REVISTA PRESEI 24.12.2013

FMI cere compensarea veniturilor nerealizate din cauza amânării accizei suplimentare pe benzină şi motorină. În replică, Victor Ponta spune că va lua bani de la Preşedinţie şi dintr-o rectificare aplicată abia la vară. Întrebat de jurnalişti cum va acoperi golul de venituri rezultat din amânarea majorării accizei la carburanţi, premierul a avut două răspunsuri. Mai întâi, dimineaţa a spus că banii pentru compensare ar putea veni "de la Administraţia Prezidenţială, că domnul preşedinte a spus că sunt bani". Apoi, la şedinţa de Guvern, a explicat ce alte soluţii mai pot fi găsite. O misiune a Fondului se va afla la Bucureşti în luna ianuarie pentru discuţii cu autorităţile, vizând combinarea primelor două evaluări ale acordului stand-by. Efectul amânării majorării accizelor la carburanţi va fi analizat după primele trei luni, dar un eventual gol de venituri nu poate fi reglat decât prin rectificare, a arătat Ponta. Corecţia poate fi efectuată numai în semestrul II, rectificare bugetară care, în aceste condiţii, poate fi negativă.

• ProSieben renunţă la toate proprietăţile media din România şi Ungaria

Compania media germană ProSieben.Sat.1 Media AG a anunţat că şi-a vândut activele din Europa de Est, concentrându-se pe afacerile din Germania, scrie "Wall Street Journal". ProSieben a anunţat că se va concentra mai mult pe piaţa din Germania, acolo unde are posibilităţi mai mari de creştere. Compania deţinea posturi de televiziune şi radiouri în România şi în Ungaria. În România ProSieben deţinea postul TV Kiss TV, dar şi radiourile Kiss FM, Magic FM, One FM şi Rock FM. Acestea au fost vândute către grupul din Grecia Antenna Group. Postul de televiziune Prima TV a fost achiziţionat de omul de afaceri Cristian Burci, care deţine Adevărul Grup. În Ungaria posturile de televiziune TV2, PRO4 şi Super TV2 au fost răscumpărate de către managementul actual. Suma tranzacţiei nu a fost dezvăluită.

• EXCLUSIV CFR Călători introduce de Sărbători 14 trenuri suplimentare. Pe unde şi la ce ore vor circula acestea

CFR Călători introduce suplimentar în circulaţie 14 trenuri pentru adaptarea capacităţii de transport la solicitările traficului de călători prilejuit de Sărbătorile de iarnă. Potrivit companiei, trenurile suplimentare vor circula în perioada 25 decembrie 2013 - 5 ianuarie 2014. De asemenea, pe toată perioada Sărbătorilor de iarnă, trenurile care circulă pe cele mai utilizate rute din Bucureşti spre Craiova, Braşov, Bicaz, Botoşani, Iaşi, Timişoara, Baia Mare, Arad, Suceava, Vatra Dornei vor fi suplimentate cu aproximativ 50 de vagoane clasă, vagoane de dormit şi cuşete. Totodată, trenurile care fac legătura între staţiunile de pe Valea Prahovei şi principalele oraşe ale ţării vor fi suplimentate cu vagoane. În schimb, în zilele cu trafic redus de călători din intervalul 25 decembrie 2013 - 4 ianuarie 2014 vor fi anulate unele trenuri InterRegio, precum şi trenuri Regio, acestea urmând să fie comunicate în staţiile de plecări/sosiri.

• Zece sectoare lucrează în foc continuu de Sărbători

Cea mai mare parte a angajaţilor din companiile şi instituţiile României sunt liberi în această perioadă, până la 6 ianuarie, sau cel puţin au în program datele de 24-25 decembrie şi 1-2 ianuarie ca zile nelucrătoare. Dar există şi unele sectoare în care oamenii sunt nevoiţi să lucreze în program normal, pentru a asigura în permanenţă ("foc continuu") suportul tehnic necesar economiei şi societăţii. În mod tradiţional, în domeniul energetic se regăsesc cele mai multe locuri de muncă în regim de foc continuu. Este vorba despre minerii din subterane, care au obligaţia de a supraveghea permanent mersul utilajelor şi starea mediului de lucru, de ceilalţi colegi ai lor din sectorul extractiv, dar şi de personalul de mentenanţă-întreţinere a sistemului energetic. Atât producţia (mai ales în ramurile nuclear, hidro şi termo) de energie, cât şi distribuţia acesteia presupun o supraveghere permanentă. În continuare, serviciile sociale - în special cele de poliţie, armată, salvare, pompieri, spitaliceşti şi cele specifice situaţiilor de urgenţă - se numără printre sectoarele în care se lucrează în foc continuu. La fel şi angajaţii din transporturile publice locale sau CFR.

• Pasol, Intercapital: În 2014 mă aştept la continuarea evoluţiilor pozitive de pe Bursă. Sper ca anul electoral să nu afecteze negativ piaţa

Continuarea listărilor şi a ofertelor de vânzare de pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) sunt principalele elemente de care depinde o eventuală evoluţie pozitivă a pieţei de capital româneşti în 2014, consideră Răzvan Pasol, şeful casei de brokeraj Intercapital Invest. Alegerile prezidenţiale şi europarlamentare reprezintă însă marele semn de întrebare care planează asupra anului viitor. "Trebuie să vedem în continuare două lucruri: evenimente punctuale majore de tipul listărilor şi ofertelor de vânzare şi continuarea procesului de îmbunătăţire şi eficientizare permanentă a procedurilor, mecanismelor, instituţiilor şi imaginii pieţei de capital. Sper ca anul electoral să nu afecteze semnificativ în mod negativ nici economia României, şi nici piaţa de capital, dar când vine vorba de anii electorali mereu există incertitudini", a declarat Răzvan Pasol.

• ArcelorMittal şi Enel se retrag din investiţia unităţilor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă. Ce motive invocă firmele

Companiile Enel şi ArcelorMittal au decis să părăsească proiectul de peste 6 miliarde de euro al construcţiei reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la centrala din Cernavodă (CNE), astfel că statul, prin Nuclearelectrica, rămâne unicul acţionar implicat în acest proiect. Nuclearelectrica are obligaţia să cumpere acţiunile celor două companii în EnergoNuclear în terme de 30 zile de la primirea notificărilor, la un preţ egal cu 80% din valoarea nominală a acţiunilor. Potrivit Nuclearelectrica, retragerea din proiect a Enel Investment Holding BV, în acest moment, este motivată de "incompatibilitatea strategiei investiţionale iniţiale cu o nouă potenţială structură a acţionariatului, în care o altă companie decât Nuclearelectrica ar putea deţine statutul de acţionar majoritar".

• Consilier prezidenţial: În 2016 nu ar fi un scenariu iluzoriu să-l avem pe Traian Băsescu susţinut pentru funcţia de premier

Consilierul prezidenţial, Sebastian Lăzăroiu, a declarat, într-un interviu acordat RFI, că nu exclude posibilitatea ca preşedintele Traian Băsescu să fie susţinut pentru funcţia de premier, în anul 2016. "Eu am spus că, sigur, probabil în 2015 nici nu s-ar putea întâmpla asta, dar în 2016 nu ar fi un scenariu iluzoriu să-l avem pe Traian Băsescu susţinut pentru funcţia de premier de această forţă politică", a declarat Sebastian Lăzăroiu, pentru RFI. Întrebat ce motivaţie ar mai avea Traian Băsescu să ocupe funcţia de premier, după două mandate de preşedinte, Sebastian Lăzăroiu a răspuns: "Şi funcţia de prim-ministru are importanţa ei, iar preşedintele are de departe o experienţă executivă, pe care n-o are nimeni în momentul ăsta în România. Probabil că pentru România ar fi păcat ca în anii care urmează să nu profite de această experienţă executivă pe care o are".

• CURENTUL

• Revista The Economist a alcătuit un clasament al ţărilor în funcţie de riscul izbucnirii unor revolte

The Economist a stabilit cinci clase de risc de izbucnire a unor revolte serioase. Mai toate sunt într-un fel sau altul provocate de criza democraţiei de după criza financiară declanşată acum cinci ani, dar avem şi revolte anti dictatori sau revolte ale clasei de mijloc în ţări care au trecut de un anumit grad de dezvoltare (Turcia). A fost măsurat "riscul de revoltă" pentru 150 de ţări ale lumii. 65 de ţări se află în clasa de risc ridicat sau foarte ridicat de revoltă. 85 de ţări rămân în clasele de risc scăzut sau foarte scăzut. România e în clasa cu un risc ridicat de revoltă pentru 2014. Mai multe ţări din fostul bloc comunist sunt în această situaţie, alături de sudul Europei. Tot în această categorie intră surprinzător China. Ţări cu risc foarte scăzut: Austria, Luxemburg, Danemarca. Ţări cu risc scăzut: Polonia, Australia, Noua Zeelandă. Ţări cu risc mediu: Ungaria, Franţa, Serbia, Rusia. Ţări cu risc ridicat: România, Brazilia, Belarus, Bulgaria, Turcia, Ucraina, China, Croaţia, Spania. Ţări cu risc foarte ridicat: Argentina, Grecia, Egipt.

• EVENIMENTUL ZILEI

• UN AN DE GUVERNARE USL. Guvernarea "Jos Băsescu" a ratat ţintele cele mai importante

"Evenimentul zilei" face astăzi un bilanţ la un an de la instalarea Guvernului Victor Ponta, câştigarea alegerilor parlamentare de către USL. Este un bilanţ al deciziilor pozitive, dar mai ales negative. Din păcate, lucrurile arată mult mai rău decât ce promiteau actualii guvernanţi în campania electorală. Guvernarea USL arată total diferit, la un an de bilanţ, dacă ne raportăm la promisiunile pe care liderii PSD şi PNL le făceau în 2012, în campania de dinaintea alegerilor parlamentare. Actuala putere nu a reuşit să fructifice marele avantaj al stabilizării economiei la nivel macro, obiectiv atins de guvernarea PDL, cu costuri electorale evidente. Sunt analişti care susţin chiar că guvernarea deficitară a USL pune în pericol stabilitatea obţinută prin adoptarea unor măsuri de austeritate.

• Masa de Crăciun. Cu cât e mai scumpă decât înainte de criză

O masă festivă de patru persoane este cu circa 15 - 20% mai costisitoare faţă de acum cinci ani. Preţurile legumelor, zahărului şi brânzeturilor au crescut cel mai mult. Evz a calculat cât costă masa de Crăciun, realizând totodată o evidenţă a scumpirilor din ultimii cinci ani, pentru a vedea cu cât plătim mai mult decât înainte de criză. Astfel, cel puţin 250 de lei este costul unui prânz tradiţional, pentru patru persoane, dacă includem pe listă doar strictul necesar. Aperitivele costă cel puţin 80 de lei, incluzând circa un kilogram de specialităţi de porc, unul de branzeturi şi o salată de legume. Pentru felul principal, trebuie scoşi din buzunar alţi 50 de lei, ţinând cont că 20 de lei este doar costul cărnii pentru sarmale, iar alţi 30 de lei preţul unui kilogram de carne de porc pentru friptură. Încă 20 de lei costă murăturile.

• JURNALUL NATIONAL

• Agricultura a atras de la UE 10 miliarde de euro .România a plătit fermierilor 5,46 miliarde de euro, 88% din suma alocată

Programele europene pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit au adus un plus de 10 miliarde de euro în economia românească, în perioada 2007-2013, dintr-un total de 14,5 miliarde de euro pe care România le are la dispoziţie, potrivit unei Retrospective 2013 publicată pe agerpres.ro. Numai prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR), beneficiarii români au primit 5,7 miliarde de euro din fondurile alocate de Uniunea Europeană, până la începutul lunii decembrie, procentul de absorbţie depăşind 63%. În ceea ce priveşte plăţile efectuate de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) din Fondul European pentru Garantare în Agricultură (FEGA), România a plătit fermierilor 5,46 miliarde de euro, respectiv 88% din suma totală alocată pentru perioada 2007-2013, de 5,596 miliarde de euro. Comisia Europeană a rambursat efectiv din sumele plătite peste 4,874 de miliarde de euro, adică 87,09% din total. Numai în anul 2013 au fost efectuate plăţi de 1,293 miliarde de euro.

• Presa austriacă sare în apărarea românilor: "Fără ei am fi în colaps"

Campania antiromânească din Marea Britanie n-a rămas fără ecouri în presa internaţională. România pare să îşi fi găsit un protector în presa austriacă. În urmă cu o săptămână, cotidianul austriac Die Presse lua apărarea românilor expuşi la un atac virulent din partea autorităţilor locale olandeze din Haga şi Rotterdam. Acum, cotidianul Der Standard contestă cu cifre campania antiromânească a Marii Britanii. "Populiştii fac atmosferă în Marea Britanie împotriva imigranţilor UE", notează sursa citată. Acei români şi bulgari de care se tot vorbeşte sunt deja aici. Fără români, îngrijirea oamenilor bătrâni şi bolnavi, 80% din totalul cazurilor, nu ar putea să funcţioneze. De aceea, ei sunt catalogaţi forţa de muncă-cheie în Austria".

• PUTEREA

• Guvernul a aprobat modificarea Legii Educaţiei Naţionale. Vezi cum va fi afectat învăţământul

Guvernul a adoptat, în şedinţa de luni, 23 decembrie, OUG pentru modificarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi pentru luarea unor măsuri în domeniul învăţământului. Una dintre principalele modificări pe care actul normativ le aduce se referă la menţinerea duratei de 4 ani pentru ciclul gimnazial şi pentru liceu. Documentul menţine forma existentă a ciclului gimnazial şi elimină forma propusă spre implementare, prin adoptarea Legii nr. 1/2011, care prevedea trecerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial şi reducerea liceului la o durată de 3 ani. O altă modificare este creşterea duratei învăţământului obligatoriu de la 10 la 11 ani Prin introducerea clasei pregătitoare şi prin menţinerea duratei de 4 ani a liceului, învăţământul obligatoriu creşte de la o durată de 10 ani la una de 11 ani.

• Uniunea Europeană, sub ameninţarea unei revolte populare

În multe dintre statele europene indicatorii economici sugerează creştere, însă şomajul şi sărăcia afectează grav viaţa cetăţenilor. Înaintea alegerilor europene, această "criză după criză" alimentează corporatismul şi populismul care pot declanşa în cele din urmă o revoltă a oamenilor obişnuiţi. O revoltă populară nu va veni "nici din partea partidelor politice, nici din partea sindicatelor", ci din partea unor persoane obişnuite "care nu s-au gândit vreodată că vor face aşa ceva", scrie cotidianul grec Kathimerini, privind situaţia din Grecia. În Franţa, unde nu a fost necesar să se recurgă la un plan de ajutor european, contrar Greciei, Spaniei, Italiei, Irlandei sau Ciprului, creşterea şomajului, planurile sociale şi creşterea impozitelor au generat recent mişcări de contestare spontane, scrie Mediafax. Î

• ZIARUL FINANCIAR

• Nu aţi terminat bugetul pe 2014? Staţi fără grijă, guvernul Ponta abia aprobă bugetele companiilor din subordine pe ...2013

Cel mai bun exemplu la sfârşit de an 2013 că modul de a face guvernarea în România nu s-a schimbat, cu toată schimbarea politică majoră petrecută în urmă cu doi ani, este ilustrat de felul cum se iau deciziile în şedinţele de guvern, de fapt de felul în care este administrată ţara. Ce discută guvernul Ponta în una dintre ultimele şedinţe de guvern din 2013, cu mai puţin de 10 zile înainte încheierea anului calendaristic? Bugetul unei companii de stat pe anul ....2013. Nici nu mai contează că este vorba de o firmă care "livrează" pierderi an de an şi anume SC Sanevit 2003 Arad, companie cu 29 de angajaţi, o cifră de afaceri de 235 de mii de lei, pierderi de 1,5 milioane lei şi 8,6 milioane lei datorii în 2012. Contează numai nonsensul de a aproba un buget al unei companii pe anul 2013 cu numai şapte zile înainte de încheierea anului 2013. Ca şi cum echipajul unui avion primeşte parametrii de decolare, parcurs şi aterizare cand mai are un minut până să aterizeze sau de fapt câteva sute de metri de parcurs de pistă.

• Cum lucrează băncile de sărbători: un sfert din agenţiile bancare se închid azi la prânz

Băncile vor lucra cu publicul pe 24 şi 31 decembrie, dar sucursalele şi agenţiile anumitor instituţii de credit vor avea un program mai scurt decât într-o zi obişnuită. Unităţile de retail şi centrele corporate vor fi închise pe 25 şi 26 decembrie, respectiv 1 şi 2 ianuarie, excepţie făcând unele unităţi din hipermarketuri şi malluri sau cele amplasate în staţiunile de la munte. De exemplu, unităţile BCR şi CEC Bank (care au împreună circa 1.500 de agenţii) vor fi deschise pe 31 decembrie până la 13.00 şi respectiv 14.00. Pe 24 decembrie, cele două bănci vor avea program normal. BRD - a doua bancă locală după activele deţinute, cu o reţea de 900 de unităţi - va avea program până la ora 17.00 pe 24 şi 31 decembrie, adică program normal pentru majoritatea agenţiilor şi sucursalelor. Cele mai multe agenţii ale BRD vor fi închise pe 25 şi 26 decembrie, respectiv 1 şi 2 ianuarie. Unităţile BRD din marile centre comerciale vor avea un program specific pe 26 decembrie şi 2 ianuarie, iar agenţiile Bran şi Poiana Braşov vor lucra în cele două zile între orele 10.00 şi 14.00.