cadrul unui interviu acordat publicaţiei financiare "Financial Times", Hedegaard a declarat că UE este hotărâtă să colaboreze cu Statele Unite, China şi alte naţiuni pentru a semna un acord internaţional în scopul reducerii emisiilor de CO2 ale liniilor aeriene.

• Salarii negociate la Cotroceni

Preşedintele şi premierul au discutat despre creşterea lefurilor bugetarilor. Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit, ieri, la Palatul Cotroceni cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu, unul dintre subiectele de discuţie fiind preconizata recuperare a salariilor pentru sectorul bugetar, dar şi posibilitatea de reducere a CAS, au declarat surse guvernamentale. Întâlnirea nu a fost confirmată, oficial, nici de Palatul Cotroceni, nici de Palatul Victoria.

• Ferrari, interzis pe internetul din China

Autorităţile de la Beijing au scos numele celebrului brand auto de pe motoarele de căutare şi de pe platformele sociale. Cenzorii chinezi au exclus din mediul online toate articolele care conţin cuvântul Ferrari şi au interzis căutarea termenului pe internet, pentru a contracara zvonurile potrivit cărora fiul unui înalt oficial al Partidului Comunist a murit într-un accident auto, conducând supermaşina italiană. Un tânăr care conducea un Ferrari 458 Italia a murit şi alte două femei au fost rănite într-un accident ce a avut loc duminică în Beijing. Cum autorităţile au refuzat să facă publică identitatea tânărului, speculaţiile au început imediat să ia amploare pe reţelele sociale.

• CURENTUL

• Departamentul de Luptă Antifraudă anchetează furtul de 10 milioane de euro din banii UE

Proiectul, numit SPASIA, vizează construirea de către firma Valgos SRL a unui centru de agrement SPA în interiorul Complexului Palas din municipiul Iaşi, complex ce aparţine lui Iulius Group a lui Iulian Dascălu. În pofida celor semnalate în Curentul, o echipă de inspectori din cadrul ADR Nord-Est a acoperit neregulile flagrante depistate de ziar informând conducerea MDRT că nu se verifică aspectele sesizate. Numai că, Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional, a fost de altă părere decât conducerea ADR Nord Est şi a sesizat deja Departamentul de Luptă Antifraudă cu privire la existenţa unor posibile fraude în cadrul proiectului SPASIA, pe care, până la finalizarea investigaţiilor, l-a şi suspendat.

• Diaconescu: există un litigiu teritorial cu Bulgaria în Marea Neagră

Pe lângă disputa cu Ucraina câştigată la Haga în urmă cu câţiva ani, România ar mai putea repeta această experienţă privind delimitarea în apele Mării Negre. Şeful diplomaţiei, Cristian Diaconescu, a declarat marţi seara, într-o emisiune la Digi 24, că "există o zonă în litigiu" între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte frontiera de stat. "Există o zonă în litigiu (cu Bulgaria - n.r.) în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială dintre cele două state. Este drept, este vorba de 17 km pătraţi, nu de foarte mult, dar între state europene, state cât se poate de cooperante în foarte multe planuri, cu interese comune pe foarte multe domenii, nu văd de ce, foarte rapid, aceste lucruri nu pot fi rezolvate", a spus Cristian Diaconescu.

• CURIERUL NATIONAL

• Pastilele contrafăcute, un fenomen îngrijorător

Piaţa medicamentelor falsificate este în creştere atât în România, cât şi la nivel mondial. Cele mai vândute produse contrafăcute sunt pentru disfuncţii erectile, depresii şi suplimentele alimentare, dar sunt în creştere şi cele pentru cancer şi probleme cardiace. Pentru a ne feri de falsuri, specialiştii spun că nu ar trebui să cumpărăm pastile de pe Internet şi să nu cădem pradă superofertelor

• Leonard Orban propune 500 de noi posturi pentru fonduri UE

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a declarat, ieri, că va propune Guvernului suplimentarea cu circa 500 de posturi a organigramei de personal în structurile centrale de gestionare a fondurilor UE, dar că se aşteaptă ca Executivul să aprobe înfiinţarea doar a câtorva zeci de posturi. Printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă lansat, marţi, în dezbatere publică, Ministerul Afacerilor Europene propune ca ministerele care au în subordine structuri însărcinate cu gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune să primească dreptul de a face angajări cu titlu temporar, salariaţii urmând să fie remuneraţi din fonduri europene. În funcţie de gradul obţinut, salariul maxim lunar brut va fi de 5.000 lei pentru gradul asistent, 7.000 lei pentru gradul principal şi 10.000 lei pentru gradul superior.

• Nigeria şi Columbia, în cursa pentru şefia Băncii Mondiale

Statele în curs de dezvoltare vor propune doi candidaţi la preşedinţia Băncii Mondiale. Cele mai mari economii emergente ale lumii resping tradiţia conform căreia americanii sunt în mod automat selectaţi în fruntea Băncii Mondiale. Ministrul nigerian de Finanţe, Ngozi Okonjo-Iweala, şi fostul ministru de Finanţe al Columbiei, Jose Antonio Ocampo, urmează să fie propuşi pentru postul de preşedinte al Băncii Mondiale, transmite Reuters. Candidaturile lui Okonjo-Iweala şi Jose Ocampo, care au pregătirea necesară atât ca economişti cât şi ca diplomaţi, ar urma să reprezinte o provocare pentru SUA, ţară care a deţinut întotdeauna preşedinţia Băncii Mondiale fără să fie contestată.

• Şi-au săpat groapa când erau în balon

Criza e o năpastă care vine din cer. Cam aceasta este percepţia oamenilor de afaceri de la noi, a politicienilor şi, nu în ultimul rând, chiar a noastră a tuturor. Sigur, responsabilitatea este împărţită, dar nu este criza o neşansă, un cataclism natural sau o răzbunare a zeilor. Contracţia economică şi stresul financiar este o consecinţă a sumei comportamentului economic al factorilor de decizie, a sutelor de mii de firme, a milioanelor de consumatori. Fiecare îşi are partea sa de vină... peste ciclul economic. Întrucât neajunsurile nu sunt cele ale crizei, ci rezidă tocmai din modul în care este gestionată perioada de creştere. Şcoala austriacă de economie ne învaţă: Problema este în "boom", iar răul este doar o consecinţă a greşelilor în alocarea capitalului din etapa de exuberanţă economică.

• EVENIMENTUL ZILEI

• "BĂIEŢII DEŞTEPŢI" S-AU CURENTAT!

DEZVĂLUIRI . Profitorii preţurilor mici au de ce să se teamă: se renegociază contractele din energie. Operaţiunea de renegociere a contractelor pentru energie ieftină, efectuată de Lucian Bode, noul ministru al Economiei, a fost ca un şoc electric pentru "băieţii deştepţi ai energiei". De o lună, aceştia nu au mai avut timp să numere banii şi încearcă, în fel şi chip, să pună stavilă acţiunilor ministrului. Surse apropiate negociatorilor au confirmat că oficialii Ministerului Economiei au descoperit metoda prin care pot fi anulate contractele cu băieţii deştepţi. De săptămâna trecută se desfăşoară negocieri extrem de dure cu baronii energiei, cărora li se cere să renunţe la o parte din chilipirurile de care au beneficiat, adică preţ mic, cantitate mare şi termene îndelungate.

• Boldea, primul parlamentar dat în urmărire internaţională

MOST WANTED . Procurorii DIICOT au anunţat că deputatul a fugit din ţară. Ei cer emiterea unui mandat de arestare în lipsă. Mihail Boldea devine primul parlamentar dat în urmărire inter­naţională şi va apărea, în curând, pe lista celor mai căutaţi infractori români. Procurorii DIICOT au anunţat că solicită Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie arestarea preventivă în lipsă a parlamentarului. Anchetatorii au recunoscut aseară, după ce în cursul zilei de ieri l-au citat oficial de mai multe ori, că Boldea a fugit din ţară. DIICOT susţine că deputatul ar fi părăsit ţara înainte ca Parlamentul să-i ridice imunitatea. Şi anume sâmbătă, 17 martie, pe frontiera terestră.

• Incursiune în cea mai controversată fabrică. SECRETELE din spatele COCA-COLA, plus ce are în comun cu NASA

Un profil secret al aromelor şi un depozit întrecut doar de cel al NASA sunt mândria Coca-Cola. Reporterii EVZ au pătruns în fabrica din România pentru a afla cum se prepară cea mai populară băutură. La intrarea în Ploieşti, Coca-Cola are una din cele mai mari fabrici din lume, întinsă pe 12 hectare. A fost deschisă în`95 pe locul unei fabrici comuniste de cico şi produce anual sute de milioane de litri. În curtea interioară, unde pe lângă steagul României şi al UE flutură altul roşu, un camion se pregăteşte să plece. După zgomotul de fundal, pare că urmează un asalt al păsărilor al fabricii. De fapt, cei de la Coca-Cola au montat dispozitive ce imită onomatopeele răpitoarele pentru a speria alte zburătoare, problemă specifică spaţiilor logistice şi aeroporturilor.

• MĂRTURISIRE-ŞOC: "Criza ne-a maturizat. Acum transferăm mai repede scumpirea benzinei la clienţi"

Preţul petrolului exprimat în lei a ajuns la un nivel-record, dar transportatorii spun că nu ei trebuie să se teamă, ci clienţii. Pentru prima dată în ultimii ani, petrolul şi cursul dolar/leu evoluează în aceeaşi direcţie, iar rezultatele sunt nefericite: preţul petrolului Brent a atins vineri maximul istoric în lei, 423,19 lei pe baril, cu aproape 20% peste nivelul de la începutul anului. Ca rezultat, benzina şi motorina sunt, la rândul lor, la cele mai mari preţuri din istorie. Paradoxal, din direcţia transportatorilor rutieri reacţia este relativ optimistă. Potrivit lui Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri, criza şi scumpirile repetate din anii trecuţi au adus o anumită maturitate pe piaţa transporturilor. Astfel, majorările de preţ sunt transmise mai repede şi în proporţie mai mare către clienţi, rezultând riscuri mai mici pentru operatori.

• JURNALUL NATIONAL

• Şeful ANM: Situaţia este atât de grea încât este posibil să avem şi inundaţii, şi secetă. Vezi prognoza pentru următoarele trei luni

România va avea un an agricol mai greu, deşi zăpada căzută în această iarnă a contribuit la refacerea rezervei de umiditate din sol, dacă spre finele lunii aprilie şi în luna mai nu vor exista precipitaţii, a atras atenţia, miercuri, în cadrul unui forum de specialitate, directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu. Potrivit şefului ANM, în ceea ce priveşte prognoza pe următoarele trei luni, cantităţile de precipitaţii din România vor fi apropiate de normele climatologice, însă acest lucru nu exclude seceta. Problema este seceta hidrologică şi aceasta nu va putea fi eliminată. Dunărea va creşte în perioada următoare până pe la 5.000 mc/s, dar tot sub norma multianuală a lunii martie. Situaţia este atât de grea încât este posibil să avem şi inundaţii, şi secetă. Acea cantitate de precipitaţii de 60 l/mp care ar fi suficientă pentru rezerva de umiditate, poate să cadă într-o zi. În ziua respectivă vom avea inundaţii şi în restul lunii secetă.

• Directorul Institutului de Hidrologie, condamnat la un 1 an şi 10 luni de închisoare cu executare

Directorul general şi directorul economic al Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor au demişi în urma deciziei instanţei de condamnare a acestora. Corpul de control al ministrului Mediului va verifica activitatea instituţiei, potrivit unui comunicat al ministerului Mediului. Petre Stanciu, directorul de la Institutul de Hidrologie, a fost condamnat la 1 an şi 10 luni de închisoare cu executare. Condamnarea are loc în dosarul "Cotelor apelor Dunării". Iniţial, Stanciu fusese condamnat, în noiembrie 2011, de Judecătoria Sectorului 1, la un an şi zece luni de închisoare, însă cu suspendarea executării pedepsei. Stanciu este acuzat de fapte de corupţie, iar prejudiciul se ridică la 170.000 de euro. Alături de acesta au mai fost condamnate două angajate ale instituţiei. Decizia magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti este definitivă.

• Serviciile secrete au preluat şi conducerea ANI. Vezi ce studii are Horia Georgescu, noul şef al instituţiei

Horia Georgescu a câştigat concursul pentru funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate, iar Bogdan Stan pe cea de vicepreşedinte al instituţiei. Miercuri, cei doi au susţinut, în faţa Plenului Consiliului Naţional de Integritate, proba interviului din cadrul Concursului sau examenului pentru ocuparea acestor funcţii. Georgescu a obţinut media 89,30, iar Bogdan Stan 84,85, ambii fiind declaraţi admişi pentru funcţia de preşedinte ANI, respectiv vicepreşedinte. Conform Regulamentului de desfăşurare a concursului sau examenului pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte şi vicepreşedinte ai Agenţiei Naţionale de Integritate, Consiliul a comunicat Senatului României validarea concursului şi a transmis propunerea de numire a lui Horia Georgescu şi Bogdan Stan la conducerea ANI. În vârstă de 35 de ani, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI începând din 2008, fiind absolvent al Academiei Naţionale de Informaţii Mihai Viteazul din cadrul SRI.

• Ponta i-a adresat o scrisoare deschisă premierului Ungureanu

Liderul PSD Victor Ponta i-a adresat o scrisoare deschisă premierului Mihai Răzvan Ungureanu, cerând rezilierea contractelor între Hidroelectrica şi intermediari, ca o condiţie obligatorie pentru o dezbatere despre legile energiei, el menţionând că a mai cerut acelaşi lucru săptămâna trecută.

• Plătiţi să doarmă, să se ducă la SPA sau să mănânce ciocolată. Cât câştigă profesioniştii celor mai plăcute ocupaţii din lume

Portalul shine.yahoo.com a găsit opt ocupaţii atât de plăcute, încât este aproape incredibil că profesioniştii distracţiilor respective mai sunt şi plătiţi, uneori cu bani grei, pentru ceea ce alţii visează să facă măcar o dată în viaţă, cheltuindu-şi toată agoniseala de până atunci. Somnorosul. Agenţia hotelieră internaţională Travelodge are angajaţi... somnoroşi profesionişti. Aceştia nu trebuie să facă altceva decât să doarmă în toate camerele hotelurilor din lanţ, testând calitatea saltelelor. Pentru asta, respectivii sunt plătiţi cu 1.500 de dolari pe lună. Administratori de super-vile. Site-ul Luxuryhousesitting.com îi pune în legătură pe cei care îşi doresc să călătorească prin lume, stând în condiţii de lux, cu proprietari de super-vile de pe mapamond. Astfel, există cupluri care au reuşit să vadă întreg mapamondul, singura lor sarcină fiind să aibă grijă de vilele în care locuiesc pe durata absenţei proprietarilor.

• Proteste la Bârlad împotriva gazelor de şist. Chevron se pregăteşte de explorare în România

Câteva mii de oameni sunt aşteptaţi joi la Bârlad la protestele împotriva gazelor de şist, după ce gigantul american Chevron a anunţat recent că va începe explorarea într-un perimetru aflat în zonă. Primăria din Bârlad, condusă de Constantin Constantinescu, a demarat o campanie de strângere de semnături împotriva exploatării gazelor de şist prin procedeul fracturării hidraulice. Deputatul Dan Marian a lansat chiar ideea unui referendum la alegerile locale din 10 iunie, pentru ca populaţia să se exprime în privinţa gazelor de şist, însă Constantinescu spune că acesta ar trebui declanşat de către Prefectură sau Consiliul Judenţean Vaslui, deoarece exploatarea gazelor de şist nu va avea loc în municipiul Bârlad, ci în întreg perimetrul concesionat în judeţ.

• Premieră: campanie electorală printre investitorii la bursă

Pentru prima dată în istoria pieţei de capital din România, un candidat la un post de administrator al unei companii listate la bursă (şi nu numai) convoacă presa pentru a-şi prezenta planurile. Candidatul este Valentin Ionescu, fostul director general al Bursei, iar compania este SIF Moldova.

• NATIONAL

• Liberalii pregatesc debarcarea lui Antonescu

Crin Antonescu nu are nicio tinta politica, singurul lui scop fiind acela de a obtine un profit financiar considerabil de pe urma functiei de presedinte de partid. O spun chiar liberalii, uimiti fiind de neobrazarea cu care liderul lor intinde mana. In opinia colegilor de partid, unicul crez al liderului liberal este banul. Asa se explica alianta cu formatiunea lui Dan Voiculescu, precum si generozitatea cu care au fost tratati conservatorii cand a venit vorba de candidaturi. Prin urmare, deranjati de faptul ca PNL a ajuns mai rau ca dugheana din colt si ca Antonescu este gata sa vanda partidul la bucata, liberalii se gandesc sa-l debarce, cel mai probabil dupa alegerile locale.

• Dan Diaconescu trage la USL. In jos!

Banuit pana acum ca joaca pe mana lui Traian Basescu, Dan Diaconescu face o surprinzatoare declaratie de credinta USL-ului. "Daca noi (PPDD - n.r.) am fi arbitrii viitoarei coalitii, dintre doua rele voi alege raul cel mai mic, USL. Voi ajuta USL sa ajunga la Putere, sa-l suspendam pe Traian Basescu", a declarat, marti seara, realizatorul OTV. Ce-i drept, Diaconescu a demonstrat tot atunci si ca fidelitatea in amoruri politice nu-l caracterizeaza: "Pe urma, sigur, o sa-i scap (pe oameni - n.r.) si de Ponta si de Crin Antonescu. Asta va fi etapa a doua".

• Al Treilea Razboi Mondial va porni de la scufundarea unui vapor in Ormuz

Al treilea razboi mondial va incepe sub un "steag fals", motivul fiind scufundarea unui vapor al aliatilor. "Vinovatii" de serviciu vor fi iranienii. Conform analistilor militari, motivul pentru izbucnirea unui al treilea razboi mondial va fi scufundarea unui vas american in Stramtoarea Ormuz, actiune pusa sub "steagul fals" al iranienilor. "Modelul USS Liberty". Jurnalistul Seymour Hersh a dezvaluit ca, in 2008, vicepresedintele american Dick Cheney, bagat pana peste cap in industria petrolului, planuia un atac, dupa "modelul USS Liberty", ca sa declanseze mult asteptatul razboi mondial. Paul Findley, in cartea sa "USS Liberty; Au indraznit sa spuna adevarul", arata ca atacul asupra navei americane USS Liberty, aflata la nord de Penisula Sinai, in 1967, a fost executat sub "steag fals". Adica l-au executat israelienii in numele egiptenilor, ca sa determine SUA sa intre in razboi impotriva Egiptului.

• Romania are de recuperat datorii de un miliard de dolari

Datoriile mai multor state din Africa si din Asia catre Romania se ridica la peste un miliard de dolari. Cuba datoreaza tarii noastre peste 1,2 miliarde de ruble. Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat recent ca Romania are creante la alte state de aproximativ un miliard de dolari. Potrivit demnitarului, datoriile provin de la state cu care Romania a avut relatii economice inainte de 1989. Cele mai recente date oficiale referitoare la creantele Romaniei releva ca, printre cei mai mari datornici se numara Irak (aproape un miliard de dolari), Siria (36 de milioane de dolari), Sudan (aproape 170 de milioane de dolari), Libia (peste 45 de milioane de dolari), Mozambic (14 milioane de dolari) etc. Pe de alta parte, Cuba datoreaza Romaniei peste 1,23 miliarde de ruble transferabile (o rubla = 0,987412 grame aur pur).

• PUTEREA

• Loteriei îi place să facă daruri grecilor

Deşi inspectorii Curţii de Conturi au descoperit prejudicii de circa 20 milioane de euro la Loteria Română, fără a fi luate în calcul pagubele majore produse de contractul semnat cu grecii de la Intracom, Intralot şi Lotrom, nici un director nu a fost tras la răspundere de guvernele PDL. Mai mult, surse din Ministerul Finanţelor ne-au declarat că două persoane din Loterie care au semnat un act adiţional la cel mai păgubos contract din istoria societăţii au fost avansate recent de directorul general Gheorghe Benea.

• SRI împlineşte 22 de ani

Serviciul Român de Informaţii aniversează, pe 26 martie, 22 de ani de existenţă, iar momentul va fi marcat prin organizarea bilanţului activităţii desfăşurate în anul 2011. La eveniment vor participa preşedintele României, Traian Băsescu, prim-ministrul Mihai Răzvan Ungureanu, consilierul prezidenţial pe probleme de securitate naţională, Iulian Fota, preşedintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, Cezar Preda, precum şi factori de decizie ai sistemului naţional de securitate al României.

• Ruşii se cred păcăliţi de americani

Moscova a considerat "inutilă şi neînsemnată" informaţia secretă despre componentele scutului antirachetă transmisă recent de americani, ca un gest de bunăvoinţă, relatează "Kommersant" preluat de Agerpres. Ministerul rus al apărării a anunţat că va prezenta, la o conferinţă internaţională din mai, dovezi referitoare la potenţialul pericol al sistemului antirachetă pentru forţele nucleare ruseşti. După aceasta, consideră Moscova, SUA vor fi nevoite să caute noi argumente pentru a-şi justifica realizarea planurilor privind desfăşurarea scutului în Europa.

• ROMANIA LIBERA

• "Boldea putea pleca de zece ori din ţară. Avea imunitate"

Specialiştii consultaţi de RL susţin că " Boldea a aflat vineri că procurorii au cerut ridicarea imunităţii sale parlamentare în vederea percheziţionării, reţinerii şi arestării. De vineri şi până marţi, când i s-a ridicat imunitatea, Boldea putea părăsi România şi de zece ori, că nimeni nu putea să-l oprească. Boldea putea să facă şi o conferinţă de presă pe aeroport, în care să-şi anunţe plecarea din ţară, şi tot nu putea să fie reţinut deoarece avea imunitate" .

• Rusia şi mizele României în disputa cu Bulgaria

România nu vrea să-i cedeze Bulgariei cei 350 de kilometri din Marea Neagră, aflaţi în litigiu de aproape 20 de ani, nu doar din raţiuni de interes naţional abstract, ci şi fiindcă exact prin această zonă ar urma să treacă viitoarea conductă South Stream prin care Rusia va aduce gaz în Europa, ocolind Ucraina. Sofia ar prefera să prelungească această situaţie ambiguă unică în Europa: inexistenţa graniţelor pe mare dintre România şi Bulgaria, mai ales că mari companii petroliere sunt interesate să facă explorări în perimetrul pentru care se bat cele două state, dar şi fiindcă traseul proiectat de ruşi pentru South Stream trece pe aici.

• Din nou, despre manipularea prin sondaje

Săptămâna trecută, în mai multe publicaţii au apărut titluri de genul "Patru din cinci români sunt de acord cu proiectul minier Roşia Montană" sau "Tot mai mulţi români acceptă proiectele miniere în zonele afectate de şomaj". În text se face referire la un sondaj IRES pe tema proiectului Roşia Montană. Aici încep ciudăţeniile. Mai întâi, pe pagina de internet a IRES, sondajul cu pricina lipseşte cu desăvârşire. Asta e cu atât mai ciudat cu cât, spre deosebire de alte agenţii similare, institutul clujean ne obişnuise cu buna practică a publicării rapoartelor de cercetare, cu date amănunţite incluzând textul întrebărilor şi al variantelor de răspuns, metodologia utilizată, date despre eşantion, beneficiarul cercetării etc.

• ZIARUL FINANCIAR

• De duminică se schimbă şi ora şi aeroportul. 6.600 de pasageri în plus vor trece zilnic prin Otopeni după transferul avioanelor low-cost de pe Băneasa

Celor 14.000 de pasageri care decolau sau aterizau zilnic pe cel mai mare aeroport din ţară, Henri Coandă (Otopeni), li se vor alătura în medie încă 6.600 de persoane din 25 martie, după mutarea zborurilor companiilor low-cost. Zilnic de pe Henri Coandă (Otopeni) au decolat în medie 102 avioane anul trecut, în timp ce de pe aeroportul din Băneasa au plecat în medie 35 de avioane. Din 25 martie însă toate avioanele companiilor low-cost Blue Air, Wizz Air şi GermanWings se vor muta pe aeroportul din Otopeni, în urma presiunilor uriaşe exercitate asupra autorităţilor pentru abandonarea aerogării bucureştene în pofida investiţiilor recente în cea mai modernă pistă din România. În urma acestei mutări vor avea de câştigat atât cafenelele (City Cafe aşteaptă încasări mai mari cu 60%), barurile şi restaurantele care ocupă spaţii în interiorul aeroportului Otopeni, cât şi hotelurile din apropierea aeroportului şi companiile de taxi.

• Unde vă faceţi cumpărăturile? Bucureştiul are mai multe malluri decât Paris sau München

Stocul de malluri din Bucureşti l-a depăşit pe cel din oraşe precum Paris sau München, potrivit unui studiu la nivel european al firmei de consultanţă imobiliară DTZ, potrivit căruia oraşele cu cele mai multe spaţii comerciale în malluri sunt Istanbul şi Madrid. Cele 12 centre comerciale din Bucureşti luate în calcul au o suprafaţă cumulată de 421.000 mp, în timp ce mallurile din Paris măsoară doar 316.000 mp, în timp ce în München sunt 237.000 mp în malluri. Bucureştiul "bate" aceste oraşe şi când vine vorba despre suprafaţa centrelor comerciale raportat la numărul de locuitori, potrivit aceluiaşi studiu: în Bucureşti sunt 186 mp/1.000 de locuitori, faţă de 174 mp în München sau 141 mp în Paris.

• De ce tratament fiscal au parte bogaţii în Occident. Anglia e cea mai atractivă

În timp ce candidatul la alegerile prezidenţiale din Franţa Francois Hollande vrea să impoziteze averile bogaţilor cu 75%, premierul britanic Da­vid Cameron vrea să reducă cota de impozitare pentru cei cu averi mari. De asemenea, în Germania se discută de scăderea impozitelor, însă în Spania impozitul a fost majorat, pe când în SUA tema este deja în dezbatere şi depinde foarte mult de cum se va derula campania electorală, scrie publicaţia franceză La Tribune.

• Fondurile străine de la FP aruncă în luptă nume grele. Şeful Raiffeisen i s-ar putea alătura CEO-ului Oracle în Comitetul Reprezentanţilor de la FP

Fondul de hedging american Elliott, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea (FP), îl susţine pe CEO-ul Raiffeisen Bank, Steven van Groningen, pentru un loc în conducerea FP. Şeful Oracle România ar putea rămâne şi el în Comitetul Reprezentanţilor, care ar deveni astfel unul dintre cele mai puternice boarduri din România. Lupta pentru controlul Fondului Proprietatea (FP) se va da pe 4 aprilie, când sunt programate alegeri pentru Comitetul Reprezentanţilor, iar principalii acţionari ai fondului vor încerca să-şi plaseze reprezentanţi în structura de supraveghere care monitorizează activitatea administratorului american Franklin Templeton.

• Germania confirmă vânzarea către Israel a unui submarin care poate fi echipat cu arme nucleare

Germania va furniza Israelului un al şaselea submarin convenţional de tip Dolphin, a declarat marţi ministrul german al Apărării, Thomas de Maiziere, în timpul unei vizite a omologului său, Ehud Barak, la Berlin, relatează AFP. "Un submarin suplimentar va fi livrat Israelului", a declarat de Maiziere în timpul unei conferinţe de presă, adăugând că Germania va plăti o parte din costul submarinului, fără a preciza cât. La sfârşitul lunii noiembrie, o sursă guvernamentală a declarat că Germania s-a angajat să acopere o treime din cost, fără a depăşi suma de 135 de milioane de euro. Berlin planificase să renunţe la contractul celui de al şaselea submarin din cauza construirii unor locuinţe israeliene în Ierusalimul de Est.