REVISTA PRESEI 29.06.2016

• ADEVARUL

• Revoluţia anti birocraţie. Lista hârtiilor tăiate de Guvernul Cioloş

Guvernul a aprobat în şedinţa de marţi Ordonanţa de Urgenţă care prevede măsuri menite să ducă la debirocratizarea instituţiilor, printre acestea numărându-se reducerea situaţiilor în care se cer copii legalizate la notar după documente, obligaţia să se primească copii şi în format electronic, plata online a amenzilor şi taxelor de timbru, dar şi scutirea cetăţeanului de a obţine cazierul judiciar. În urma adoptării actului normativ care vizează debirocratizarea, prin programul "Comisia de tăiat hârtii", instituţiile publice vor fi obligate să reducă situaţiile în care se solicită depunerea anumitor documente. "Am reuşit să punem astăzi pe masa Guvernului un pachet de măsuri care sperăm noi să simplifice viaţa cetăţenilor, a contribuabililor", a declarat premierul Dacian Cioloş, la începutul şedinţei de Guvern.

• Brexit: o criză în plus, suprapusă pe instabilitatea Europei

Votul la referendum nu are decât relevanţă simbolică, politică şi de imagine. Este un vot consultativ şi urmează ca Parlamentul britanic să consemneze această realitate într-un document prin care să fie notificată Comisia Europeană privind decizia de activare a articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, respectiv posibilitatea ieşirii din UE. Deja există referinţe şi recursuri puternice la acest gest. Există peste 2 milioane de semnături (minimum 100.000 pentru ca Parlamentul să ia în discuţie o petiţie publică) pentru a organiza un nou referendum cerând rămânerea în UE. Proiectul de legislaţie propus susţine ca, dacă la un referendum prezenţa e sub 75% şi procentul de vot sub 60%, decizia să fie luată după un nou referendum al cărei întrebare să vizeze exact situaţia inversă, adică menţinerea în UE. De altfel, s-a văzut că britanicii nu ştiau, în cea mai mare măsură, pentru ce votează, că a fost o lipsă de informare şi asta s-a tradus în invadarea Google după vot, căutând ce înseamnă UE.

• Coşmarul pe care îl trăiesc străinii din Marea Britanie, după BREXIT

Peste 100 de incidente rasiste s-au înregistrat de când Marea Britanie a votat pentru ieşirea din Uniunea Europeana, iar mulţi dintre vinovaţi au invocat explicit Brexitul, relatează The Independent. Un clip care ar fi fost filmat in Hackney (nord-estul Londrei) vineri dimineaţa arata un bărbat care se cearta cu cineva aflat într-o maşină. La un moment dat, bărbatul striga "Întoarce-te in tara ta". Un album a fost creat pe Facebook, intitulat "Worrying Signs" (Semne Îngrijorătoare), pentru a documenta presupusele incidente in care imigranţii sunt vizaţi de comentarii xenofobe. Potrivit unui mesaj postat pe Twitter, un italian a fost agresat doar pentru ca a întrebat pe cineva cum a votat la referendum. Victima a avut nevoie de copci si si-a pierdut un dinte in urma atacului. In vestul Londrei, sediul Asociaţiei Culturale Poloneze a fost vandalizat si acoperita cu graffitti.

• În ce condiţii vor prelua chinezii de la CEFC Energy grupul Rompetrol

Chinezii de la CEFC Energy vor prelua fostul grup Rompetrol, actualmente numit KMG International, asumându-şi toate obligaţiile acestuia faţă de statul român, inclusiv constituirea fondului de investiţii de un miliard de dolari. Azamat Zhangulov, vicepreşedinte senior al KMG International, afirma recent că noul dosar Rompetrol deschis de către DIICOT nu va afecta "în mod normal" tranzacţia cu grupul chinez CEFC, iar acesta îşi asumă obligaţiile privind constituirea fondului de investiţii de un miliard de dolari şi preluarea pachetului de 26% pentru 200 de milioane de dolari, aşa cum sunt trecute în Memorandumul Rompetrol, convenit cu Guvernul României în anul 2013. Pe de altă parte, Zhangulov avertiza că Memorandumul Rompetrol expiră la finele acestui an, astfel că statul trebuie să se mişte mai repede cu scoaterea la licitaţie a pachetului de 26% din acţiunile Petromidia şi să desemneze societatea de stat care va participa la constituirea fondului de investiţii în energie.

• Atentat pe Aeroportul Ataturk din Istanbul, 40 morţi, 120 de răniţi

Două explozii şi mai multe focuri de armă s-au auzit, marţi seară, pe Aeroportul Ataturk din Istanbul. Autorităţile turce au confirmat că a fost vorba de un atentat sinucigaş produs de doi atacatori care s-au detonat înainte să treacă de filtrele de securitate. Ministerul turc de Interne a organizat un centru de criză pentru urmărirea situaţiei, s-au anulat toate zborurile iar aeroportul a fost închis până la ora 8.00 (6.00 GMT) a zilei de miercuri. Autorităţile au impus un embargo asupra mass-media referitor la imaginile legate de atentat. Atacul a fost iniţiat cu trei explozii, iar ulterior martorii au spus că s-au auzit mai multe focuri de armă. În acest moment nu se ştie dacă atacul a fost efectuat de ISIS sau de atacatori kurzi. Totuşi, surse au declarat pentru Reuters că la originea atacului ar fi Statul Islamic.

• Parlamentul European, reuniune specială după Brexit

Parlamentarii europeni s-au reunit, marţi, într-o sesiune specială pentru a discuta despre Brexit. Europarlamentarii au elaborate o rezoluţie în care îndeamnă Regatul Unit să nu mai tragă de timp şi să invoce imediat articolul 50 din Tratatul de la Lisabona privind ieşirea din Uniunea Europeană. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut Marii Britanii să "clarifice cât mai rapid posibil situaţia" după Brexit, excluzând orice negociere cu Londra înainte de notificarea formală a cererii de ieşire din UE. "Nu ne putem instala într-o incertitudine prelungită. Aş vrea ca Marea Britanie să-şi clarifice pozitia, nu astăzi, nu mâine dimineaţă, dar rapid", a spus Juncker, în faţa Parlamentului European. "Fără negocieri", a subliniat Juncker în engleză.

• Tusk a convocat un nou summit UE în luna septembrie, fără Marea Britanie, la Bratislava

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, spune că liderii a 27 de ţări din Uniunea Europeană se vor întâlni în septembrie la Bratislava pentru a discuta viitorul organizaţiei după ieşirea Marii Britanii. Premierul britanic nu va fi invitat. Slovacia va prelua preşedinţia rotativă a UE în a doua jumătate a anului. Vorbind la Bruxelles, unde are loc un Consiliu European de două zile, Tusk a spus că summit-ul va avea loc abia în septembrie pentru că nu ar fi bine ca liderii UE "să se grăbească cu reformele". El a repetat pe de altă parte că Londra ar trebui să declanşeze cât mai curând procesul ieşirii din UE în baza articolului 50 din Tratatul de la Lisabona. O chemare similară a făcut Olanda, care deţine încă preşedinţia UE.

• BANCHERUL

• ING Bank a crescut in 2015 cat alte 30 de bănci împreună

Faptul ca o singură bancă, din Olanda, ING Bank, a reuşit anul trecut să-si majoreze activele cu 4,6 miliarde lei, cât alte 30 de bănci romaneşti împreună, poate reprezenta un indiciu pentru discrepanta uriaşa a activităţii celor 35 de bănci româneşti cate au mai rămas la finalul anului 2015. ING Bank a reuşit anul trecut performanta de a avea cea mai mare creştere a activelor (24%) dintre băncile româneşti (fără a pune la socoteala preluarea Volksbank de către Banca Transilvania), după ce in 2014 a avut o performanta mai modesta, de doar 2,8%, echivalentul a doar 1 miliard de lei. Banca olandeza si-a majorat astfel cota de piaţă in funcţie de active de la 5,1% in 2014 la 6,3% in 2015, menţinându-se însă pe locul 7 in topul celor mai mari bănci româneşti, la un punct de CEC Bank, doua de UniCredit si Raiffeisen, 6 de Banca Transilvania, 7 de BRD si 9 de BCR.

• CURENTUL

• Va asculta de Juncker, în problema BREXIT, Corina Creţu, identificată de Pacepa ca "rândunică KGB"?

Un avertisment sever a fost lansat astăzi în plenul Parlamentului European de şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker care a spus că a interzis comisarilor şi directorilor generali orice formă de dialog 'informal' sau 'secret' cu reprezentanţi ai guvernului britanic. 'Nu vor exista negocieri secrete', a subliniat Juncker. Evident că avertismentul public nu vine din senin, ci Juncker are informaţii că unii comisari ar putea încerca să aibă contacte în afara Comisiei cu membrii guvernului britanic. Desigur că deşi comisarii sunt numiţi la propunerea ţărilor din care vin, aceştia nu pot în cadrul Comisiei Europene să facă jocuri pentru ţările lor. Şi atunci ale cui jocuri ar putea face ei? Noi nu ştim şi nici nu vom şti vreodată dacă Corina Creţu a fost sau nu o rândunică KGBistă. Dar un lucru e cert: premierul David Cameron a afirmat că Rusia are un interes în ieşirea Marii Britanii din UE iar ministrul de Externe britanic, Philip Hammond, a declarat pentru BBC că rezultatul referendumului din 23 iunie îl face fericit probabil pe preşedintele rus Vladimir Putin.

• Sistemul de sănătate britanic este în pericol după BREXIT

Ministrul de Finanţe al Marii Britanii, George Osborne, a anunţat marţi dimineaţă că efectele economice ale ieşirii din UE vor fi resimţite de către cetăţenii britanici, care se vor confrunta cu majorarea taxelor şi reducerea cheltuielilor statului în domeniile principale, inclusiv sănătate publică, pentru ca executivul să poată gestiona provocările economice lansate de Brexit, scrie Reuters. "Suntem nevoiţi să livrăm securitate fiscală cetăţenilor, să demonstrăm statului şi întregii lumi că executivul britanic poate să trăiască cu propriile măsuri", a declarat Osborne. Osborne a specificat că "propriile măsuri" se referă inclusiv la majorarea taxelor. Un număr mare de britanici au votat pentru "ieşirea" din UE tocmai pentru că liderii campaniei pro-Brexit au promis că toată contribuţia ţării la bugetul european, care se ridica la 350 de milioane de euro, dintre care o parte din bani se întorceau în Marea Britanie sub formă de subvenţii, va fi direcţionată spre sistemul naţional de sănătate, lovit puternic de măsurile de austeritate.

• CURIERUL NATIONAL

• Execuţia bugetului general consolidat în primele 5 luni s-a încheiat cu un deficit de 780 mil. lei

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a anunţat că execuţia bugetului general consolidat pe primele cinci luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 780 de milioane de lei, respectiv 0,10% din PIB, faţă de un excedent de 6,32 miliarde de lei, respectiv 0,89% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2015. "Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 91,2 miliarde de lei, reprezentând 12% din PIB, au fost cu 2,1% mai mici în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. S-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din: impozitul pe profit (+11,3%), accize (+7,4%), contribuţii de asigurări sociale (+6,1%), impozitul pe salarii şi venit (+1,7%), precum şi din taxa pe utilizarea bunurilor (+13,3%), în special din taxele pe jocuri de noroc", se arată în comunicatul remis presei.

• Parisul, Berlinul şi Roma - unite în faţa Londrei

Posturile de televiziune europene au rezervat luni seară un amplu spaţiu în Jurnalele de actualităţi întâlnirii de la Berlin a Angelei Merkel cu preşedintele francez François Hollande şi cu premierul italian Matteo Renzi. Scopul urmărit a fost, potrivit comentatorilor presei scrise şi ai posturilor de radio şi TV, să arate unitatea "de neclintit" a europenilor în faţa loviturii primite prin votul care a decis ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Prezenţi la o întâlnire cu marele număr de ziarişti aflaţi în aceste zile în capitalele fierbinţi ale Europei, cei trei lideri au dorit să-şi afişeze unitatea şi, mai ales, fermitatea în faţa Londrei, cu o zi înaintea summitului european special consacrat relaţiilor viitoare ale UE cu Marea Britanie.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Grup de români blocaţi pe aeroportul din Istanbul. Echipa consulară încearcă să-i preia

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat că există un mai mulţi cetăţeni români blocaţi în zona liberă a aeroportului Ataturk din Istanbul, iar o echipă de la Consulatul României s-a deplasat în zona aeroportului încercând să îi preia. Potrivit Guvernului, până la această oră, nu sunt date referitor la cetăţeni români implicaţi în atentat. Este vorba despre români care aşteptau să plece cu o cursa Turkish Airlines, spre Bucureşti, însă zborul a fost anulat. Echipa de la consulat s-a deplasat la aeroport şi încearcă să îi preia.

• Victor Ponta SE AFLĂ la Istanbul şi se îndrepta spre aeroport când s-a produs ATENTATUL

Fostul premier Victor Ponta urma să părăsească Istanbulul marţi seară, cu o cursă aeriană şi se afla în apropiere de aeroport când s-a produs atentatul. Maşina sa a fost întoarsă din drum de autorităţile turce. Ulterior, Ponta şi-a exprimat pe Facebook solidaritatea cu poporul turc în lupta cu teroriştii. Doi suspecţi s-au aruncat în aer marţi seară pe Aeroportul Internaţional Ataturk din Istanbul în faţa punctelor de control de la terminalul de sosiri, după ce poliţia a deschis focul asupra lor. "Eu am fost mai norocos decât alţi români în sensul în care eram în maşină aproape de intrarea la aeroport. Ne-au întors din drum şi am plecat, însă ar trebui să ştiţi că o cursă de la ora 21,54 de la Bucureşti a aterizat acum şi probabil că românii sunt blocaţi acolo", a spus el la Digi24

• Nimeni nu ştie care este averea României

Ultima evaluare a bunurilor de care dispune România a fost realizată de Institutul Naţional de Statistică (INS) în 1990. Structura şi valoarea avuţiei naţionale de la acel moment se regăseşte în Anuarul Statistic al României, ediţia 1991. "În anul 1990, avuţia naţională, la valoarea rămasă, era evaluată la 3915,2 miliarde lei vechi, fiind de 4,5 ori mai mare decât produsul intern brut din acel an", se arată într- un răspuns transmis de Ministerul Finanţelor Publice la Parlament. De atunci, nimeni nu ştie care este soldul contului patrimoniului naţional cu activele financiare şi nefinanciare.

• UNPR a pierdut 15 parlamentari în 24 de ore

PSD a început să racoleze pe bandă rulantă senatori şi deputaţi UNPR, 15 parlamentari progresişti plecând din partid în decurs de mai puţin de 24 de ore. Mişcările de trupe au loc în contextul în care UNPR se pregăteşte de o fuziune cu PNL, iar PSD nu vrea să lase PNL-ul să facă majoritate în Parlament. Unul dintre demisionari, senatorul Lucian Iliescu, a explicat ieri că a plecat la PSD în urma unei "discuţii pozitive" cu preşedintele partidului Liviu Dragnea. "Am fost accidental în grupul în care am fost şi am fost tratată cum am fost. Opt ani am votat alături de PSD", a spus şi senatoarea Florentina Jipa. În acest timp, UNPR a contestat în Senat votul din şedinţa de luni în care grupul senatorial a fost desfiinţat. Europarlamentarul UNPR Doru- Claudian Frunzulică a plecat şi el, ieri, la PSD, fiind nemulţumit de "negocierile purtate pentru fuziunea prin absorbţie cu PNL".

• JURNALUL NATIONAL

• Nota de plată a Brexit-ului a ajuns în România

Exportatorii români care au contracte în Marea Britanie pierd zilnic 1,5 milioane de euro ca urmare a deprecieri lirei sterline cu 15%. Dacă situaţia se va menţine mult timp, firmele vor fi în pragul dezastrului. Şi agricultorii vor avea mai puţini bani. Marea Britanie estea a cincea destinaţie de export pentru România, cu un volum total de 649,9 milioane de euro în primul trimestru din acest an, în creştere cu 15,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, potrivit datelor furnizate de Ministerul Economiei. "La o cădere a lirei sterline de 15%, avansată de consilierul guvernatorului BNR, Lucian Croitoru, înseamnă că noi vom pierde 1,5 milioane de euro în fiecare zi de export ", a explicat Mihai Ionescu, copreşedintele Consiliului de Export al României.

• Ministrul britanic al Finanţelor: Ne ajustăm la viaţa din afara UE şi nu va fi atât de roz ca viaţa în interiorul UE

Marea Britanie va trebui să majoreze taxele şi să reducă cheltuielile, pentru a face faţă dificultăţilor economice provocate de votul pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană (Brexit), a declarat marţi ministrul britanic de Finanţe, George Osborne, într-un interviu acordat BBC, transmite Reuters. "Vom face tot posibilul pentru a furniza securitate fiscală populaţiei, vom arăta ţării şi întregii lumi că Executivul poate cheltui pe măsura bugetului", a explicat Osborne. Întrebat dacă asta implică majorarea taxelor şi reducerea cheltuielile, ministrul britanic de Finanţe a răspuns: "Categoric, da". George Osborne a avertizat: "Suntem într-o perioadă prelungită de ajustări economice în Marea Britanie. Ne ajustăm la viaţa din afara UE şi nu va fi atât de roz ca viaţa în interiorul UE".

• Guvernul Ciolos a stabilit măsuri pentru intabularea gratuită a terenurilor agricole

Guvernul a stabilit marţi, printr-o ordonanţă de urgenţă, o serie de măsuri care asigură înscrierea urgentă şi gratuită în folosul cetăţenilor şi garantarea proprietăţii statului, prin înregistrarea sistematică în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, potrivit unui comunicat al Executivului, remis AGERPRES. Potrivit actului normativ, unităţile administrativ-teritoriale vor înscrie în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară imobilele din extravilan, indiferent de calitatea titularului dreptului, respectiv proprietar, titular al unui drept real asupra imobilului sau posesor.

• NATIONAL

• FSB a atacat România!

Doua ştiri aparent fără legătură intre ele sunt dovada că atacul a fost deja declanşat, mai devreme decât se aştepta oricine. Pe de o parte este vorba despre "anihilarea" lui Vasile Filat, fostul premier moldovean fiind condamnat, in regim de urgenta, la noua ani de închisoare. Si, cu toate păcatele lui, nimeni nu poate tăgădui ca pana nu de mult atotputernicul Filat reprezenta partida pro-românească din Republica Moldova. Filat a ordonat arestarea miliardarului Renato Usatii, identificat de către serviciile secrete moldoveneşti ca fiind omul FSB-ului trimis de Moscova pentru declanşarea unei rebeliuni militare in Republica Moldova. La prima vedere fără nicio legătură cu condamnarea lui Filat, Rafinăria din Oneşti este imediat cumpărata de o "săgeata" a lui Usatii, care a anunţat deja că vrea sa prelucreze in Romania petrol din Rusia si Iran. Si acesta este doar începutul...

• Islanda a investit in fotbal ca să combată alcoolismul

Reprezentanta unei tari "cu mai mulţi vulcani decât fotbalişti" (Gary Lineker) i-a dat Angliei un Brexit si de la Euro 2016. In Islanda, autorităţile au ales să dezvolte acest sport pentru a combate o plagă socială. Problema alcoolismului in rândul tinerilor i-a convins pe politicieni că doar fotbalul mai salvează viitorul tarii. De aici începe aventura care a dus naţionala lui Arnasson si Bodvarsson in sferturile de finală ale unui Campionat European si asta la chiar prima lor participare! Cu 14 ani in urma, in Islanda exista un singur teren de fotbal acoperit, prea puţin spre deloc folosit de copii. In schimb, tinerii preferau sa bea pe rupte (de frig, de plictiseala, de izolare). Alcoolismul era una dintre cele mai stringente probleme, moment in care autorităţile au demarat un program care a dat rezultate extraordinare: fotbalul a fost ales ca mijloc de luptă cu alcoolismul.

• Naţionalizare PSD pe mana DNA

Senatorul PSD Şerban Nicolae a depus un proiect de lege care prevede blocarea privatizărilor in domenii strategice si restituirea integrala a activelor privatizate fraudulos, pana acum. Un soi de naţionalizare a zonei strategice, desigur, cu implicarea DNA acolo unde este cazul, că altfel nu se poate...Practic, legea iniţiată ar bloca pentru cinci ani privatizări la Hidroelectrica, CFR, la Posta Romana sau in domeniul energiei si resurselor strategice, iar in cazul recuperării activelor, aceasta ar urma sa se aplice si in cazul acţiunilor la Fondul Proprietatea pe care le-au primit samsarii de drepturi litigioase, daca există decizii ale instanţelor care stabilesc definitiv existenta unei fraude. Astfel, daca legea trece, DNA va avea de scris încă un capitol din marea carte a spolierii României. Proiectul de lege ar urma sa fie dezbătut in urgenta, la Senat, ceea ce înseamnă că ar putea fi votat pana in luna octombrie. Ulterior, urmează dezbaterea in Camera.

• PUTEREA

• Noul Proiect de ţară al României, adaptat la Brexit, va fi lansat pe 5 iulie

Proiectul de ţară, de care vorbea recent premierul Dacian Cioloş, va fi lansat pe 5 iulie la Palatul Parlamentului, au declarat pentru ziarul PUTEREA reprezentanţi ai Ministerului Economiei. Proiectul se doreşte a fi o strategie de dezvoltare economică pentru România, pe termen mediu şi lung, pe diverse domenii de activitate. În realizarea acestui proiect, autorităţile s-au consultat cu Banca Naţională a României (BNR), Banca Mondială şi cu Academia România. "Noi ne dorim ca investitorii să continue să investească în România. Am demarat astfel o analiză, la nivelul Ministerului Economiei, privind schimburile comerciale dintre România şi Regatul Unit, vrem să vedem care este impactul financiar al Brexit-ului, dacă vor fi costuri suplimentare în situaţia în care Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană. Documentul conţine şi un set de iniţiative", au declarat, pentru PUTEREA, oficiali ai Ministerului Economiei.

• Două din trei termocentrale româneşti funcţionează ilegal

Un raport al Greenpeace asupra stării termocentralelor din România arată că 21 de cele 31 de grupuri energetice care utilizează combustibili fosili funcţionează fără să aibă autorizaţie integrată de mediu, scrie Profit.ro. Organizaţia specializată în protecţia mediului enumeră printre uzinele termoelectrice aflate în ilegalitate câteva dintre cele mai importante nume din domeniul producţiei de energie electrică, cum ar fi CET Govora sau Electrocentrale Deva. Unele termocentrale au reuşit să construiască unităţi de reducere a emisiilor de dioxid de sulf, să reabiliteze instalaţiile de reducere a emisiilor de pulberi, dar nu şi pentru emisiile de oxizi de azot. Astfel, unele termocentrale s-au închis pentru că nu au reuşit să reducă poluarea. Altele au continuat să funcţioneze, dintre acestea o bună parte fără a respecta standardele de emisii şi, în unele cazuri, fără autorizaţii integrate de mediu valabile.

• ROMANIA LIBERA

• Schimbare de strategie: Guvernul Cioloş iese la atac

Miniştrii cabinetului condus de Dacian Cioloş au început, în ultima perioadă, să atace deciziile controversate luate de liderii partidelor politice: contractele preferenţiale, dezincriminarea conflictului de interese, pensiile speciale pentru aleşii locali. Poziţiile publice dure vin după ce PSD a decis să nu depună o moţiune de cenzură împotriva Guvernului, ci să diminueze, în schimb, puterile Executivului, reducându-i posibilitatea de a emite ordonanţe pe durata vacanţei parlamentare. În planul lui Li­viu Dragnea, PSD spera să obţină voturi la alegerile parlamentare atacând Guvernul Cioloş, tocmai limitându-i posibilitatea de acţiune şi mizând pe lipsa de replică a miniştrilor, aşa cum s-a întâmplat înainte de alegerile locale.

• Brexit - un şantaj mascat? Se aşteaptă verdictul summitului de la Bruxelles

Liderii ţărilor membre UE s-au reunit în primul summit organizat după referendumul de săptămâna trecută din Regatul Unit. Londra tergiversează declanşarea procedurii de ieşire şi cere un statut preferenţial. La acest summit, liderii europeni vor încerca să facă presiuni asupra Marii Britanii să declanşeze procedura de "divorţ" fără a mai trage de timp, din cauza riscurilor economice. În timp ce Marea Britanie încearcă să asigure pieţele (aflate în derivă după rezultatul referendumului) în privinţa capacităţii sale de a surmonta criza născută din votarea Brexit şi scăderea notei de la "triplu A" la "dublu A", Germania, Franţa şi Italia au anunţat că vor da "un nou impuls" proiectului european. În acelaşi timp, aceste ţări - cele mai importante economii din zona euro - au exclus orice negociere cu Londra câtă vreme cererea de ieşire din UE nu este formalizată.

• ZIARUL FINANCIAR

• Bancherii români: Brexitul va avea un efect limitat. Noi vrem să creştem

Viceguvernatorul Bogdan Olteanu: Impactul Brexitului pe piaţa internă este limitat, pieţele funcţionează şi lichiditatea circulă. Brexitul - ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană - va avea un impact limitat asupra sistemului bancar şi economiei româneşti şi s-ar putea transforma în oportuni­tate pentru România dacă cadrul legislativ şi cel investiţional vor fi predictibile şi nu vor mai exista surprize de genul legii dării în plată, au concluzionat bancherii prezenţi ieri la ZF Bankers Summit 2016. "Eu cred că România ar putea după Brexit să atragă investitorii străini, iar ceea ce ne trebuie acum este un cadru legislativ atractiv. Oportunitatea există de mult timp, problema este că nu reuşim să stabilim un mediu prietenos. În loc să lucrăm pentru acest lucru noi introducem legi care se aplică retroactiv", a explicat Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen România, făcând trimitere la legea dării în plată.

• Cristian Ghinea, Ministrul fondurilor europene: "Astăzi sunt autostrăzi blocate doar pentru că lipseşte un aviz sau pentru că există un conflict între două ministere"

În următoarea perioadă, Ministerul Fondurilor Europene va crea un departament special pentru pregătirea proiectelor strategice şi va aduce experţi din marile bănci internaţionale. "Avem banii, dar capacitatea administraţiei de a scrie proiecte este foarte limitată. Vom folosi banii de asistenţă tehnică de la Uniunea Europeană", a spus Cristian Ghinea, ministru al fondurilor europene, în cadrul emisiunii de business ZF Live. Exerciţiul financiar 2007 - 2013 a fost un cvasieşec pentru România, care a avut cea mai redusă rată de absorbţie din UE - sub 65-66% din fondurile structurale - faţă de, cel mai probabil, cea mai mare nevoie de bani pentru infrastructură din Uniune. Nu mai puţin de 1,7 miliarde de euro au fost pierdute de la autostrăzi şi căi ferate şi cam tot atâţia bani de la Mediu (canalizări, amenajări ecologice). Şapte miliarde de euro pierduţi în total din exerciţiul financiar 2007 -2013.

• Românii au cheltuit 160 mld. lei pe mâncare, electrocasnice, mobilă şi bricolaj în 2015

Comerţul cu amănuntul este a doua cea mai impor­tan­tă industrie a României după cifra de afaceri totală de 160 mld. lei anul trecut, plus 10% faţă de 2014. Pe primul loc se află comerţul cu ridicata, iar pe poziţia urmă­toa­re se află producţia şi furnizarea de energie. Românii au lăsat anul trecut la casele magazinelor, fie ele alimentare, de electrocasnice, bricolaj sau mobilă, aproape 150 de miliarde de lei, o sumă record pentru ultimii opt ani, pentru care există date disponibile. Datele nu includ şi vânzările auto. Evoluţia favorabilă a comerţului cu amănuntul de anul trecut a fost susţinută de o serie de măsuri de relaxare fiscală precum reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% la 1 iunie.