REVISTA PRESEI 28.04.2018

• ADEVĂRUL

• Cum a fost "faultat" un prim-procuror care credea că nu râvneşte nimeni la funcţia lui. Acum e aproape de înlocuire

Lovitură de teatru la concursul pentru şefia unei unităţi de Parchet din România. Un prim-procuror pe funcţie care avea posibilitatea să se înscrie la concurs pentru un nou mandat, dar nu a făcut-o ştiind că nu e nimeni interesat de funcţie, s-a trezit cu un candidat pentru post şi cu şanse foarte mari de a fi înlocuit.

Ajuns prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj la începutul anului 2014, prin delegare, după pensionarea fostului şef al instituţiei, procurorul Dan Cristian Tătar a fost confirmat pe funcţie în vara aceluiaşi an în urma concursului pentru postul de prim-procuror organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. La finalizarea mandatului, prim-procurorul Tătar avea posibilitatea să se înscrie la concurs pentru un nou mandat. Surse din sistemul judiciar au declarat că, neavând contracandidat pe funcţie din interiorul Parchetului pe care îl conduce, Dan Cristian Tătar nu s-a înscris la concursul organizat de CSM, urmând să fie delegat în continuare pe funcţie. Aceleaşi surse au explicat că în multe cazuri delegarea este folosită ca o metodă de ocupare a funcţiei de conducere pe o perioadă mai lungă de timp decât cea din cadrul celor două mandate. Surse din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Lugoj au declarat pentru "Adevărul" că acesta a fost şi calculul făcut de prim-procurorul Tătar. Potrivit surselor amintite, după ce s-a asigurat că niciunul dintre colegii săi nu se prezintă la concurs şi nu este interesat de funcţie, Dan Cristian Tătar nu s-a prezentat la concursul pentru funcţia de prim-procuror organizat de CSM, urmând să rămână în continuare pe funcţie prin delegare.

• BANCHERUL

• Presedintele Iohannis cere demisia premierului Dancila, in contextul "conflictului" dintre Guvern si BNR

Presedintele Iohannis a declarat astazi ca retrage increderea premierului Viorica Dancila, careia i-a cerut sa demisioneze, dupa ce aceasta nu a venit la intalnirea cu presedintele in vederea medierii conflictului care exista, in opinia presedintelui, intre Guvern si BNR.

Presedintele Iohannis a invocat si discutarea de catre Guvern a unui memorandum secret pe tema politicii externe, fara ca el sa fie consultat, conform prevederilor legale, in conextul vizitei in Israel a premierului si presedintelui PSD, Liviu Dragnea, miza fiind se pare intentia autoritatilor romane de a muta ambasada de la Tel Aviv la Ierusalim.

Presedintele tarii nu poate sa demita premierul tarii, conform prevederilor Constitutiei, aceasta putere avand-o doar Parlamentul, in urma unei motiuni de cenzura a opozitiei sau retragerii sprijinului politic, cum s-a intamplat in cazul premierului Grindeanu.

In urma cu doua zile, Iohannis a avut la Palatul Cotroceni o intalnire cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si prim-viceguvernatorul Florin Georgescu.

BNR a devenit astfel un cal de bataie pentru disputele politice dintre partidul de guvernamant, PSD, si partidul principal de opozitie, PNL, care-l sustine pe Iohannis, un derapaj politic periculos pentru independenta Bancii Nationale.

• COTIDIANUL

• BNR nu a sancţonat îndeajuns politicile PSD

Rata inflaţiei şi indicele ROBOR la 3 luni, indicatorul principal în funcţie de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei, erau sub 1% la jumătatea anului trecut. Vineri, inflaţia a atins nivelul de 5%, iar ROBOR - 2,45%, ceea ce înseamnă că saltul preţurilor a fost mai accentuat decât cel al indicelui de care depind dobânzile variabile.

Toate aceste evoluţii se explică prin faptul că măsurile fiscale şi economice luate de guvernarea PSD - ALDE nu au fost îndeajuns sancţionate de Banca Naţională a României. Principalele cauze care au dus la creşterea inflaţiei în ultimul an şi câteva luni au fost majorarea salariilor şi pensiilor, creşterea accizelor la carburanţi, majorarea tarifelor la energie electrică, gaze naturale şi energie termică, reducerea unor taxe, preţul internaţional al barilului de petrol, politica monetară relaxată a Băncii Naţionale a României, îndatorarea tot mai mare a statului român, ­dezechilibrarea balanţei comerciale.

Efectele majorării dobânzii-cheie

Ca să stăvilească acest tăvălug, BNR a luat la începutul anului două decizii foarte importante, şi anume a majorat dobânda de politică monetară la 2,25% pe an, de la 1,75%. Cele două mişcări ale băncii centrale au venit după ce timp de zece ani a menţinut dobânda de politică monetară la 1,75%. Rata dobânzii de referinţă este rata medie a dobânzii la care banca centrală atrage depozite de pe piaţa interbancară în cursul unei luni. Aceasta se foloseşte ca reper în cazul contractelor care prevăd ajustarea dobânzii. Măsura luată de BNR duce, teoretic, la creşterea dobânzilor plătite de bănci la depozitele populaţiei, dar şi la cea a dobânzilor la creditele acordate de bănci. Astfel, cererea de credite din partea populaţiei ar putea să se tempereze şi, în felul acesta, consumul, principalul motor de creştere economică din ultimii ani, să urce într-un ritm mai scăzut. De altfel, consumul alimentat de diversele politici fiscale ale ultimelor guverne (tehnocrat şi PSD) a supraîncălzit economia, în condiţiile unor investiţii aflate la niveluri infime, iar creşterea aceasta este nesustenabilă pe termen lung. Majorarea dobânzii-cheie are ca efecte creşterea dobânzilor la credite, apoi - după o lună - creşterea dobânzilor şi la depozite. ROBOR este media dobânzilor la care băncile se împrumută între ele. De ce se împrumută? În sistemul bancar, doar o mică parte din bani sunt ai acţionarilor. Restul vin din surse atrase: depozite de la populaţie şi firme, credite de la alte bănci. Instituţiile de credit au nevoie de lichidităţi pentru a da împrumuturi pe 5, 10 sau 30 de ani. Când nu au aceşti bani, iau de la alte bănci, inclusiv de la BNR, şi apoi plătesc dobânzi şi, în felul, acesta costurile sunt transferate în creditele acordate. Practic, inflaţia arată cât de bolnavă este economia ţării, iar rata dobânzii de referinţă şi ROBOR reprezintă medicamentele care se administrează corpului virusat. În cazul acesta, vedem că respectivele medicamente nu-şi fac efectul decât parţial, pentru că ecartul dintre creşterea ratei inflaţiei şi indicele ROBOR se măreşte.

• CURENTUL

• Măsuri de fluidizare a traficului în punctele de frontieră în minivacanţa de 1 Mai

Având în vedere că se apropie minivacanţa de 1 Mai, din experienţa anilor anteriori, în perioada următoare se estimează o creştere a traficului de persoane şi mijloace de transport în punctele de trecere a frontierei, în special la graniţa cu Bulgaria şi Ungaria. În acest sens, Poliţia de Frontieră Română va dispune toate măsurile aflate în competenţa instituţiei pentru reducerea timpilor de aşteptare şi asigurarea unui control operativ.

Pentru fluidizarea traficului, s-a suplimentat numărul poliţiştilor de frontieră care îşi desfăşoară activitatea la controlul documentelor şi echipamentele folosite pentru verificarea documentelor.

Astfel, în această perioadă, peste 4.000 poliţişti de frontieră vor desfăşura, zilnic, activităţi de supraveghere şi control a frontierei de stat.

Subliniem faptul că este folosită la maxim infrastructura punctelor de trecere a frontierei, în limita configuraţiei acestora. De asemenea, în funcţie de valorile de trafic, în fiecare punct de trecere a frontierei se vor crea fluxuri suplimentare de control, pe sensul de intrare sau ieşire din ţară, după caz.

De asemenea, au fost contactate autorităţile statelor vecine şi în cadrul protocoalelor bilaterale, au fost stabilite masuri comune astfel încât controlul de frontieră să se desfăşoare cu operativitate.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Dăncilă: Nu văd niciun motiv să-mi depun demisia

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, vineri, că nu intenţionează să demisioneze.

"Categoric nu. Nu văd niciun motiv să demisionez, atâta timp cât am susţinerea coaliţiei de guvernare, atâta timp cât cred că în cele trei luni am avut rezultate bune. Nu văd niciun motiv ca să-mi depun demisia", a afirmat Dăncilă, la România TV.

Ea a afirmat că nu ar putea spune că o afectează retragerea încrederii preşedintelui, dar crede că este o declaraţie care nu-şi avea rostul acum.

"Cred că acest mod de lucru poate duce la o slăbire a încrederii pe plan extern şi cred că acest lucru nu trebuie făcut. Dincolo de interesele personale, de supărări, de frustrările pe care le avem unul sau altul, cred că trebuie să dăm dovadă de responsabilitate. Ţările trebuie să vadă în România o ţară stabilă în care trebuie să investească, în care să vină cu încredere şi care să fie un partener de încredere pentru orice stat", a adăugat Dăncilă.

Premierul a subliniat că s-a simţit jignită de afirmaţiile preşedintelui.

"Categoric da, dar nu numai ce a spus preşedintele în această zi, şi înainte aprecierile preşedintelui, modul de exprimare a preşedintelui m-au jignit şi acesta a fost motivul pentru care astăzi nu am mers la Cotroceni", a mai spus Dăncilă.

Ea a susţinut că a încercat să-i comunice preşedintelui refuzul de a participa la întâlnirea de la Cotroceni.

"Am încercat. Asa cum am spus, de la învestirea mea am încercat să-mi păstrez echilibrul, să am o cooperare interinstituţională, am sunat astăzi pentru a-i comunica preşedintelui, pentru a avea o discuţie cu dumnealui. Mi s-a spus că este într-o întrunire şi nu poate răspunde şi că această întâlnire va dura până în jur de ora 11,00 şi atunci am comunicat că nu o să mă prezint astăzi la Cotroceni la acea întâlnire. Am sperat ca preşedintele să sune şi să putem discuta despre acest aspect, dar reacţia preşedintelui a fost o reacţie publică pe care am văzut-o cu toţii", a mai menţionat Dăncilă.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că retrage încrederea premierului Viorica Dăncilă, susţinând că aceasta nu face faţă poziţiei de prim-ministru.

"Sunt trei luni (n.r. - de la învestirea Guvernului Dăncilă) după care pot să trag o concluzie. Doamna Dăncilă nu face faţă poziţiei de prim-ministru al României şi transformă astfel Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România. De aceea solicit public demisia doamnei Dăncilă din funcţia de prim-ministru al României", a spus Iohannis.

• ZIARUL NAŢIONAL

• PNL s-a trezit în plină revoluţie fiscală

Depunerea de către PNL a unui pachet de legi referitoare la domeniul fiscal este de-a dreptul tardivă, o astfel de operaţiune având loc potrivit atunci când Ionuţ Mişa îşi scotea la lumina "opera".

În afară de faptul că au tocit uşa CCR-ului, liberalii au asistat practic pasivi la siluirea legislaţiei fiscale. Fapta consemnată că atare de patronate, sindicate, angajaţi şi contestată în stradă în mod repetat, dar nesancţionată politic pe măsură. Tot timpul, liberalii au clamat insignifiantă lor reprezentare parlamentară şi comportamentul de "buldozer" al majorităţii PSD-ALDE în Parlament. Iertat să ne fie, dar PNL (că de altfel şi restul partidelor din Opoziţie) este singurul responsabil pentru scorul electoral obţinut în alegeri iar de luptat mai eficient din punct de vedere politic ar fi avut cum, dacă liberalii nu ar fi fost preocupaţi doar de cafteală lor internă. Am mai spus-o, deci ne repetăm: Opoziţia, recte PNL, trebuia deja să se remarce prin prezentarea unei strategii economice alternative (de fapt prin două, una pe termen scurt şi mediu şi altă pe termen lung), să scoată în faţă oameni bine pregătiţi şi capabili să transmită public mesaje şi soluţii, să-şi întărească partidul (nu să şi-l destrame) şi să forţeze până acum unificarea dreptei. Liberalii nu au făcut nimic din toate acestea. Au depus în schimb, de abia acum, un pachet de legi în domeniul fiscal menite să "amelioreze" condiţiile de desfăşurare a activităţilor economice deteriorate de revoluţia fiscală made în PSD. Demers care nu numai că este tardiv dar nici nu va avea succes în Parlament, că doar tot liberalii se plâng că nu pot să-şi treacă nicio lege din cauza mamutului PSD-ALDE. Şi atunci ne întrebăm şi noi: cui prodest?

• ZIARUL FINANCIAR

• Deficitul bugetar din primul trimestru a fost de 4,46 mld. lei, respectiv 0,48% din PIB

Execuţia bugetului general consolidat pe primul trimestru al anului 2018 s-a încheiat cu un deficit - cheltuieli mai mari decât veniturile - de 4,46 miliarde de lei, respectiv 0,48% din PIB, arată datele comunicate vineri de Minsterul Finanţelor Publice (MFP).

Deficitul este sub nivelul prognozat pentru perioada analizată, de 0,97% din PIB (8,96 miliarde de lei).

Potrivit MFP, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 66,4 miliarde de lei, reprezentând 7,2% din PIB, sunt cu 11,5% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

"Se înregistrează creşteri semnificative comparativ cu primul trimestru al anului precedent în cazul încasărilor din contribuţiile de asigurări (+31,1%) şi din veniturile nefiscale (+17%). Începând cu luna februarie încasările din contribuţiile sociale au fost influenţate pozitiv de condiţiile legislative noi privind transferul contribuţiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017", se arată într-un comunicat al MFP.

Veniturile din TVA în primele trei luni au fost de 13,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o creştere cu 2,2% faţă de perioada similară a anului precedent. Iar veniturile din accize au fost în sumă de 5,8 miliarde de lei (0,6% din PIB) cu 2,6% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent.

De asemenea, încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 4,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii şi venit cu 14,9% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018, precum şi din impozitul pe profit cu 3,3% faţă de anul precedent şi din taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfăşurarea de activităţi cu 0,8%.