REVISTA PRESEI - 24.11.2012

• ADEVARUL

• Negocierile pe bugetul UE au eşuat. Filmul unei zile agitate

Negocierile de la Bruxelles pentru bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020 s-au încheiat fără un consens între statele membre. Tratativele vor fi reluate la începutul anului 2013, iar bugetul Uniunii ar putea să fie redus cu 100 de miliarde de euro, faţă de propunerea iniţială de 1044 de miliarde de euro. Deocamdată, liderii UE au găsit soluţii pentru tăierea a 70 de miliarde, dar nu şi pentru restul de 30 de miliarde. A fost, practic, a doua zi de negocieri. Noua variantă de buget pe care preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, era de 978 de miliarde de euro, cu cinci miliarde peste ceea ce preşedintele Consiliului European propusese anterior. Propunerea pe care Rompuy a avansat-o pentru a facilita ajungerea la un compromis viza mărirea sumelor pentru Agricultură şi Coeziune, în detrimentul proiectelor de Competitivitate destinate regiunilor dezvoltate. Formula prevedea, în schimb, tăieri de la proiectele de infrastructură, energie şi reţele digitale.

• Cameron, acuzat de şantaj

" Negocierile au fost dificile. Pentru prima dată în istoria UE negociem tăieri bugetare şi nu creşteri", a afirmat Jose Manuel Barosso, preşedintele Comisiei Europene. "Probabil vom discuta până la sfârşitul anului, într-un cadru constructiv pentru a ajunge la un acord. Am înţeles ce trebuie făcut, dar am recunoscut că ne mai trebuie timp. E greu de estimat cât timp ne trebuie pentru acest acord", a concluzionat Cancelarul german Angela Merkel. Mai puţin diplomat, Hannes Swoboda, preşedintele grupului Socialiştilor Europeni, a afirmat că summitul a fost un dezastru şi l-a învinuit pe premierul Marii Britanii, David Cameron, notează "The Telegraph". "În ceea ce priveşte tăierile suplimentare, este inacceptabil că majoritatea ţărilor membre se lasă şantajate de David Cameron care ameninţă în permanenţă că blochează progresul în Uniunea Europeană",a afirmat Swoboda.

• Ce a obţinut România

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut, la finalul summitului, că deşi va fi afectată de tăierea globală de 100 de miliarde care este preconizată, România a obţinut unele succese punctuale. "În momentul de faţă pentru exerciţiul bugetar 2014-2020 agricultorii români vor avea o creştere la plăţile directe de minimum 5 miliarde de euro. Deci, la cele 5,5 deja existente se mai adaugă alte cinci miliarde", a explicat Traian Băsescu. " Cofinanţarea am reuşit să o readucem la 85% faţă de 75% şi aşa este înscrisă în proiectul circulat azi-noapte. TVA eligibilă şi cofinanţare de 85% înseamnă pentru bugetul anual al României între 2,2 şi până la 2,4 miliarde de euro anual. S-a acceptat şi o prefinanţare de 4%, deci acele plăţi în avans. ", a anunţat Băsescu. El a afirmat că atitudinea statelor care oferă sume consistente pentru bugetul UE este de înţeles. "Nu trebuie să dăm cu pietre în contributorii neţi, pentru că e criză şi acolo, şi în statele contributoriilor neţi s-au făcut amputări masive în bugete, la educaţie, sănătate, ordine public", a afirmat Băsescu.

• Oltchim, în faza executării silite. Peste 1.000 de bunuri de pe platforma petrochimică de la Piteşti sunt scoase astăzi la licitaţie

Compania de stat Oltchim a ajuns sa fie executată silit, peste 1.000 de bunuri mobile de pe platforma petrochimică Piteşti urmând să fie scoase la licitaţie ieri, la ora 10.00, în contul unei datorii de şapte milioane de euro. O mare parte din instalaţiile de pe platforma petrochimică de la Piteşti ar putea fi vândute şi să ajungă la fier vechi. Oltchim a ajuns la executare silită pentru neachitarea unei datorii de şapte milioane de euro către un furnizor de materii prime - Polchem Societe Anonyme. Polchem livra materii prime către Oltchim, în baza unui contract încheiat în luna februarie 2012. La data de 29 mai 2012, Oltchim înregistra către furnizor o datorie de 10,9 milioane de euro, reprezentând contravaloarea livrărilor de propilenă şi orto-xylen. Fostul director general al Oltchim, Constantin Roibu, a declarat ieri, potrivit HotNews.ro, că, în cazul în care instalaţiile vor fi vândute pentru fier vechi, Oltchim nu va reuşi să obţină nici măcar şapte milioane de euro.

• Penalităţi pentru stat: firmele vor putea sancţiona instituţiile dacă întârzie plata facturilor

Directiva 2011/7/UE privind combaterea întârzierii în efectuarea plăţilor în tranzacţiile comerciale a fostadoptată la 16 februarie 2011 şi are ca termen de aplicare în România data de 16 martie 2013. Pe scurt, statele membre garantează că în tranzacţiile comerciale în care debitorul este o autoritate publică termenul de plată nu va depăşi 30 de zile calendaristice de la data primirii de către debitor a facturii. Altfel, companiile vor putea penaliza autorităţile care întârzie.

• Oţelăriile deţinute de Mechel în România, închise temporar

Grupul rus Mechel, cu activităţi în metalurgie şi minerit, a decis să suspende temporar operaţiunile de producţie din România şi de la Doneţk, Ucraina, invocând "condiţiile dificile de piaţă". "Din cauza preţurilor nefavorabile de pe pieţele europene ale oţelului şi cererii slabe pentru produse prelucrate, producţia la combinatele siderurgice ale Mechel din România este suspendată temporar. Decizia a fost luată pentru a reduce costurile şi a sincroniza producţia cu cererea din piaţă. Decizia a fost înlesnită parţial de faptul că unităţile din România şi-au realizat deja planurile de producţie pentru acest an", se arată într-un comunicat transmis vineri de Mechel. Oţelăriile electrice de la Mechel Târgovişte şi Ductil Steel Oţelu Roşu au activitatea suspendată temporar începând de miercuri şi joi.

• Bursa vrea un plafon minimal de tarife, brokerii nici nu vor să audă

Conducerea Bursei de Valori Bucureşti le cere brokerilor să plătească un "tarif minimal" indiferent de valoarea tranzacţiei (nu în funcţie de încasări, cum e acum), iar în compensare ar putea fi aplicate reduceri pe măsura valorii tranzacţiei. Dacă pentru Bursă această măsură nu aduce nici profit, nici pierderi, pentru brokeri e mai mult decât deranjantă. În data de 21 noiembrie 2012, Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a transmis participanţilor la sistemul de tranzacţionare un chestionar referitor la politica BVB de "aliniere la practicile şi standardele internaţionale, inclusiv în privinţa politicii de tarifare aplicată", în care acestora li se cere acordul la "o politică de tarifare cu o structură similară burselor din regiune".

• Opozanţii lui Morsi protestează paşnic la Cairo

Opozanţii preşedintelui egiptean Mohamed Morsi au început vineri seară un protest paşnic în emblematica piaţă Tahrir din Cairo pentru a solicita liderului islamist să revină asupra deciziei de a-şi spori prerogativele constituţionale, relatează AFP. "Toate forţele politice revoluţionare au ajuns la un acord pentru a începe un sit-in vineri", a declarat într-un comunicat Curentul popular condus de Hamdeen Sabbahi, candidat de stânga care a ocupat locul al treilea la alegerile prezidenţiale din iunie, făcând apel la un protest de proporţii care ar urma să aibă loc marţi. Morsi şi-a acordat, joi, într-o "declaraţie constituţională", dreptul de a "lua toate deciziile şi măsurile pentru a proteja revoluţia" din 2011, o iniţiativă care, conform partizanilor, ar permite stabilizarea tranziţiei democratice a statului.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Meciul Băsescu - Ponta: joc de imagine în jurul bugetului UE

Şeful statului şi consilierii săi au încercat la Bruxelles să nu calce pe "minele" pe care premierul le-a amorsat la Bucureşti. Preşedintele Traian Băsescu a venit la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European, sub o puternică presiune din partea lui Victor Ponta. Premierul îi ceruse imperativ să obţină 48 de miliarde de euro sau să-şi asume faptul că "fiecare român va pierde 400 de euro". Calculul lui Ponta era fals de la început, întrucât se raporta la o propunere expirată a Comisiei Europene, dar el a avut impact în media autohtonă. În fapt, pentru România ar fi fost un mare succes dacă ar fi obţinut circa 40 de miliarde de euro, faţă de cele circa 33 de miliarde alocate în exerciţiul bugetar 2007-2013. În aceste condiţii, una din bătăliile lui Băsescu la Bruxelles a fost să explice că a avut rezultate bune, evitând capcanele lui Ponta. Consilierii lui Traian Băsescu, în discuţiile informale cu jurnaliştii români, au încercat să evite indicarea unor sume globale, precum cele alocate pentru politica agricolă sau fondurilor de coeziune, pentru a nu crea false aşteptări şi pentru a nu intra în jocul lui Ponta.

• SERIA DE DEZBATERI EVZ: "Cine, când şi cum schimbă România". Politicul să ştie: economia taie capul Puterii |

Dezbatere EVZ pe teme economice: ce butoane apăsăm pentru ca România să decoleze spre creştere economică. Ce reforme amână politicienii. Prima dezbatere din cadrul campaniei "Cine, când şi cum schimbă România" atinge punctele sensibile din economie. Cum arată România după patru ani de recesiune şi după un an de crize politice epuizante? Cine sunt cei care ştiu şi vor să dea un impuls creşterii economice şi creării locurilor de muncă? Care sunt soluţiile, ce lecţii pozitive trebuie să ne însuşim rapid de la ţările din jur, comparabile geostrategic cu România, şi care sunt reformele structurale care pot modifica paradigma încremenirii în proiect? Întrebarea-cheie a dezbaterii a fost: pe ce buton trebuie apăsat pentru ca România să decoleze, în sfârşit, în spaţiul creşterii economice?

• Sărbătoarea reducerilor la români. Ţepe şi oferte de Black Friday

Stocurile de produse cu reduceri interesante au fost extrem de limitate, iar cele mai multe dintre site-uri s-au blocat pentru perioade mari de timp. Ziua de Black Friday a semănat mai mult cu originalul american anul acesta decât în 2011, dar a adus şi un val de dezamăgiri. Un iPad 2 la doar 999 de lei, un LCD Philips, cu diagonală de 81 centimetri, la acelaşi preţ sau un mini PC Toshiba la 699 de lei au fost câteva din ofertele care au făcut utilizatorii să blocheze ieri site-urile comercianţilor online. Produsele cu adevărat interesante s-au epuizat însă repede şi, din păcate, nici anul acesta site-urile nu au funcţionat, pentru perioade mari de timp. Când au devenit funcţionale, multe afişau deja mesajul "stoc epuizat" şi nu este exclus să aflăm zilele viitoare că unele cumpărături nu au fost onorate.

• NEWS ALERT. Incompatibilul Mircea Diaconu a fost trimis în judecată pentru conflict de interese. El riscă de la 6 luni la 5 ani de închisoare

Parchetul instanţe supreme l-a dat pe senatorul Mircea Diaconu pe mâna judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, competentă să judece cazul deoarece Diaconu nu a fost încă revocat de Parlament, pentru incompatibilitate. După ce acest lucru se va întâmpla, dosarul va fi "plimbat" la o instanţă inferioară. Mircea Diaconu trebuie să plătească 1000 de lei cheltuielile făcute cu activitatea de urmărire penală

• TOP 10 CEI MAI TARI oameni de afaceri români

Potrivit clasamentului realizat de portalul doingbusiness.ro şi Ernst&Young, cele mai promiţătoare afaceri româneşti aparţin unor oameni de afaceri mai mult sau mai puţin cunoscuţi care activează în cele mai diverse domenii. Industria farmaceutică are cei mai mulţi reprezentanţi. Analiza efectuată de cele două entităţi s-a bazat pe indicatori financiari şi nefinanciari pe baza cărora au fost acordate ratinguri proprii companiilor care activează în România. Statistic, la finele lui 2011 în România erau înregistrate 626.604 companii, din care 623.231 aveau acţionariat privat şi 772 erau de stat. Dintre acestea, 58% au înregistrat profit şi 42% au avut pierderi. În cele 300 de companii clasificate ca cele mai competitive companii, doar 45 au acţionariat majoritar privat românesc. Astfel, cea mai competitivă companie privată românească a fost desemnată SC Dedeman, controlată de fraţii Paval, clasată pe locul 13, urmată de Interagro SA, clasată pe locul 22 şi controlată de Ioan Niculae.

• Conflictul din Gaza, o repetiţie pentru războiul cu Iranul

Violenţele armate dintre Israel şi Hamas au fost o avanpremieră la atacarea Iranului, spun surse americane. Conflictul din ultimele săptămâni pare să fie doar un episod dintr-un război ce reîncepe periodic, dar care ascunde, de data aceasta, o altă agendă strategică, potrivit unor oficiali americani şi israelieni, citaţi de New York Times. Ar fi vorba despre o repetiţie pentru un viitor conflict armat cu Iranul, în care să fie testată precizia rachetelor iraniene perfecţionate, care pot atinge Ierusalimul, dar şi noile sisteme antirachetă. Iranul este principala problemă a premierului israelian Benjamin Netanyahu şi a preşedintelui american Barack Obama. Deşi nu sunt de acord în privinţa tacticilor folosite, ambii oficiali au declarat că a sosit timpul şi, probabil este vorba despre câteva luni, pentru rezolvarea situaţiei cu programul nuclear iranian.

• JURNALUL NATIONAL

• Negocierile pe tema bugetului multianual al UE au eşuat. Un nou summit va avea loc la începutul lui 2013

Reuniunea la nivel înalt pe tema bugetului Uniunii Europene pe anii 2014 - 2020 a eşuat, liderii europeni neajungând la un acord pe varianta financiară propusă de şeful Consiliului European, Herman van Rompuy. Principalele ţări contributoare la buget, în frunte cu Marea Britanie, au cerut reducerea drastică a cheltuielilor, în timp ce statele din centrul şi sudul Europei, inclusiv România, consideră că actualele reduceri sunt deja prea mari. Formula de compromis nu a mulţumit pe nimeni. Este de aşteptat ca următoarea reuniune a Consiliului European pe tema bugetului pentru intervalul 2014-2020 să fie programată la începutul anului viitor, în ianuarie-februarie.

• Băsescu, după negocierile bugetului UE: "Acum ştim precis că reducerea va fi de 100 de miliarde"

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat că liderii statelor UE au convenit să efectueze o reducere de 100 de miliarde de euro la bugetul Uniunii, găsindu-se deja modalitatea de a se tăia 70 de miliarde şi rămânând ca la viitoarea întrunire să se găsească soluţii pentru o tăiere de încă 30 de miliarde. Băsescu a adăugat că, momentan, România a reuşit să obţină acordul unei creşteri a subvenţiilor pentru agricultori de 5 miliarde de euro, în perioada 2014-2020.

• Victor Ponta anunţă, într-un interviu acordat WSJ, că este gata să treacă peste disensiunile cu Băsescu, după alegerile parlamentare

Într-un interviu acordat Wall Street Journal, premierul Victor Ponta spune că după scrutinul parlamentar din decembrie este pregătit să dea uitării disensiunile cu preşedintele Traian Băsescu. Primul ministru anticipează că va rămâne premier şi după alegerile de luna viitoare şi anunţă că se va concentra în totalitate pe problemele economice şi sociale. Conform WSJ, Victor Ponta admite că a făcut greşeli în gestionarea crizei politice din vară, în contextul în care nivelul investiţiilor străine s-a diminuat, economia a înregistrat scăderi, iar Uniunea Europeană şi Statele Unite au denunţat riscuri la adresa statului de drept. Ponta a declarat că nici el, nici preşedintele Băsescu nu doresc o nouă criză politică, după ceea ce el a numit o "vară fierbinte".

• Paradoxurile economiei: uraganul Sandy ar putea contribui cu 0,5% la creşterea PIB-ului SUA în 2013

Regiunea de Nord-Est a Statelor Unite se pregăteşte să primească un ajutor economic aproape nesperat în urma uraganului Sandy. Eforturile de reconstrucţie ar urma să propulseze economia cu 140-240 miliarde de dolari şi să contribuie cu 0,5% din PIB la creşterea economică de anul viitor. Toate acestea, raportate la o pierdere economică estimată la numai 50 miliarde de dolari, potrivit Economic Outlook Group, companie de cercetare din Princeton, New Jersey, citată de Bloomberg. Reconstrucţia va spori desigur sectorul construcţiilor şi numărul de angajări, stimulând apoi indirect celelalte ramuri ale economiei, consumul şi serviciile. Pagubele materiale asigurate cauzate de Sandy sunt estimate la până la 25 miliarde de dolari, cuantumul pierderilor dublându-se datorită afacerilor suspendate în perioada furtunii, potrivit companiei de cercetare Equecat din Oakland, California.

• Ion Drăgulin, BNR: Flitrele prudenţiale vor fi menţinute şi în 2013

Banca Naţională va menţine politica de prudenţialitate şi în 2013, în ceea ce priveşte provizioanele după trecerea la standardele internaţionale de contabilitate (IFRS), a declarat Ion Dragulin, directorul direcţiei Stabilitate Financiară din cadrul BNR. "Trebuie să avem o trecere lină la aceste standarde. Practic 2013 este al doilea an în care sunt menţinute aceste filtre", a spus Drăgulin. Acesta a explicat că după trecerea de la standardele româneşti de contabilitate (RAS) la IFRS solvabilitatea ar fi urcat cu 4 puncte procentuale, de la 14% la 18%, dacă nu s-ar fi aplicat filtrele prudenţiale, potrivit "Raportul asupra stabilităţii financiare" pentru anul 2012. Astfel, nivelul determinat pentru luna decembrie 2011 conform IFRS este de 18,75 la sută (faţă de 14,85 la sută prin aplicarea filtrelor prudenţiale), iar pentru luna martie 2012 este de 18,74 la sută (faţă de 14,63 la sută)", se arată în raport.

• Peste jumătate dintre patronii din România au restanţe la bănci!

Firmele private din România, care ar trebui să fie motorul economiei, se confruntă cu mari dificultăţi. Multe au reuşit să se târâie prin criză doar cu ajutorul creditelor. Dar, cum afacerile merg tot prost şi prosperitatea întârzie, creditele s-au consumat şi au rămas doar ratele. Conform unei analize Econtext, aproape 60% dintre patroni erau restanţieri la bănci, anul trecut. În topul datornicilor, patronii sunt urmaţi de salariaţi - unul din cinci are restanţe. Mai bine stau şomerii, pensionarii, agricultorii. Puţini şi-au permis credite, dar, majoritatea covârşitoare a celor care le-au obţinut reuşesc să le returneze.