REVISTA PRESEI 30.06.2015

• ADEVARUL

• Grecia, 6 zile până la referendum: pensionari leşinaţi în faţa băncilor închise, supermarketuri golite

Luni, după ce Grecia şi-a închis băncile şi a impus controlul capitalului în încercarea de a preveni prăbuşirea completă a sistemului bancar, acţiunile europene se aflau în cădere. În Grecia, s-a instaurat panica printre cetăţeni, în special printre pensionarii care au făcut cozi la bănci în speranţa că-şi vor lua pensiile, dar şi printre cetăţenii obişnuiţi care au devastat supermarketurile şi au golit benzinăriile. Prim-ministrul Greciei, Alexis Tsipras, a afirmat luni seară că referendumul pe care îl organizează duminică reprezintă pentru conaţionalii săi o modalitate de a fi "mai bine înarmaţi pentru continuarea negocierilor" cu creditorii în cazul unui vot masiv pentru neacceptarea măsurilor de austeritate, cerute de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană şi FMI, potrivit "Le Monde" şi AFP. "Opţiunea noastră este să rămânem în zona euro (...), mesajul este că guvernul grec va continua să se afle la masa negocierilor a doua zi după referendum", a declarat Alexis Tsipras

• Plusuri si minusuri in portofelele romanilor in cazul in care Grecia iese din Zona Euro

Scenariul cel mai rău al ieşirii Greciei din Zona Euro ar putea avea efecte si asupra Romaniei. Cele negative vor fi asupra cursului si sectorului bancar, însă Mugur Isărescu anunţa încă de la începutul anului ca BNR are instrumente ca sa le contracareze. Culmea, temutul "Grexit" ar putea avea si efecte pozitive pentru romani. Experţii in turism susţin ca daca Grecia trece la drahma, pachetele turistice se vor ieftini. Uleiul de măsline si citricele vor fi si ele cu preturi mai mici, potrivit importatorilor. Cel mai amplu plan de reacţie a fost făcut la BNR. "Avem instrumentele necesare cum v-am spus, ele sunt funcţionale", afirma Mugur Isărescu in ianuarie. Instrumentele de care vorbeşte Guvernatorul ar fi rata dobânzii de referinţa, care prin scăderea pana la zero, poate ieftini finanţarea si poate aduce bani pe piaţă, in cazuri extreme. Prin vânzarea de valuta din rezerva, cursul s-ar putea echilibra, evident după ce o perioada scurta ar ajunge la valori ameţitoare.

• Cei mai bogaţi români câştigă de opt ori mai mult decât cei mai săraci

Persoanele cu cele mai mici venituri obţin aproximativ 300 de lei lunar, în timp ce încasările persoanelor înstărite trec de 2.400 de lei lunar. Jumătate din populaţie are salarii mai mici decât minimul pe economie, arată statisticile oficiale. Din datele privind veniturile şi cheltuielile românilor, prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS) în lucrarea "Coordonate ale nivelului de trai în România", reiese că cele mai bogate persoane câştigă în medie 2.415 lei lunar, iar cele mai defavorizate - 318 lei lunar. La nivelul gospodăriilor, cele mai înstărite consemnează venituri de 4.927,5 lei lunar, de patru ori mai mari decât ale celor mai defavorizate - 1.295,5 lei lunar. Altfel spus, cei mai bogaţi români, luaţi ca persoane, câştigă de opt ori mai mult decât cei mai săraci, iar cele mai bogate familii au venituri de patru ori mai mari decât cele mai defavorizate.

• Miron Cozma şi-a făcut televiziune la ţară

Miron Cozma (60 de ani) şi-a făcut televiziune la ţară, printre curci, raţe şi găini. Vătafu tv emite online, dintr-o vilă în construcţie, aflată la marginea Capitalei, în Popeşti Leordeni. "Luceafărul Huilei" este în căutare de fete frumoase şi băieţi deştepţi şi spune că în trei luni va intra pe cablu. După despărţirea de Marinela Niţu, fostul lider al minerilor mărturiseşte că se simte liber şi plin de energie. "Am planuri mari, nu mă mai interesează femeile, roiesc în jurul meu zi de zi ca nişte albinuţe. Nu mai vreau materialiste, vreau pe cineva care să mă respecte. Acum m-am însurat cu televiziunea, petrec zi şi noapte cu partenerul meu să punem la punct grila de programe", ne-a povestit Cozma.

• După Euro, încă o premiera. TVR pierde si Olimpiada

Eurosport a câştigat drepturile TV pentru următoarele patru Jocuri Olimpice pentru 1.3 miliarde de euro. Grupul american media Discovery Communications, care deţine canalul Eurosport, a câştigat licitaţia pentru dreptul de a televiza Jocurile Olimpice in perioada 2018-2024 in Europa, contra sumei de 1.3 miliarde de euro. 10 oferte au fost depuse la Comitetul International Olimpic pentru drepturile TV ce acoperă Europa, drepturi care in mod tradiţional reveneau canalelor publice naţionale. După ce a pierdut Euro 2016, TVR pierde astfel si Jocurile Olimpice, însă ar putea sub licenţia de la Eurosport dreptul de a transmite 200 de ore din competiţie, după ce Discovery a promis CIO ca o anumita cota a întrecerilor olimpice vor fi disponibile gratuit pentru televiziuni si nu doar pe canalele cu plata.

• Primarul Braşovului, George Scripcaru, a fost reţinut, într-un dosar de corupţie

George Scripcaru, primarul Braşovului, a fost reţinut, luni seară, pentru 24 de ore de către procurorii DNA Braşov, după două ore de audieri. Primarul Braşovului, George Scripcaru, este vizat de cercetări ale procurorilor anticorupţie într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate celor de corupţie, comise în perioada 2010-2015. Procurorii au efectuat ieri percheziţii domiciliare în 20 locaţii situate în judeţul Braşov, la Primăria Braşov, dar şi la alte adrese, printre care sediul sediul social al SC RTT Braşov (RadioTeleviziunea Transilvania), la biroul utilizat de către Cristina Antonie şi George Scripcaru. Procurorii DNA suspectează favorizarea unei firme private, respectiv firma care asigură furnizarea agentului termic, Bepco SRL.

• Teorii ale conspiraţiei în criza din Grecia

În Grecia, s-a instaurat panica printre cetăţeni: pensionarii au leşinat în faţa băncilor închise de teamă că nu-şi iau pensiile, iar alţii au devastat supermarketurile şi au golit benzinăriile. Unii dintre cei care încă formează cozi interminabile la bancomaturi sunt convinşi că în criza din ţara lor sunt implicaţi sionişti. Mai mult, pariurile pe Grexit nu mai sunt acceptate deoarece "situaţia este prea volatilă". Un tânăr ce stătea la coadă la un bancomat a declarat unui reporter "Business Insider" că de vină pentru criză sunt cei din familia Rothschild, adăugând că "noi, grecii, suntem eleni, poporul luminii. Acum avem mai puţină lumină, nu ca în Antichitate. Ei încearcă să ne dea la o parte", spunea tânărul. "Nu este vina nemţilor, nici a celorlalţi europeni. Trebuie să ajungem la sursă... Ei vor să distrugă Grecia", adaugă bărbatul care şi-a dorit anonimatul. El a adăugat că Londra este baza Rothschild şi a sioniştilor şi că ei conduc şi Rezerva Federală.

• CA al RADET demisionează după ce consilierii generali au respins planul de administrare

Preşedintele Consiliului de Administraţie al RADET, Gabriel Dumitraşcu, şi-a anunţat demisia după ce CGMB i-a respins planul de administrare. Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB), convocat luni în şedinţă extraordinară, a respins proiectul de hotărâre privind aprobarea Planului de Administrare al Consiliului de Administraţie al Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) Bucureşti. Preşedintele CA al RADET Gabriel Dumitraşcu a declarat că va demisiona "imediat", împreună cu restul membrilor Consiliului de Administraţie. "Este un gest de onoare", a mai spus Dumitraşcu. Acesta a adăugat că la iarnă este posibil ca mai multe cartiere din Bucureşti să rămână fără căldură. "Pentru anumite zone din Capitală există riscul ca la iarnă să nu poată fi difuzat agentul termic. Cele mai expuse zone sunt cele din estul Capitalei: Colentina, Fundeni, Doamna Ghica şi Pantelimon", a spus Dumitraşcu.

• BANCHERUL

• Impactul crizei din Grecia asupra băncilor greceşti din Romania

Unii clienţi ai băncilor greceşti din Romania si-au retras ieri depozitele, fiind speriaţi de criza din Grecia, însă sumele retrase au fost neglijabile, iar situaţia nu este îngrijorătoare, a declarat Nicolae Cinteza, şeful supravegherii băncilor din cadru BNR, pentru Bancherul.ro. "Unii au spart depozite, dar vor pierde dobânda, pentru ca nu exista niciun motiv de îngrijorare cu privire la siguranţa băncilor greceşti din Romania, care sunt foarte solide si solvabile, iar BNR este in spatele lor in caz de nevoie", a spus oficialul BNR. "Situaţia nu este îngrijorătoare, de altfel se poate spune ca a fost linişte in băncile greceşti, nu numai in cele din Romania, dar si in cele din tarile vecine", spune Cinteza. "Astăzi am avut o şedinţa cu conducerea Autorităţii Bancare Europene (EBA), iar şefa supravegherii băncilor din Bulgaria a fost chiar foarte surprinsa de cat de putini bani s-au retras din bănci", a adăugat el.

• Care sunt restricţiile de capital impuse de Grecia, conform precizărilor guvernului

Grecia a implementat începând de ieri restricţii de capital, care presupun limitarea retragerilor de numerar de la ATM-urile băncilor la 60 de euro zilnic si interzicerea transferurilor de bani in afara tarii. Restricţiile nu se aplica si cardurilor emise in străinătate, deţinute de turiştii străini, cu care se pot retrage orice sume de bani de la ATM-uri, si nici plaţilor online sau cu cardul in magazinele din Grecia. Măsura de control a capitalului a fost impusa odată cu instituirea unei aşa-zise "vacante bancare-bank holiday", adică închiderea băncilor greceşti timp de o săptămâna pana lunea viitoare, 6 iulie inclusiv. "Toate plăţile cu carduri de credit sau de debit sau prin internet sau mobile banking se vor desfăşura in mod normal", precizează guvernul grec. Transferurile de bani din interiorul tarii in străinătate sunt restricţionate, dar nu si transferurile din străineşte către conturile unei bănci greceşti. "Transferurile de bani online, prin internet banking sau online banking se pot efectua in mod normal, cu condiţia ca destinatarul banilor sa fie un cont al unei bănci greceşti", precizează guvernul.

• CURENTUL

• "Telectualii" din PSD pun tunurile pe absolventul de OXFORD, Mihai Răzvan Ungureanu

Strânşi uniţi în jurul telectualei Plumb care-şi trecea în CV o diplomă falsă la Georgetown, să aibă şi ea, una, PSD-iştii a decis nu numai că nu votează pentru MRU dar şi că nu vor asigura cvorumul şedinţei. Pentru că pot. Telectuali dar mulţi! Vocali au fost Valeriu Zgonea trirepetent la facultate, Marian Oprişan repetent la liceu, Robert Negoiţă care şi-a luat bacalaureatul la 30 de ani, Olguţa Vasilescu şi Victor Ponta falşi doctori, prin plagiat şi alţii. Începând de ieri, slugile foştilor securişti au început asaltul prin mass-media lor la intelectualul rasat, MRU. Totul în coordonarea infractorului Ilie Sârbu, pus sub urmărire de DNA şi acuzat că a fost agent acoperit al CIE, amănuntele furnizate de fostul procuror Valer Marian fiind spectaculoase:

• Iobăgie - de Tia Şerbănescu

"PSD nu e stăpânul UNPR" a precizat Ponta explicând că feudalismul e la Cotroceni: "dl. Iohannis are mentalitate de stăpân de iobagi, ne dă ordine, noi nu le îndeplinim, dânsul se supără, ne mai face un dosar, asta e". Ia te uită! Ponta se simte iobag. Se vede c-a stat prea mult la turci. Acum cică Iohannis îi face dosare. Înainte i le făcea Băsescu. Ponta a mers şi mai departe cu iobăgia: "de ce mai participăm la alegeri dacă se schimbă primarii sau guvernul de către procurori?". N-ar fi mai simplu să nu mai participaţi la corupţie? Cât despre zvonurile că Oprea ar urmări să-i ia tronul lui Ponta, ele au fost infirmate de cei doi infirmieri politici: "cu Gabi Oprea ne-am auzit în fiecare zi, am totală încredere în el" a zis Ponta iar Gabi a precizat: "nu-mi doresc să fiu prim-ministru, mi-am dorit toată viaţa să fiu general dar am vrut să fiu director la SRI". Păi, asta e mai mult decât prim-ministru. Toţi marii "capitalişti" sunt opera serviciilor - unde descendenţa e sfântă. La Bucureşti sf. Petru şi Pavel au fost serbaţi printr-un târg unde s-au preparat mici de un metru. Ăsta e micul lui Terente. Le-or fi pus viagra în compoziţie, altfel nu se explică.

• CURIERUL NATIONAL

• Fotografierea clădirilor publice ar putea fi interzisă

O interdicţie europeană privind fotografierea clădirilor publice ar putea strica vacanţa turiştilor iubitori de "selfie" care vor să imortalizeze momentul pozându-se în preajma unor clădiri sau construcţii publice, cum ar fi turnul Eiffel sau Fântâna din Trevi. Bruxelles-ul urmează să decidă asupra unui amendament potrivit căruia este nevoie de permisiunea unei autorităţi competente pentru realizarea unei fotografii, chiar dacă monumentul sau clădirea se află în fundal, informează Daily Mail, citat de b1.ro. Potrivit acestora, nu fotografiile în sine ar reprezenta o proble­mă, ci publicarea acestora pe reţelele de socializare. Deşi legea este destinată fotografilor comerciali, există temeri că şi turiştii obişnuiţi ar putea fi chemaţi în instanţă şi obligaţi să plătească o amendă sau ar putea fi închişi.

• Efectul de bumerang al crizei greceşti

Grecia fierbe în clocot şi odată cu ea întreaga lume se simte ameninţată de intrarea în incapacitate de plată şi o posibilă ieşire din zona euro a grecilor, acţiune care ar putea produce efectul de domino începând întâi cu statele din sud-estul Europei şi apoi cu restul. Analistul economic Mircea Coşea a spus că se aştepta la astfel de efecte, în contextul în care UE nu a reuşit prin politicile pe care le-a dus să preîntâmpine situaţia din Grecia. "La noi în ţară lucrurile încep să se agraveze. Contagiunea este clară. Ceaiul calmant pe care BNR ni l-a administrat aseară ca să ne liniştim se pare că nu şi-a făcut efectul pentru că România nu este ocolită de consecinţe. Creditele luate de populaţie în franci elveţieni şi în dolari vor fi iar foarte complicat de rambursat. Dar mie mi se pare că efectul cel mai grav este importul de energie, pentru că noi importăm petrolul şi gazul în dolari", a afirmat analistul.

• Se conturează un deznodământ tragic?

Ministrul francez al Finanţelor a admis ieri ceea ce pare deja să se contureze: ieşirea Greciei din Zona Euro. "Exista întotdeauna această posibilitate, acest risc", a spus Michel Sapin la Radio France Inter. Banca Centrală a Elveţiei a anunţat că a intervenit în piaţă pentru a slăbi francul (moneda de refugiu în caz de criză), care se apreciase prea mult faţă de euro şi afecta exporturile elveţiene, potrivit The Guardian. De asemenea, Reuters scrie că preţul petrolului a scăzut luni cu 1 dolar (ajungând sub 62 de dolari/baril), cel mai mic din ultimele trei săptămâni. Rusia reacţionează şi ea: "Moscova urmăreşte foarte atent dezvoltările din Uniunea Europeană în contextul crizei financiare din Grecia", a declarat ieri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, preluat de Reuters. "Suntem foarte îngrijoraţi de posibile consecinţe negative pentru întreaga UE", a subliniat el. Angela Merkel reacţionează şi ea spunând că dacă euro eşuează, Uniunea Europeană eşuează. "Dacă ne pierdem capacitatea de a găsi compromisuri, atunci Europa este pierdută", a avertizat ea.

• Funcţionarea ANRE, compromisă de Parlament

Mandatul a trei membri din Comitetul de Reglementare al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a expirat încă de la sfârşitul lunii aprilie, însă Parlamentul nu a reuşit să numească înlocuitori pentru Claudiu-Sorin Dumbrăveanu, Teodor Bobis şi Carmen Filipescu. "Mai sunt două zile din această sesiune parlamentară iar majoritatea PSD împreună cu aliaţii săi, blochează (refuză) în continuare organizarea audierilor în Parlament pentru înlocuirea celor trei membri din Comitetul de Reglementare al ANRE, cărora le-a expirat mandatul încă de la sfârşitul lunii aprilie. Astfel, instituţia cu rol de reglementator al pieţei de energie este lăsată de izbelişte de către guvernarea Ponta, fiindu-i compromisă funcţionarea", a declarat deputatul Lucian Bode (PNL) printr-un comunicat de presă citat de hotnews.ro.

• Ne scapă Google de reclamele accidentale?

Google devine un aliat neaşteptat al celor care urăsc reclamele, în special în ca­zul reclamelor fur­nizate pe site-urile optimizate pentru dispozitivele mobile, unde un click pe o "mască" a unui site te "aruncă" într-o nouă fereastră a browserului, un lucru extrem de incomod, încă, indiferent cât de bune sunt browserele pentru mobile. Cu siguranţă face pentru a-şi proteja propria cotă de piaţă, dar Google introduce un nou mecanism gândit să împiedice click-urile accidentale pe acestea. Nefolositoare inclusiv pentru companiile de publicitate, click-urile accidentale rezultate din afişarea reclamelor la momentul nepotrivit duc la vânzări scăzute în raport nu numărul de afişări contorizare, depreciind valoarea tarifelor percepute.

• Omniasig, creştere mai mare decât piaţa în T1

Omniasig Vienna Insurance Group îşi consolidează evoluţia profi­tabilă având la bază derularea unei politici de subscriere prudentă a riscurilor cu scopul menţinerii la un nivel ridicat a indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate, determinând astfel stabilitatea financiară a companiei, precum şi garanţia unor servicii de calitate a produselor oferite clienţilor. În primele 3 luni ale anului 2015 Omniasig VIG a înregistrat o dezvoltare pe o linie ascendentă, realizând prime brute subscrise în valoare totală de 238,07 milioane lei, ceea ce reprezintă o creştere de 23,95% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În acelaşi interval de timp, valoarea totală a des­păgubirilor plătite a fost de 120,41milioane lei.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Corespondenţă specială de la reporterii EVZ. PLECĂM SAU NU ÎN VACANŢĂ ÎN GRECIA?

Corespondentul EVZ din Grecia prezintă cum este viaţa de zi cu zi într-o staţiune din insula Corfu. La 500 kilometri de Atena, în Agios Stefanos, într-un sat din nordul insulei Corfu, aflat pe malul Mării Ionice, mult mai aproape de Albania decât de Europa veche, crizele financiară şi politică despre care se discută atât de intens par a fi ignorate. Sentimentul este mai degrabă de lehamite. Cu toţii par a zice: Capitala este departe, noi suntem aici, oricum nimeni nu ne poate ajuta. Satul de vacanţă are de suferit, dar nu din cauza datoriilor pregnante ale Greciei. Boala pare a fi mult mai veche. Foarte multe spaţii comerciale, hoteluri mici şi restaurante sunt de închiriat. Anunţurile sunt vechi şi localurile par a fi părăsite, neîntreţinute. Englezii se mai avântă prin aceste locuri. Satul pare prea dezvoltat pentru puţinii turişti care se plimbă agale pe faleza pustie. Multe afaceri locale, altădată înfloritoare, judecând după amploarea investiţiilor, suferă din lipsa clienţilor.

• În timp ce Grecia dă faliment, UN GREC SE UMPLE DE BANI ÎN ROMÂNIA

Omul de afaceri Ioannis Papalekas a atras o nouă finanţare pe termen scurt, în valoare de 45 mil. euro, de la Oak Hill Advisors şi York Capital Management, doi dintre cei mai mari investitori financiari ai lumii, care au ajuns să deţină împreună 34,3% din Globalworth. Banii ar putea fi folosiţi pentru finanţarea turnului de birouri Bucharest One sau pentru plata primei clădiri de birouri cumpărate de la Skanska. Cele două fonduri de investiţii americane au mai creditat firma lui Papalekas cu încă 55 mil. euro, ceea ce ridică totalul împrumutului la 100 mil. euro. În aprilie anul trecut, Oak Hill şi York Capital au preluat creditul de 65 mil. euro obţinut de Globalworth pentru dezvoltarea imobilului de birouri Bucharest One de lângă staţia de metrou Aurel Vlaicu din Bucureşti. Împrumutul a fost achitat în decembrie 2014, iar cei doi investitori au fost răsplătiţi cu acţiuni în cadrul Globalworth, din care Papalekas deţine 42,1%.

• Piraeus Bank: În România nu se aplică nici un fel de limitare a operaţiunilor băncii

Piraeus a anunţat, luni, că în România nu se aplică niciun fel de limitare a operaţiunilor băncii şi că, de asemenea, nu sunt implementate politici de control de capital. Piraeus Bank România este subsidiară locală, bancă românească şi are capital grecesc. Toate operaţiunile sunt localizate şi integrate politicilor pieţei bancare din România, reglementate de BNR. Nu sunt implementate politici de control de capital, nu sunt închise băncile şi nici nu sunt limitate operaţiunile. Clienţii Piraeus Bank România beneficiază de prevederile privind garantarea depozitelor prin Fondul de Garantare a Depozitelor de până la 100.000 de Euro. Banca Naţională a reglementat foarte clar intervenţiile acţionarilor tuturor băncilor, inclusiv ai celor din Grecia. Există un protocol foarte clar, cu reguli precise privind interferenţa acţionarilor. Piraeus Bank are active de 2 miliarde de Euro, lichidităţi peste media pieţei şi solvabilitate solidă, de 12,7%. În total, Piraeus Bank România are 300.000 de clienţi în cele 120 de sucursale din ţară.

• JURNALUL NATIONAL

• PSD se antrenează pentru Opoziţie. Social-democraţii recurg la boicot pentru a-l stopa pe MRU

Nominalizarea lui Mihai-Răzvan Ungureanu la şefia SIE divizează coaliţia. Cu UNPR votând alături de liberali, PSD preferă să boicoteze şedinţa Parlamentului. Tactica aleasă ar putea amâna decizia până la toamnă sau impune o nouă majoritate parlamentară. Social-democraţii au hotărât să nu se prezinte, azi, în şedinţa plenului reunit în care ar trebui votată nominalizarea lui Mihai-Răzvan Ungureanu ca şef al SIE. În lipsă de cvorum, alegerea lui MRU ca director al SIE ar fi tergiversată până la toamnă, în condiţiile în care azi este ultima zi a sesiunii parlamentare. Strategia adoptată pare, mai degrabă, una specifică acţiunilor unui partid de opoziţie.

• Big Brother, rătăcit în Parlament

La mai bine de o lună de la marele consens găsit la Palatul Cotroceni, noua lege Big Brother nu a ajuns nici măcar în comisiile Senatului. Pe 6 mai, cei şapte lideri poli­tici semnau, în prezenţa preşedintelui Iohannis, o iniţiativă de modificare a legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal. Se pare că noua lege a intrat în conservare după agitaţia din primăvară şi nu mai interesează pe nimeni. Documentul a fost elaborat de Administraţia Prezidenţială şi a fost depus la Senat de Victor Ponta, Vasile Blaga, Gabriel Oprea, Daniel Constantin, Alina Gorghiu, Hunor Kelemen şi Varujan Pambuccian. Iniţiativa legislativă trebuia să ajungă în dezbaterea Comisiei de Apărare din Senat, însă, până în acest moment nu a fost transmisă de Biroul Perma­nent. Totuşi, atât Guvernul, cât şi Consiliul Legislativ au emis un aviz favorabil. Noua lege Big Brother nu a reuşit nici măcar să intre în parcursul legislativ al primei camerei sesizate, Senatul.

• NATIONAL

• DNA, trei dintr-o lovitura: Ponta, Ghiţă si Oprescu!

In perioada imediat următoare, procurorii anticorupţie se confrunta poate cu cea mai mare provocare a carierei lor. Este vorba despre anihilarea unei veritabile "triplete de aur" formata din premierul Victor Ponta, deputatul Sebastian Ghiţă si primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Cei care, după cum reiese din informaţiile intrate in posesia National, au devenit principalele "ţinte" ale momentului, împotriva lor urmând sa se declanşeze "foc de voie" in zilele ce urmează. Ce-i drept, primii doi au intrat deja in malaxorul Justiţiei. Iar cel de-al treilea, cu toate asigurările date de consilierul sau personal Solomon Wigler ca nici măcar o leţcaie din "atenţiile" de sute de mii de euro luate de la reprezentanţii unor retaileri nu au ajuns la Sorin Oprescu, nu se poate consola decât cu gândul ca fiul sau, Mircea, a apucat deja sa tragă destul pe dreapta, la Viena, unde deţine una dintre cele mai moderne clinici medicale.

• BNR vrea înfiinţarea unei bănci... româneşti!

Reputatul economist si profesor Nicolae Dănila, fost şef al BCR si actual membru in conducerea Băncii Naţionale a României, susţine ca, pentru a contracara predominanta capitalului bancar străin in tara noastră este necesara înfiinţarea unei bănci româneşti, de importanta sistemica, cu capital autohton privat si public. Nicolae Dănila avertizează, in recenta sa carte "Fereastra de oportunităţi si provocări pentru Romania", ca mai avem încă fereastra deschisa pentru acţiune in domeniul financiar-bancar si economico-social. Alături de promovarea ferma a capitalului autohton in sistemul bancar naţional, profesorul susţine fără rezerve participarea activa a României la construcţia Uniunii Bancare Europene. "Nimic nu ne poate opri in efortul nostru de a transforma Romania intr-un pol de stabilitate, cu efecte pozitive pentru Uniunea Europeana", considera Dănila.

• PUTEREA

• Efectul dezastruos al administraţiei Sorin Oprescu asupra sistemului de termoficare bucureştean

Consilierii generali sunt la a doua încercare de constituire a comisiilor de specialitate. După refuzul primarului general de a introduce pe ordinea de zi a şedinţelor ordinare proiectele de hotărâri care vizează comisiile de specialitate ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti (CGMB), PNL a convocat o şedinţă extraordinară. Din cauza consilierilor PSD care nu s-au prezentat la şedinţele extraordinare, nu s-au constituit comisiile de selecţie ale membrilor Consiliilor de Administraţie ale RATB şi RADET, iar interimatul celor actuale expiră la sfârşitul acestei luni. Dezinteresul primarului general Sorin Oprescu faţă de comisiile de specialitate ale CGMB este oarecum justificat. Numai că atitudinea independentului edil-şef al Capitalei este luată drept refuz de către aleşii locali ai PSD.

• Aşteptat în Bolivia. Papa va mesteca frunze de coca

Papa Francisc intenţionează să mestece frunze de coca în timpul vizitei pe care o va efectua în Bolivia luna viitoare, a dezvăluit un ministru din guvernul acestei ţări andine, într-o emisiune ce a fost difuzată duminică de postul public de televiziune bolivian. Aflată la altitudinea de 3.650 de metri, La Paz este cea mai "înaltă" capitală administrativă din lume şi, timp de secole, localnicii au mestecat frunze de coca pentru a combate efectele neplăcute pe care înălţimile extreme pot să le aibă asupra organismului uman. Deşi reprezintă ingredientul-cheie pentru obţinerea cocainei, frunzele neprocesate ale acestei plante pot fi consumate în mod legal şi sunt în continuare mestecate pe scară largă în Bolivia şi în alte ţări andine. Mulţi amerindieni, inclusiv preşedintele bolivian Evo Morales, se pronunţă în favoarea consumului de frunze de coca, pe care o consideră o plantă sacră. "Îi vom oferi Papei Francisc ceai din coca sau ceva de acest tip contra efectelor altitudinii", a declarat Marko Machicao, ministrul Culturii din Bolivia, în acel interviu citat de Mediafax.

• ROMANIA LIBERA

• Unde poate fi lovită România de furtuna din Grecia

Primele efecte ale crizei din Grecia se fac simţite în România. Leul s-a depreciat în raport cu principalele valute, iar statul se împrumută la costuri din ce în ce mai mari. Însă panica ce se poate răspândi pe pieţe poate crea probleme mult mai mari. Între timp, românii care au ales o vacanţă de neuitat în insulele greceşti trebuie să plece cu portofelul plin de bani, deoarece cardul este un obiect nefolositor, comercianţii preferând cash-ul. De asemenea, se aşteaptă greve şi posibile proteste publice. Grecii golesc bancomatele, îşi fac provizii de alimente şi de carburanţi. Referendumul ce va fi organizat pe 5 iulie, în urma eşecului negocierilor cu creditorii externi, a creat panică, fenomenul propagându-se pe pieţele internaţionale. Acţiunile europene sunt în scădere, la fel şi preţul petrolului. Leul românesc şi eurobondurile Bulgariei au înregistrat luni cele mai mari scăderi dintre monedele şi obligaţiunile statelor din estul Europei.

• O nouă gafă a CNADNR: Autostrada Sibiu-Piteşti, făcută peste o cale ferată?

După ce a jonglat din pix cu priorităţile din Master Planul General de Transport, considerând iniţial autostrada Sibiu-Piteşti mai puţin importantă decât Comarnic- Braşov, pentru ca apoi să revină asupra deciziei, Compania Naţională de Drumuri (CNADNR) face o nouă gafă. Deşi a angajat un consorţiu de firme care să-i facă un studiu de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Piteşti, iar traseul cerut proiectanţilor trece prin localitatea Curtea de Argeş, la nord-est de Râmnicu Vâlcea, conducerea CNADNR schimbă traseul autostrăzii şi propune ca aceasta să treacă pe lângă Râmnicu Vâlcea. Mai precis autostrada ar urma să folosească "amplasamentul existent" al căii ferate Vâlcea-Vâlcele, proiect început în vremea lui Nicolae Ceauşescu, dar părăsit în 1996.

• ZIARUL FINANCIAR

• Prima zi din cea mai grea săptămână a Europei de după război a lăsat răni adânci

Bursele europene au închis cu scăderi de 4%, în Grecia oamenii vânează bancomatele şi nu se ştie dacă ţara va mai rămâne în zona euro. În România leul a scăzut cu 0,8%, cea mai mare depreciere din ultimii doi ani, dar situaţia băncilor cu capital elen este solidă. Cea mai grea zi din istoria Greciei de la război încoace va lăsa urme adânci în psihicul oamenilor, după ce grecii au văzut cel mai negru coşmar îndepli­nindu-se: au rămas fără bani. "Sunt cozi peste tot. Oamenii vânează bancomatele. Când află că unul a fost alimentat cu bani în doar câteva minute se creează o coadă. Oficial se ştie că băncile vor fi deschise după referendum, însă oficialii bancari spun off the record că până nu se va ajunge la un acord, de orice natură, nu vor deschide porţile băncilor pentru că se tem de un colaps", a descris, pentru ZF, situaţia din Grecia Lazaros Beltsios, jurnalist la televiziunea Star Channel.

• Grecia, al şaselea investitor ca mărime în companiile româneşti. La export, abia locul 18

Peste 6.100 de companii, 4,5% din tot capitalul străin "cazat" în România şi 1,4% din exporturi - acestea sunt trei cifre care vorbesc despre prezenţa capitalului elen în companiile locale. Grupul elen de telecomunicaţii OTE şi îmbuteliatorul Coca-Cola HBC sunt cele mai mari companii cu rădăcini în Grecia, o ţară care s-a aflat în permanenţă după integrarea României în Uniunea Europeană între primii cinci-şase investitori străini din România. Grecii au astfel poziţii de forţă în telecom (Telekom), în industria băuturilor răcoritoare (Coca-Cola HBC - cu fabrici în Ploieşti, Timişoara şi Vatra Dornei), în producţia de sticlă (Stirom - cu fabrică în Bucureşti) şi vitrine frigorifice (Frigoglass - cu fabrică în Timişoara), în producţia de cabluri pentru sectorul energetic (ICME Ecab), dar şi în industria alimentară.

• Lovitură pentru economia subterană: Numărul bancnotelor de 500 de lei a scăzut cu o cincime în şase ani

Numărul bancnotelor de 500 de lei aflate în circulaţie în afara sistemului bancar a scăzut cu 18% în perioada 2008-2014, fiind singura cupiură al cărei număr total de bancnote a scăzut, potrivit datelor BNR. Numărul bancnotelor de 200 de lei a crescut de 2,5 ori în această perioadă, iar al celor de 100 de lei s-a majorat cu 76%. Scăderea numărului de bancnote de 500 de lei poate fi interpretată ca un semnal pozitiv pentru economie, în condiţiile în care cupiurile de valori mari contribuie direct la dezvoltarea eco­nomiei subterane. Utilizând bancnote de valori mari pot fi transportate foarte uşor sume semnificative de bani. Practic, scăderea acestor cupiuri poate indica o creştere a preferinţei pentru plăţile de valori mari prin transfer bancar. Numerarul aflat în circulaţie a urcat spre nivelul de 43 miliarde de lei (incluzând numerarul aflat în ATM-uri şi automatele de schimb valutar, respectiv 3,2 mld. lei cumulat) la finele anului trecut.