REVISTA PRESEI 29.09.2011

• ADEVARUL

• Moody's: Riscul ca România să intre în incapacitate de plată creşte cu fiecare săptămână

Şansele ca statul român să intre în incapacitate de plată în următorii cinci ani au crescut substanţial, iar probabilitatea ca acest lucru să se întâmple în următoarele 12 luni s-a dublat săptămâna trecută, potrivit datelor agenţiei de evaluare financiară Moody's. Riscul ca România să intre în incapacitate de plată în următorii cinci ani a crescut la 8,9%, iar şansele ca acest eveniment să se producă în următoarele 12 luni s-au dublat săptămâna trecută, de la 0,76% la 1,35%, potrivit economiştilor agenţiei Moody's. În urmă cu un an, şansele ca statul român să nu-şi mai poată onora plăţile într-o perioadă de 12 luni era de 1,29%.

• Barroso sprijină taxa pe tranzacţiile financiare. România analizează impactul asupra sistemului bancar autohton

José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a propus taxarea tranzacţiilor financiare (măsură ce vizează sectorul bancar), fondurile obţinute în acest fel urmând a fi folosite pentru consolidarea sistemelor financiare în blocul comunitar, numind decizia "o chestiune de corectitudine". În discursul susţinut în faţa Parlamentului European, Barroso a declarat că ţările care folosesc euro trebuie să se îmbarce într-o coordonare economică mai strânsă pentru a proteja moneda unică, iar schimbarea tratatelor europene - un proces anevoios şi care divizează - ar putea fi necesare pentru a obţine acest lucru.

• Cum vede Germania salvarea Greciei: să-şi vândă toate activele publice pentru 125 miliarde euro

Consultanţii germani au pus la cale un plan menit să rezolve problema Greciei şi să ajute la relansarea economiei ţării, iar principala idee este ca toate activele publice să fie incluse într-o structură care să fie apoi vândută unei instituţii europene pentru 125 miliarde de euro. Datoria publică ar fi astfel redusă de la 145% din PIB la 88% din PIB. Acest plan a fost denumit "Eureca" şi ar fi fost conceput pe lângă planurile oficiale, potrivit cotidianului francez La Tribune şi ar trebui să se deruleze în şase etape. Într-o primă fază, toate proprietăţile de stat ale Greciei - bănci, imobiliare, porturi, operatori de telefonie etc, ar trebui să fie incluse într-o structură comună. Aceste active sunt estimate la 125 miliarde de euro. O astfel de măsură a fost aplicată în Germania după căderea Zidului Berlinului, în 1990.

• Cel mai apropiat consilier al Angelei Merkel a devenit cel mai dur critic al ei

Jens Weidmann, noul preşedinte al băncii centrale germane, a fost unul dintre cei mai apropiaţi consilieri ai Angelei Merkel, cancelarul Germaniei. Acum, el a devenit unul dintre cei mai duri critici ai acesteia, din cauza acţiunilor sale vizavi de criza din Europa. Angela Merkel a fost foarte dezamăgită atunci când Axel Weber, fostul guvernator al băncii centrale a Germaniei şi membru al Consiliului Guvernator al Băncii Centrale Europene (BCE), a demisionat. Seful băncii centrale germane era nemulţumit de faptul că BCE continuă să cumpere masiv obligaţiuni guvernamentale ale statelor din zona euro considerate riscante. Acum, cel care l-a înlocuit pe Weber este la fel de nemulţumit precum predecesorul său faţă de politicile BCE şi câştigă din ce în ce mai mulţi aliaţi, transmite publicaţia germană "Der Spiegel".

• Indienii de la ArcelorMittal vor fi şi anul viitor "băieţi deştepţi" în energie

Şeful ArcelorMittal Galaţi a deconspirat faptul că va cumpăra energie pentru anul viitor tot de la Hidroelectrica, cel mai ieftin producător din România, deşi legea prevede achiziţii doar de pe bursă. Anul acesta a debutat cu un scandal pe piaţa de energie: combinatul siderurgic ArcelorMittal Galaţi a încheiat un contract cu Hidroelectrica pentru achiziţia unei cantităţi uriaşe de electricitate, la un preţ cu 25% mai mic decât media pieţei. Tranzacţia a fost la limita legii, pentru că, deşi s-a încheiat pe bursa de energie OPCOM, cei doi parteneri au apelat la un artificiu: Mittal a cerut energie la un preţ foarte mic, la care doar Hidroelectrica putea să-i livreze.

• Cum injectăm bani în economia României

Prin reducerea dobânzii de politică monetară şi a rezervelor minime obligatorii, BNR ar da economiei gura de oxigen de care are nevoie. Trase în jos de evoluţiile de pe pieţele globale, companiile româneşti se luptă pe plan local cu o lipsă cruntă de lichidităţi. Şi asta nu pentru că banii nu ar exista. Statisticile arată că, la jumătatea anului, aproximativ 45 de miliarde de lei erau "parcate" de băncile comerciale în depozite făcute la Banca Naţională a României (la o dobândă de 2,25%). Acestea sunt cifrele care susţin declaraţii precum cea făcută de Manfred Wimmer, directorul executiv al Erste Bank - acţionarul majoritar al Băncii Comerciale Române (cea mai mare bancă din România), care, într-o conferinţă de presă, spunea că "există suficient de multă lichiditate în sistem, doar că cererea de credite este foarte redusă!". Problema este că agenţii economici nu au acces la acei bani!

• Inflatie vs crestere economica

Prea mulţi bani în piaţă pot părea periculoşi, pentru că pot reaprinde spirala inflaţionistă. Dar o prudenţă excesivă însă este deplasată atunci când economia se apropie cu fiecare zi de prăpastia recesiunii. Iar o astfel de stricteţe din partea BNR se justifică cu atât mai puţin acum, când perspectivele inflaţioniste sunt în scădere. Acesta este, de altfel, şi punctul de vedere al economistului Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe al României, care susţine că Banca Naţională a României ar putea opera o reducere a dobânzii de politică monetară, având în vedere scăderea abruptă a ratei inflaţiei, dar şi perspectivele pentru următorul an - 3,4% - 3,8%. "Lichiditatea care bălteşte pe termen scurt este asemenea bălţilor de la marginea unui ogor afectat de secetă.'' Lucian Isar analist economic

• Dăianu: Nu este raiul pe pământ în zona euro

Evoluţia economică a României depinde foarte mult de ceea ce se întâmplă în Uniunea Europeană, iar faptul că ţara noastră nu este membră a zonei euro constituie un atu, consideră profesorul de economie Daniel Dăianu. "Eu nu consider că este raiul pe pământ să fii în zona euro, aşa cum cred alţii. Dacă nu eşti pregătit, eşti mort", a declarat Dăianu, la un seminar organizat de Coface. El a spus că printre plusurile economiei româneşti se numără şi capacitatea de ajustare fiscală, dar şi nivelul încă redus al datoriei publice (39,4% din PIB). Totuşi, ritmul de creştere a datoriei publice îngrijorează, la fel şi gradul redus de absorbţie a fondurilor UE.

• Franţa, buget auster. Grecia, noi impozite

Parisul şi-a propus pentru anul următor economii de 11 miliarde de euro, în timp ce Atena introduce un nou impozit imobiliar pentru a face rost de bani. După Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania şi Italia, a venit rândul Franţei să treacă la rigoare bugetară. Cabinetul François Fillon şi-a prezentat ultimul buget din această legislatură şi acesta este axat în special pe reducerea deficitelor. Executivul francez şi-a propus reducerea deficitului public de la 5,7% din PIB cât a fost în acest an, la 4,5% anul viitor şi la 3% în 2013, adică la plafonul stabilit de Bruxelles.

• Minciuni statistice: rata şomajului

Aproape 300.000 de şomeri lipsesc din registrele Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă. Zilele trecute, Silviu Bian, şeful ANOFM, vorbind despre rata şomajului estima că nu va depăşi 5% în acest an. După standardele europene însă, România are o rată a şomajului aproape dublă faţă de cea la care fac referire oficialităţile. Astfel, pentru aceeaşi perioadă citată mai sus, respectiv luna august 2011, rata şomajului raportată de Eurostat (Oficiul European de Statistică) pentru România a fost de 7,1%, în uşoară scădere faţă de 7,3% înregistrată atât în iunie, cât şi în iulie.

• Europa devine paznic al bugetelor naţionale

Parlamentul European a votat miercuri pachetul de legi privind guvernanţa economică. Cele mai importante obiective ale pachetului de legi se referă la un control mai strict şi timpuriu al datoriilor fiecărui stat membru, obligă ţările UE să intervină dacă apar dezechilibre bugetare şi să raporteze corect statisticile naţionale. Pachetul de şase acte legislative, aflat în dezbaterea Bruxelles-ului de aproape un an, şi negociat intens între Comisie, Parlament şi Consiliu, a întrunit acordul celor trei părţi de-abia acum o săptămână. Documentul prevede aceleaşi ţinte bugetare pentru statele UE: deficit bugetar de cel mult 3 la sută din Produsul Intern Brut şi un nivel al datoriei maxim de 60 la sută din PIB.

• CURENTUL

• Mihai Ghezea, directorul ziarului "Atac", reţinut pentru şantaj

Mihai Ghezea, directorul ziarului "Atac", a fost reţinut de procurori, în cursul zilei de miercuri, sub acuzaţia de şantaj. Surse judiciare, citate de Mediafax au declarat că Ghezea l-ar fi şantajat, prin intermediul unui contract de publicitate, pe omul de afaceri Ioan Niculae, patronul Holdingului InterAgro şi al echipei de fotbal Astra Ploieşti. Conform aceloraşi surse, Ghezea a fost ridicat de pe stradă, de undeva din zona Pieţei Victoria şi a fost dus, pentru audieri, la Poliţia Capitalei. În această primă fază, pe numele directorului de la "Atac" a fost emisă o ordonanţă de reţinere urmând ca procurorii de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 4 să ceară în faţa instanţei, emiterea pe numele lui Ghezea a unui mandat de arestare preventivă.

• ANI, ciopârţită de USL în Parlament

Demnitarii care deţin mai puţin de 5% din acţiunile unei societăţi comerciale nu vor mai fi obligaţi să declare contractele în derulare ale respectivei societăţi, conform unei modificări la Legea ANI adoptată, miercuri, în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor. Deputaţii din Comisia juridică au aprobat, ieri, două modificări la Legea ANI, prin care declaraţiile de avere şi de interese să poată fi depuse şi în sistem online şi, respectiv, ca persoanele care deţin sub 5% din acţiunile la o societate să nu mai fie obligate să treacă în declaraţia de conflict de interese contractele în derulare.

• CURIERUL NATIONAL

• Europa, fără soluţii. Ce face România?

Ionescu (Coface): Stimulii guvernelor se epuizează în timp ce Europa este vulnerabilă iar moneda euro trece printr-o "criză existenţială". "Petrecerea pe datorie s-a încheiat", iar România este afectată din cauza dependenţei ridicate de capitalurile străine. Dăianu: Suntem copleşiţi de evenimente extreme de care nu putem să ne decuplăm. Economia globală va traversa în anii următori o etapă dificilă, marcată de incertitudine, iar România trebuie să facă eforturi pentru a accesa fondurile structurale europene, în condiţiile în care investiţiile străine directe ajung la un minim al ultimilor 7-8 ani şi nu asigură decât o treime din necesarul de finanţare, a fost una din concluziile conferinţei organizate ieri de compania de evaluare financiară Coface.

• Stolojan: Dacă economia începe să-şi revină, trebuie redusă TVA

Europarlamentarul PDL Theodor Stolojan a declarat, la un post de radio, că, în măsura în care creşterea economică începe să depăşească 1, 2 sau 3 puncte procentuale, trebuie redusă TVA şi eventual alte contribuţii sociale, în 2012 sau 2013. Potrivit lui Stolojan, România are un avantaj incredibil, care trebuie materializat - fondurile europene. "Să nu uităm, discutăm de circa 34 de miliarde de euro, avantaj pe care nu-l au multe ţări astăzi. Deci să folosim aceste fonduri europene. (...) Să le folosim ca un accelerator în această perioadă de criză, să spunem", a adăugat Stolojan. Democrat-liberalul Theodor Stolojan susţine că este târziu pentru o remaniere şi că populaţia nu va fi determinată să îşi schimbe opinia faţă de PDL, el menţionând că Guvernul ştie ce are de făcut şi se află înaintea susţinerii bugetului pe anul viitor.

• Investitorii nu cumpără SIF pentru că fug de necunoscuta Erste

Florin Cătinaş (WBS România): În prezent investitorii nu contează decât pe cash-ul rezultat din tranzacţie, care reprezintă numai 20% din valoarea pachetului. Ieri am consemnat la Bursa de Valori Bucureşti o şedinţă de scăderi uşoare marcată de o lichiditate slabă, rulajul din piaţa reglementată cifrându-se la numai 13,1 milioane lei. Indicii nu au rezistat decât în prima oră de tranzacţionare în zona nivelurilor de referinţă ale sesiunii precedente, după care s-au înscris pe o tendinţă descendentă.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Ţiganii din estul Europei: butoiul cu pulbere interetnic poate exploda oricând

Manifestaţiile contra romilor din Bulgaria n-au rămas neexploatate de politicienii de la Sofia, dar violenţele interetnice nu s-au stins cu totul în zonă. Protestele faţă de comunităţile rome au continuat zile în şir în Bulgaria, după crima de la sfârşitul săptămânii trecute din Katuniţa. Aproape 300 de oameni au fost arestaţi de poliţie, pentru a preveni extinderea violenţelor interetnice. Tatăl tânărului ucis în incidentul respectiv, de către rudele bulibaşei din zonă a cerut, însă, ca tragedia sa să nu fie folosită în scopuri electorale.

• Doctorul Ciuhodaru îl loveşte la operaţie pe Voiculescu

Tudor Ciuhodaru este o pierdere importantă pentru PC, având mari şanse să câştige Primăria Iaşiului. Candidat la Primăria Iaşiului, deputatul Tudor Ciuhodaru a părăsit PC-ul. Conform unor surse parlamentare, el s-a înscris în UNPR, cu care negociază de aproximativ o săptămână. Decizia medicului parlamentar a venit la scurt timp după ce, la finalul întâlnirii conducerii PC cu liderii de filiale, liderul conservator, Daniel Constantin, anunţa că, prin acţiunile sale din ultima perioadă, printre care voturile din parlament alături de reprezentanţii puterii, Ciuhodaru "s-a autoexclus din PC şi din USL".

• Telegondola: soluţia care ne scapă de traficul infernal din Bucureşti

Noile mijloace de transport din Capitală vor circula pe un traseu de 10 kilometri. Acestea vor ajunge la o înălţime de 85 de metri şi vor avea o viteză de 5 metri pe secundă. Ideea telegondolelor cu o capacitate de 4-6 persoane aparţine primarului sectorului 2, Neculai Onţanu, care vrea ca bucureştenii să se poată deplasa, în acest mod, peste lacurile de pe râul Colentina până în zona Herăstrău. Proiectul a fost lansat în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Sectorului 2 al Capitalei. Practic, noul mijloc de transport va face legătura între zonele Şoseaua Pantelimon, Şoseaua Colentina şi Sectorul 1, zona Parc Herastrau. Dacă proiectul va fi finalizat, bucureştenii mai au o şansă să scape de traficul infernal.

• JURNALUL NATIONAL

• Prognoze apocaliptice pentru România: stagnare economică, inflaţie galopantă, bani puţini

Prognozele au fost realizate de Comisia Naţională de Statistică şi Institutul Naţional de Cercetări Economice. Deşi oficial România îi dă înainte cu predicţia oficială de creştere economică de 1,5% pentru anul acesta şi 3,5%-4% pentru 2012, autorităţile ţin sub lacăt o serie de prognoze aproape apocaliptice pentru economia ţării noastre. Cele trei scenarii includ unul de bază, fundamentat pe prognozele oficiale, şi condiţiile negociate cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), plus încă două, nefavorabile. Dintre acestea, unul este gândit ca fiind mult mai extrem, şi presupune o stagnare pe mai mulţi ani a economiei la stadiul actual.

• Statul minimal scoate America din criză

În vreme ce Europa se înfundă mai mult în birocraţie, Statele Unite dau răspunsul corect: Depolitizarea economiei politice. Rezerva Federală a Statelor Unite (Fed) a decis să nu mai recurgă la re­la­xare cantitativă (quantitative easing - QE3), ci să schimbe obligaţiuni cu scadenţă scurtă pe titluri cu maturitate lungă. Această măsură echivalează cu o majorare de dobânzi pe termen scurt (până la doi ani) şi, implicit, cu o creştere a profiturilor instituţiilor financiare, care beneficiază astfel de spaţiu pentru creditare. Ceea ce merită însă subliniat este că "impulsul" Fed trebuie însoţit neapărat şi de o îmbunătăţirea a mediului economic. Aşadar, iniţiativa privată e pe cale să fie sprijinită în SUA de credit, la care s-ar putea adăuga şi un mediu de business mai atractiv în măsura în care scad impozitele, cheltuielile publice stagnează şi statul renunţă să mai investească.

• Dacă Grecia falimentează, cinci bănci din România ajung sub controlul unui stat pe perfuzii

România trebuie să pregătească un Plan B care să vizeze intrarea Greciei în faliment, caz în care cinci bănci de pe piaţa locală ar ajunge să fie controlate de un stat elen "pe perfuzii", consideră Daniel Dăianu, fost ministru al Finanţelor. "Ce fac cu băncile mele, dacă s-ar întampla o cădere controlată a Greciei? Băncile din Grecia ar fi naţionalizate. Trebuie să avem, ca toate celelalte ţări, un plan B, dacă se declară default-ul Greciei. Cinci bănci din România ar ajunge sub controlul unui stat elen care este pe perfuzie. Atunci care ar fi conduita statului român? Şi statul ar zice atunci: Nu ni s-a permis să recapitalizăm CEC-ul, când toate băncile occidentale erau perfuzate cu bani publici", a explicat Dăianu.

• NATIONAL

• Guvernul, sabotat din interior

Pe langa ruptura care a intervenit in relatia cu presedintele tarii, Emil Boc, in calitate de sef al Executivului, trebuie acum sa faca fata si atacurilor din interiorul coalitiei. Majoritatea pe care se sprijina Guvernul se duce usor-usor de sufletul intereselor personale/electorale. De la inceputul sesiunii parlamentare, coalitia cu greu mai reuseste sa-si adune oamenii la vot. Daca la Camera Deputatilor lucrurile sa zicem ca merg cat de cat, la Senat, vechea garda democrata (Vasile Blaga, Radu Berceanu, Petru Filip etc) a pus deja in aplicare un plan mai vechi care viza blocarea la mantinela a lui Emil Boc si a initiativelor promovate de echipa acestuia. In aceste conditii, PDL cu greu mai reuseste sa aduca 30 de senatori la vor din totalul de 49.

• PDL, acuzat ca a luat mita de 1 milion de euro pentru o nominalizare la sefia Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor

Social-democratii au anuntat ca vor depune plangeri penale impotriva liderilor PDL din Camera Deputatilor - Roberta Anastase, Ioan Oltean si Daniel Buda, care ar fi girat adoptarea unor rapoarte ilegale in sedinta plenului reunit de ieri. Senatorul PSD Sorin Bota ii cere secretarului general al Camerei Deputatilor sa faca publice imaginile de pe camerele de supraveghere de marti, pentru a se vedea cum un om de afaceri a trecut de filtre fara niciun control, deoarece ar fi fost asteptat de Ioan Oltean. In plus, senatorul PSD acuza PDL ca ar fi luat mita un milion de euro ca sa il propuna pe Romeo Ionut Comaniciu la presedintia Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.

• PUTEREA

• Ce vor partidele de la noua Constituţie

Revizuirea Constituţiei nu este un proiect realizabil în acest moment. Diferenţele de viziune există nu doar între Putere şi Opoziţiei, ci chiar în interiorul coaliţiei de guvernare, unde UDMR nu este de acord cu modificările propuse de PDL şi Traian Băsescu. Ziarul "Puterea" vă prezintă o comparaţie între viziunile partidelor parlamentare asupra unei noi Constituţii. Reamintim că fără votul favorabil a două treimi din parlamentari nu se poate face nici o modificare a Constituţiei. Miercuri, comisia parlamentară pentru revizuirea constituţiei a avut prima sa zi de lucru, după aproape un an şi jumătate de la înfiinţare.

• E oficial: Oprescu a început campania

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a lansat o mare campanie socială, cu un an înaintea alegerilor. Aproximativ 67.000 de persoane - şomeri, săraci, cu dizabilităţi sau pensionari - ar putea primi, prin intermediul cantinelor sociale, sacoşe cu alimente. Acţiunea "umanitară" va costa 700.000 de euro, bani luaţi de la alte proiecte în urma rectificării bugetare. Nici mamele nu au fost uitate: acestea vor primi, la ieşirea din maternitate, scutece, lapte praf şi manual de îngrijire a copilului.

• Emil Boc: Orice investiţie de peste un milion de euro va fi analizată de guvern

"Orice investiţie de peste un milion de euro vreau să fie discutată şi analizată foarte pe scurt în guvern, pentru a grăbi derularea procedurilor de avizare a realizării unor asemenea investiţii. Am observat că, dacă lăsăm mecanismul birocratic să îşi facă de cap, investitorii îşi iau intenţiile şi pleacă acasă şi banii cu ei. De asemenea, voi solicita o abordare la nivel de guvern a acestor investiţii", a spus primul ministru. Şeful Executivului a precizat că pe ordinea de zi a fiecărei şedinţe de guvern va figura situaţia proiectelor de investiţii, cât şi, ca punct distinct, atragerea de investiţii autohtone sau străine în România.

• Cursul euro ameninţă economia

Preşedintele UniCredit Ţiriac Bank, Dan Pascariu, a declarat că băncile ar trebui să se recapitalizeze în condiţiile în care cursul ajunge la 4,5 lei pentru un euro, iar pe de altă parte debitorii băncilor vor fi puşi în dificultate în a-şi achita ratele dacă moneda naţională se depreciază. Acesta a menţionat că, în prezent, sistemul bancar este foarte bine capitalizat. "Toţi indicatorii, la toate băncile, sunt cu mult peste cei impuşi de Banca Naţională. Băncile nu au nici un interes pentru deprecierea masivă a leului", a spus Pascariu. Leul s-a depreciat miercuri până la un curs de 4,3210 lei/euro, cel mai ridicat din 2011.

• Iranul în apropierea frontierelor SUA

Iranul intenţionează să trimită nave în apropiere de coasta atlantică a Statelor Unite. Potrivit agenţiei iraniene de stat, marina iraniană va avea o prezenţă puternică în apropierea frontierelor SUA. Anunţul a fost făcut de către amiralul Habibollah Sayari la a 31-a aniversarea a războiului dintre Iran şi Irak. Oficialii Departamentului american al Apărării nu a avut nici o reacţie imediată la anunţul de marţi.Iranul a început să-şi echipeze forţele navale cu un nou tip de rachetă cu o rază de acţiune de 200 de kilometri. Racheta poartă numele de Ghader şi poate lovi nave sau ţinte din zonele de coastă.

• ROMANIA LIBERA

• Cap sau pajură: cum aterizează leul?

Monedele est-europene sunt vulnerabile pe termen scurt, însă ar putea deveni adevărate locuri de refugiu pe termen mediu şi lung. Leul a ajuns ieri la cel mai slab nivel de după 1 iulie 2010, 4,32 de unităţi pentru un euro, ca urmare a temerilor că un eventual faliment al Greciei va declanşa o nouă criză în Europa. În urmă cu 15 luni, leul atingea cel mai slab nivel din istorie, 4,35 de unităţi pentru un euro, din cauza problemelor interne care au culminat cu decizia Curţii Constituţionale de a respinge tăierea pensiilor cu 15%. Fundamental, monedele din Est oferă mai multe certitudini decât ale economiilor dezvoltate, pentru că băncile nu au împrumutat Grecia, dobânzile de politică monetară sunt substanţiale, iar băncile centrale sunt dispuse să accepte eventuala apreciere a monedei.

• Felix a fost trecut pe linie moartă. Urmează Antonescu

Partidul lui Dan Voiculescu nu mai este luat în serios în USL. Crin Antonescu şi Victor Ponta iau decizii fără să ţină cont de oamenii Antenelor pornind de la premisa că, oricum, televiziunile lui Felix nu pot juca decât împotriva lui Băsescu şi a PDL. Crin Antonescu este lăsat deocamdată de adulţii din PSD să se joace cu Victor Ponta de-a politica, dar nu va apuca să fie candidatul socialiştilor la prezidenţiale, iar părerea lui nu va conta prea mult în eventualitatea că USL va câştiga alegerile. La fel ca Felix, Antonescu va ajunge prizonierul PSD.

• UE: Trei crize grave, combinate

În discursul său de miercuri, Barroso a atras atenţia că Europa se confruntă simultan cu o criză economică, una financiară şi o a treia, socială. Miliardarul George Soros şi Paul Krugman, laureat al Premiului Nobel pentru economie, prevăd vremuri întunecate pentru continentul european. "A fost o iluzie să credem că am putea avea o monedă şi o piaţă comună, păstrând totodată controlul naţional asupra economiei şi a politicii bugetare", a declarat Barroso în faţa Parlamentului European, recunoscând astfel că zona euro nu poate funcţiona fără un guvern financiar.

• ZIARUL FINANCIAR

• Tranzacţia anului? Gazprom intră în România prin achiziţia a 130 de benzinării OMV Petrom. Chiar preşedintele Băsescu a spus că în spatele OMV ar fi şi ruşii

Petrom, cea mai mare companie locală, este în negocieri cu sârbii de la NIS, controlaţi de Gazprom, pentru vânzarea a 130 de unităţi. Petrom, controlată de austriecii de la OMV, analizează varianta vânzării a circa 130 de benzinării, aproape un sfert din întreaga sa reţea de distribuţie a carburanţilor. Potrivit unor surse din piaţă, producătorul de petrol şi gaze local este chiar într-un proces de due diligence cu sârbii de NIS, grup petrolier controlat de ruşii de la Gazprom, dar nu se ştie dacă acest proces va rezulta şi într-o tranzacţie. Reprezentanţii Petrom nu au comentat pe marginea acestei informaţii până la închiderea ediţiei. În mod normal, investiţia într-o benzinărie se ridică la aproximativ 1 milion de euro, ceea ce înseamnă că valoarea acestei tranzacţii, în cazul în care ea ar fi finalizată, ar putea ajunge la circa 100 de milioane de euro.

• Aici se scurg banii dumneavoastră. Top 50 plăţi făcute de CNADNR în 2011. Cum a cheltuit ministerul transporturilor un miliard de euro pe autostrăzi care nu se văd

Ziarul Financiar publică lista celor mai mari 50 de plăţi pe care Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) le-a realizat în primele şapte luni. Compania de autostrăzi a făcut în perioada ianuarie-iulie plăţi totale de aproape 4 miliarde de lei (peste 950 de milioane de euro), astfel că primele 50 de plăţi reprezintă aproape 95% din banii pe care CNADNR i-a plătit în aceeaşi perioadă. Potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2011, instituţia are la dispoziţie anul acesta circa 8,2 miliarde de lei (aproape 2 miliarde de euro) pentru cheltuieli, astfel că CNADNR mai are circa un miliard de euro de cheltuit anul acesta.

• Bilanţ Franklin Templeton la un an. Ce a făcut pentru 4 mil. euro? A publicat rapoartele companiilor de stat pe site, dar nu a scos la iveală cum se scurg banii

Fondul Proprietatea (FP) a încheiat primul an sub admi­nistrarea companiei americane Franklin Templeton In­vest­ment Management, fiind primul experiment de management privat la vârful unei companii controlate (iniţial) de stat. Pe 29 septembrie 2010, Franklin Templeton a preluat administrarea activelor de 3,6 mld. euro şi a Fondului, iar după un an, Fondul este listat la BVB, dar preţul acţiunii e sub aşteptări, companiile energetice din portofoliu sunt mai transparente, dar în continuare nelistate.

• Hotărâre istorică: Uniunea Europeană va impozita tranzacţiile financiare. Cum va fi afectată România de această decizie? Câţi bani se vor strânge la bugetul Comisiei?

Comisia Europeană a adoptat un plan care prevede introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare în care sunt implicaţi europenii, în pofida opoziţiei multor state, în frunte cu Marea Britanie, şi a impactului negativ pe care l-ar putea avea asupra economiei blocului comunitar, scrie presa internaţională. Planul, adoptat de CE şi anunţat de preşedintele instituţiei Jose Manuel Barroso, se referă la plata unor impozite începând cu 2014 pe cumpărarea de acţiuni, obligaţiuni şi instrumente derivate în Uniunea Europeană sau derulate prin intermediul băncilor off­shore şi are sprijinul Franţei şi al Germaniei, potrivit CNBC.

• Un fost miliţian, un agronom şi un fost primar fac echipă cu oameni din finanţe care au lucrat la SAFI, Gelsor-FNI şi Romexterra Leasing la conducerea CSA. Ce va ieşi?

Piaţa asigurărilor va fi reglementată de oameni care până acum au avut doar legături tangenţiale cu această industrie, politicul spunându-şi ultimul cuvânt în numirea noii conduceri a CSA. Situaţia este exact opusă celei de la BNR unde - cu o excepţie spectaculoasă înregistrată la alegerile din 2009 - politicul este mai puţin implicat, profesionalismul fiind prevalent. Cursa pentru alegerea noii conduceri a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), care reglementează o piaţă de 2 miliarde de euro, s-a încheiat cu întârziere prin decizia parlamentarilor puterii de a-l avansa pe poziţia de preşedinte al CSA pe Constantin Buzoianu, un fost ofiţer de poliţie care deţinea funcţia de vicepreşedinte al instituţiei din 2006.

• Cei mai mari brokeri îşi schimbă numele. KBC Securities, cea mai mare firmă de brokeraj de pe bursa locală, va reveni la numele Swiss Capital

KBC Securities, cea mai mare firmă de brokeraj de pe bursa locală, va reveni la numele Swiss Capital, după ce compania va fi preluată de principalii manageri, Sorin Apostol şi Bogdan Juravle, potrivit unor surse din piaţă. Belgienii de la KBC, care şi-au vândut majoritatea operaţiunilor din România, vor ieşi din acţionariat, la cinci ani de la preluarea firmei. Tranzacţia este în curs de finalizare. Într-un raport transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB) privind o tranzacţie intermediată pentru SIF Banat-Crişana cu acţiunile Biofarm Bucureşti, apare deja noua denumire a firmei (Swiss Capital SA), dar şi denumirea veche (KBC Securities). Pentru finalizarea tranzacţiei mai este necesar un aviz din partea CNVM, care trebuie să aprobe şi schimbarea denumirii firmei.