REVISTA PRESEI 23.11.2013

După prima zi de Black Friday, derulată cu o săptămână mai devreme decât era tradiţional fixată, magazinele pot spune că sunt "pe negru" şi nu "pe roşu" în ceea ce priveşte profitul. eMAG şi-a suplimentat stocurile cu 30.000 de produse, evoMAG cu peste 5.500 de produse şi F64, cel mai mare magazin în domeniul echipamentelor foto-video, a vândut în prima parte a zilei cu o medie de 10 produse pe minut. La F64, promoţiile ţin până duminică. În ceea ce priveşte magazinele tradiţionale, Flanco a înregistrat, până la ora 14.00, vânzări de 53 de mii de produse cu 185 de mii de oameni trecându-i pragurile celor 82 de magazine pe care le are deschise. Ca în cazul F64, promoţiile ţin până duminică. Pe de altă parte, Domo a ajuns la vânzări de 4 milioane de euro până la ora 12.00, deşi în online nu a excelat, ba dimpotrivă. Revenind la cel mai mare magazin online, eMAG, conducerea a decis ca anul acesta să vândă şi maşini, iar astfel şi-a asigurat o premieră: cel mai scump produs vândut online în România la preţul de 45.000 de euro (maşina Mercedes-Benz Clasa E 220 CDI Sedan).

• Ponta: Nu renunţ la acciza de 7 eurocenţi

Premierul Victor Ponta a discutat vineri pe margine proiectului de buget pentru 2014, despre decizia CCR de a declara neconstituţional memorandumul cu Rompetrol, dar şi despre importanţa forumului România-China, care va avea loc la începutul săptămânii viitoare. Principalele declaraţii ale premierului: A fost transmis bugetul pentru 2014, negociat cu toate instituţiile cu care România are acorduri. Am luat act de anunţul preşedintelui de a trimite legea bugetului înapoi. În măsura în care bugetul va fi respins şi întârziat, vreau ca toţi cetăţenii să ştie care sunt efectele. Nu se va putea acorda indexarea pensiilor, bursele pentru medicii rezidenţi, nu va putea fi crescut salariul minim, nu vor fi plătite titlurile executorii obţinute în instanţă de către profesori, este vorba de tăierile de salarii. Nu va putea fi început niciun nou obiectiv de investiţii. Există un risc major de întrerupere a acordului cu instituţiile internaţionale. Sunt doar cele mai clare dintre efecte.

• Chinezii vin puşi pe fapte la Bucureşti: În ţările est-europene există cerere pentru modernizarea infrastructurii, iar noi avem avantaj în domeniu

Delegaţia condusă de premierul chinez, care se va afla în Bucureşti săptămâna viitoare, vine cu gânduri mari în România. Agenţia de presă oficială a Beijingului transmite că ţările est-europene sunt în căutare de investiţii şi vor dezvoltarea infrastructurii, capitole la care China deţine "avantaje". Totodată, chinezii pun accent pe importanţa cooperării cu România pentru a-şi îmbunătăţi relaţiile cu UE. Călătoria în România şi Uzbekistan a premierului Li Keqiang va explora noi arii în care China poate coopera cu ţări relevante şi va promova dezvoltarea comună, transmite agenţia chineză de stat. Li se va afla la Bucureşti între 25 şi 28 noiembrie, unde va participa şi la a treia ediţie a Summitului de Cooperare China-Europa Centrală şi de Est. Ulterior, Li va vizita pentru o zi şi Uzbekistanul. Jurnaliştii agenţiei de presă controlate de Beijing, Xinhua amintesc apoi că Beijingul se află în curs de a implementa o linie specială de credit în valoare de 10 miliarde de euro, cu o pondere importantă care va merge spre proiecte "de cooperare bilaterală în special în infrastructură, tehnologie de vârf şi energie verde".

• Povestea centralei nucleare de la Cernavodă. De la uraniul exportat în URSS ca despăgubiri până la crearea unei întregi industrii româneşti

Realizarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, proiect de 6,5 miliarde de euro care se va afla în centrul negocierilor de săptămâna viitoare cu delegaţia Chinei, ar reprezenta un punct de cotitură în privinţa investiţiilor străine în sectorul energetic românesc. Epopeea nucleară a României începe în anii '50, când o societate mixtă, pe numele ei SovRom Cuarţit, a demarat operaţiunile la Băiţa, în judeţul Bihor. Acesta nu extrăgea cuarţ, aşa cum lasă să se înţeleagă numele, ci uraniu. Materialul era exportat în URSS şi a fost echivalentul unui "tribut" modern plătit de România. Din ţara noastră au fost exportate 17.288 de tone de uraniu, acesta fiind apoi utilizat la programul sovietic de realizare a bombelor atomice. Acum singurul loc unde se mai extrage uraniu este Crucea, în judeţul Suceava, dar autorităţile vor deschide noi exploatări şi în perimetrul Tulgheş (Harghita) - Grinţieş (Neamţ). În 1976 s-a finalizat studiul de fezabilitate pentru sistemul CANDU în România. Ceauşescu alesese să nu folosească tehnologie sovietică, dar nici americană. Şi asta pentru că centrala de la Cernavodă, spre deosebire de majoritatea celor din întreaga lume, urma să funcţioneze cu uraniu neîmbogăţit, natural.

• Centrala de la Tarniţa, o "himeră" pe cale de a se realiza

Proiectul centralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa este vechi încă de pe vremea când Nicolae Ceauşescu plănuia construcţia de reactoare nucleare la Cernavodă. Şi asta pentru că ajută la echilibrarea sectorului energetic naţional, stocând energia produsă de reactoare noaptea prin "urcarea" apei în baraj şi producând energie ziua prin uzinarea acesteia, când consumul de electricitate e mai mare. Dacă statul a reuşit să realizeze două reactoare nucleare, lucrurile nu sunt aşa de avansate la centrala de la Tarniţa. Primele analize în acest sens au fost făcute in perioada 1975-1985, când Institutul de studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH) s-a implicat în elaborarea studiilor de amplasament şi a studiilor de schemă pentru realizarea unei centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj în Romania.

• Amendă drastică pentru Lidl după ce cumpărătorii s-au călcat în picioare la deschiderea celui mai nou magazin

Comisarii de la Protecţia Consumatorilor au considerat că ieşenii care s-au îmbulzit la inaugurarea celui mai nou magazin Lidl din oraş au fost supuşi unei umilinţe. Reprezentanţii instituţiei s-au autosesizat după relatările din presa locală referitoare la inaugurarea celui mai nou magazin al lanţului Lidl din Iaşi, eveniment care a avut loc pe data de 18 noiembrie, în cartierul Alexandru cel Bun.

• Gerhard Roiss, şeful OMV: Vrem să facem din România un exportator de gaze

OMV, acţionarul majoritar al Petrom, vrea să transforme România din importator în exportator de gaze naturale, resursele din Marea Neagră însemnând "gaze pentru Europa", a declarat, la Viena, Gerhard Roiss, directorul general al grupului austriac. El a adăugat că în viitor creşterea OMV va veni din exploatare, sector în care grupul austriac are investiţii anuale de 700 milioane euro. De asemenea, grupul va majora în perioada 2014-2016 investiţiile anuale totale de la 2,8 miliarde euro la 3,9 miliarde euro. Roiss a amintit că OMV a investit în rafinăria Petrobrazi 600 milioane euro şi că se apropie de finalizarea modernizării unităţii. Potrivit reprezentanţilor OMV, producţia de hidrocarburi din România ar putea creşte în 2013, pentru prima dată după mai mulţi ani.

• Fondul Proprietatea: statul va încasa 700 - 900 milione lei din "taxa pe stâlp", ceea ce va afecta dividendele oferite de companii

Fondul Proprietatea (FP) estimează că statul va încasa din taxa pe construcţii speciale între 700 milioane lei şi 900 milioane lei, mult peste suma avansată de autorităţi, de aproape 500 milioane lei. Fondul a avut discuţii cu reprezentanţii autorităţilor pe tema taxei, întrucât aceasta afectează companiile din portofoliu, a declarat vineri Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea. La rândul lui, Mark Mobius, preşedintele executiv al Templeton Emerging Markets Group, din care face parte şi administratorul FP, a arătat că taxa va duce la dividende mai mici acordate de companiile unde Fondul este acţionar. La începutul lunii noiembrie Guvernul a anunţat că va introduce plata impozitului pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, reprezentând 1,5% din valoarea activului.

• Standard & Poor's a îmbunătăţit perspectiva ratingului României, dar menţine ţara în categoria nerecomandată investitorilor

Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor's (S&P) a îmbunătăţit perspectiva ratingului României de la "stabilă" la "pozitivă" şi a confirmat calificativul la "BB+", reflectând creşterea semnificativă a exporturilor, consolidarea fiscală şi stabilitatea sectorului financiar. Calificativul pentru credite pe termen lung, în valută şi monedă locală, a fost confirmat la "BB+", iar cel pentru împrumuturi pe perioadă scurtă la "B", se arată într-un comunicat al S&P. Ratingul pe termen lung are perspectivă pozitivă. Perspectiva pozitivă încorporează posibilitatea unei îmbunătăţiri a ratingului României, dacă Guvernul respectă programul fiscal şi cel de reformă. "Confirmarea ratingului reflectă progresele constante ale României în privinţa ajustării economiei către cererea externă, consolidarea fiscală şi întărirea stabilităţii sectorului financiar", se arată în comunicatul emis de agenţia de rating. Moody's evaluează România cu rating "Baa3", cu perspectivă negativă, iar Fitch cu "BBB-", cu perspectivă stabilă. Ambele ratinguri sunt pe ultima treaptă a categoriei recomandate investitorilor.

• EVENIMENTUL ZILEI

• ROMÂNIA LUI CRISTOIU. Electoratul lui Traian Băsescu nu crede în Crin Antonescu

Miercuri seara, în interviul acordat lui Robert Turcescu, Traian Băsescu a reluat anunţul că va vota în turul al II-lea cu Crin Antonescu, dacă liderul PNL va intra în etapa finală cu Victor Ponta. Ca şi în cazul afirmaţiei anterioare, cea de miercuri seara trebuie judecată numai în nuanţele sale. Preşedintele n-a zis că-l va vota oricum pe Crin Antonescu. El a declarat că aşa ceva se va petrece doar dacă va fi pus să aleagă între Crin Antonescu şi Victor Ponta. Prin aceasta, Traian Băsescu a ţinut să sublinieze că: 1) Are o părere atît de proastă despre Victor Ponta, încît va ajunge să-l voteze pe Crin Antonescu. 2) Mult mai bine ar fi ca un autentic candidat al Dreptei să ajungă în turul al II-lea.

• Şeful Camerei de Comerţ şi Industrii a României i-a umplut de bani pe cămătari. Excelenţa Sa, "Nea Mişu Vlasov", pierdea milioane de euro la ruletă şi returna banii cu valiza

O anchetă fără precedent a procurorilor din Parchetul Capitalei dezvăluie că la cămătari apelau împătimiţi ai jocurilor de noroc, care aveau nevoie de bani pe perioade scurte. Printre ei se numără şi Mihail Vlasov, şeful CCIR. Profitul era uriaş, deoarece dobânda minimă era de 10% pe zi sau cotă din câştig. Liberalul Mihail Vlasov (70 de ani), preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), are calitatea de parte vătămată în celebrul dosar al clanurilor de interlopi "Duduianu" şi "Caran", acuzaţi că dădeau bani cu camătă unor amatori de jocuri de noroc. "Cu privire la Mihail Vlasov s-a stabilit faptul că acesta frecventează săptămânal cazinourile. Acesta pariază sume considerabile de bani, iar în momentul în care pierde, pentru a continua să joace, apelează la diverşi cămătari, printre care şi Stan Gheorghe, zis "Bulgaru'", de la care împrumută bani cu camătă", se arată în rechizitoriul procurorilor din Parchetul Capitalei.

• Ponta, tăbăcit de jurnaliştii de la Guvern

Eveniment fără precedent la Palatul Victoria: premierul a părăsit iritat o conferinţă de presă, după ce ziariştii l-au asaltat cu întrebări punctuale, extrem de precise, la care nu a putut răspunde. După ce şi-a finalizat expunerea, în care- l blama pe Băsescu, Ponta a fost înghesuit cu întrebări care au surprins inconsistenţa răspunsurilor sale. Privind în pământ şi muşcându-şi buzele, el a recunoscut că majorarea accizei la carburanţi a avut drept scop plata unor drepturi salariale, nu construirea unor autostrăzi, aşa cum declarase anterior.

• ARESTUL l-a făcut pe Gigi să cedeze: VINDE!

Surpriză de proporţii! Din spatele gratiilor de la închisoarea Poarta Albă, Gigi Becali a hotărît să renunţe la Palatul din Aleea Alexandru! Decizia patronului "roş-albaştrilor" este cea mai mare bombă din ultimele luni, pentru că transformase această locaţie într-un fel de simbol cu care se lăuda peste tot. Palatul a fost achiziţionat în 2005 contra sumei de 7 milioane de euro, iar în timp a mai făcut investiţii de circa trei milioane de euro. Acolo au fost înscăunaţi antrenori (Hagi, Bergodi, Dorinel Munteanu, Lăcătuş, Stoichiţă), au fost prezentaţi jucători, au fost primiţi oaspeţi de seamă, în frunte cu Jose Mourinho etc. Gigi n-a spus niciodată că n-ar renunţa la Palat. De fapt, singurul lucru despre care a zis că nu nu concepe să-l vîndă este clubul Steaua. Patronul "roş-albaştrilor" este foarte marcat de starea de detenţie. Avocaţii care-l vizitează des au spus de mai multe ori că Gigi este marcat psihic, că a slăbit şi a albit.

• EVZ TV. Comisia "Călăraşi" face circ pentru a alimenta televiziunile de ştiri

Sorin Ioniţă, preşedintele Expert Forum, a susţinut că singurul scop al comisiei parlamentare anti-Băsescu este să acopere alte subiecte, mai importante. "Faci o comisie parlamentară pentru o politică importantă. Pleci de la un caz individual ca sa investighezi fenomene. Comisia aceasta are însă rolul de a fi un circ care să dureze câteva luni pentru a alimenta cele şase televiziuni de ştiri", a explicat Sorin Ioniţă. Şi jurnalistul Silviu Sergiu a susţinut această idee: "Domnii aceştia nu vor să îmbunătăţească nimic, ci să facă un tărăboi mediatic, să repete ideea că Ioana Băsescu are o stare financiară bună". Prezent în studioul emisiunii "Evenimentul zilei", directorul adjunct al Institutului de Politici Publice (IPP), Adrian Moraru, a susţinut că opoziţia ar putea să folosească în avantajul ei comisia "Călăraşi". "Parlamentul poate să plece de la anumite cazuri particulare, dar să se uite la fenomene. Ar trebui să se uite la problema creditării sau la credite neperformante, la restituiri. Nu e nicio problemă dacă ne uităm la restituiri de terenuri.

• Antonescu, despre acuzele Fenechiu-Mănescu: Nu am detalii, e păcat, o să vedem

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a comentat, vineri, acuzele reciproce dintre Relu Fenechiu şi Ramona Mănescu precizând că "este păcat" şi că va fi analiza incidentul deoarece nu are deocamdată detalii. Antonescu a fost întrebat cum vede acuzele reciproce adresate de vicepreşedintele PNL, Relu Fenechiu, şi ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, cu prilejul dezbaterilor pe buget. "Nu ştiu, nu am detalii... e păcat, e păcat. O să vedem", a replicat liderul PNL. Deputatul PNL Relu Fenechiu şi ministrul PNL al Transporturilor, Ramona Mănescu, s-au acuzat reciproc, vineri, la Comisiile reunite de industrii şi servicii din Parlament, pe tema finanţării legate de coridoarele europene de transport.

• JUNALUL NATIONAL

• Joia Neagră pentru Bendei şi Dragomir. Ei şi-au pierdut posturile în aceeaşi zi, 14 noiembrie

Ioan Bendei şi Mitică Dragomir au rămas fără scaunele de şef în aceeaşi zi, 14 noiembrie, o veritabilă joi neagră pentru cei doi. Bendei şi Dragomir sunt legaţi strâns de contractul pe care l-a semnat firma RCS RDS pentru sponsorizarea cu peste 3 milioane de euro a firmei Bodu, a lui Mitică Dragomir şi fiul. Contractul este cercetat cu lentoare de DNA la sesizarea conducerii ANAF care are indicii că această înţelegere este în afara legii. Aflat în cercetarea Gărzii Financiare, Bendei s-a prezentat în aprilie la DNA şi a devenit rapid denunţător în cazul de şantaj fără şantaj. Procurorul Papici a condus ancheta pentru a implica în caz Antena 3, Jurnalul Naţional şi după propria expresie, familia Voiculescu, sarea şi piperul procesului aflat în curs de judecare. Bendei şi-a pierdut oficial postul de director la RCS RDS în 14 noiembrie, data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii consiliului de administraţie, care a luat act de demisia lui depusă în 7 august.

• Sindicaliştii din învăţământul preuniversitar ameninţă cu îngheţarea anului şcolar

Sindicaliştii din învăţământul preuniversitar solicită chiar şi îngheţarea anului şcolar, pe fondul nemulţumirilor privind nivelul scăzut al salarizării, a declarat vineri, la Botoşani, Simion Hăncescu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). 'Profesorii tineri nu mai vin în sistem. Cu 50-60 lei cât vor primi în plus, nu o să-i determine pe tinerii performanţi să vină spre învăţământ. Se spune că nu sunt bani, dar există categorii privilegiate. O greşeală pe care a făcut-o actuala putere şi este inexplicabil şi care dă foarte rău este aceea de a răsplăti clientela politică. Din moment ce ai pus 25% din venitul directorilor pentru cei care sunt în AGA, este clar că aici, în AGA, nu intră decât cei care sunt implicaţi politic', a afirmat Hăncescu, potrivit Agerpres.