REVISTA PRESEI 30.08.2012

• ADEVARUL

• Traian Băsescu a câştigat un război în care a pierdut majoritatea bătăliilor

"Ghici ghicitoarea mea". Această frază, rostită de preşedintele Traian Băsescu în seara de 9 ianuarie 2012, avea să fie glonţul pe care acesta şi l-a tras în picior cu o precizie de care adversarii lui n-au fost capabili niciodată. Glonţul a ieşit pe partea cealaltă în seara de 27 august, la ora 21.18, când Monitorul Oficial a publicat decizia Curţii Constituţionale de invalidare a referendumului privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Trebuie să fi fost un proiectil dum-dum: a lăsat în urmă un trup politic sfârtecat, chiar dacă viu, o ţară răvăşită şi isterizată, o economie muribundă şi o lume întreagă cu gura căscată. Au fost opt luni în care s-a purtat un crunt război pe trei teatre de operaţiuni: politic, juridic şi diplomatic. O analiză a celor trei planuri arată că Traian Băsescu a pierdut majoritatea bătăliilor, dar a câştigat în final războiul. Luni, 9 ianuarie. Preşedintele intervine telefonic la un post de televiziune şi sugerează că popularul secretar de stat Raed Arafat ar trebui să fie cel care-şi dă demisia, şi nu ministrul cu a cărui reformă în Sănătate nu era de acord.

• Minorităţi care dispar, dar care fac legea

Sistemul electoral face posibil ca minorităţi cu câteva sute de membri să intre uşor în Parlament şi le dă puterea să răstoarne guverne. Minoritarii din România sunt reprezentaţi în Parlament de 19 asociaţii etnice. Cea mai mare organizaţie, UDMR, intră în competiţie ca orice alt partid, însă celelalte 18 asociaţii obţinut câte un loc graţie unei legislaţii unice în Europa, indiferent de mărimea comunităţii reprezentate. UDMR a fost la alegerile din 2008 a patra formaţiune intrată în Parlament, cu 425.008 voturi valabile obţinute şi 22 de mandate câştigate, în virtutea acestor voturi, în Camera Deputaţilor. Nu la fel se întâmplă cu celelalte minorităţi, care n-ar reuşi să câştige voturi suficiente pentru intrarea în Parlament.

• Dreapta se încheagă pentru lupta cu USL

Alianţa formată în jurul PDL va avea succes doar dacă va respecta principiile de integritate propuse de societatea civilă, afirmă analiştii. Vasile Blaga (PDL), Mihai Răzvan Ungureanu (ICCD), Aurelian Pavelescu (PNŢCD), Mihail Neamţu (PNR) şi Adrian Papahagi (FCD) au semnat, ieri, manifestul politic al platformei de dreapta. Acest pas va fi urmat, în luna septembrie, de semnarea unui protocol pentru constituirea unei alianţe electorale. Alianţa va avea, cel mai probabil, ca simbol, inima şi va avea o conducere colegială, în care vor fi reprezentaţi liderii fiecăreia dintre formaţiunile componente.

• Cu sporurile de la Hidro, salariul mediu brut ar fi de 6 ori mai mare

"Drepturile noastre sunt cele normale şi nu e vina noastră că la ceilalţi angajaţi din România sunt mai slabe", afirmă liderii Hidrosind, federaţia sindicală a salariaţilor din Hidroelectrica. Iar drepturile salariale din această companie însumează peste 60 de sporuri şi facilităţi, din care "doar 19 se aplică efectiv", precizează sindicaliştii. Ce poate să însemne asta? În primul rând, că toţi salariaţii din România ar trebui să se bucure de drepturile şi facilităţile celor de la Hidroelectrica, pentru ca acestea să nu fie "mai slabe". La un calcul simplu, ajungem la concluzia că salariul mediu brut pe economie, de 2.140 de lei, ar trebui să fie indexat la cel puţin 12.100 de lei, dacă s-ar aplica doar câteva dintre sporurile prevăzute în contractul colectiv de muncă de la Hidro.

• Asigurarea obligatorie a locuinţei devine OBLIGATORIE de la 1 septembrie

Românii vor fi obligaţi, de la 1 septembrie, să-şi asigure locuinţa împotriva riscurilor de catastrofă naturală, în primul rând, prin poliţe obligatorii PAID şi doar pentru riscuri şi sume suplimentare celor vizate de Legea 260/2008 să încheie o poliţă facultativă. Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a emis un comunicat prin care arată că, începând cu 1 septembrie 2012, toate societăţile de asigurare autorizate să subscrie riscuri de catastrofă naturală vor putea încheia asigurări facultative doar pentru sume asigurate ce exced celor acoperite prin poliţa obligatorie, respectiv 10.000 de euro sau 20.000 de euro.

• Hidroelectrica a mai denunţat un contract: cel cu termocentrala Paroşeni

Euro Insol, administratorul judiciar al producătorului de electricitate Hidroelectrica, a denunţat un contract de achiziţie a energiei de la termocentrala Paroşeni, prin care compania aflată în insolvenţă a pierdut 253,6 milioane lei (56,8 milioane euro) în ultimii trei ani. Hidroelectrica a încheiat contractul cu termocentrala Paroşeni în 2008, pentru o perioadă de zece ani. Potrivit Euro Insol, scopul acordului era asigurarea resurselor financiare pentru termocentrala Paroşeni pentru rambursarea unui credit de 80 milioane de euro.

• CURENTUL

• Pedeapsa USL: Guvernul Ponta le-a trimis primăriilor nota de plată pentru alegerile locale

Sute de primării din ţară riscă să se trezească zilele viitoare cu conturile blocate, după ce guvernul Ponta a trimis în teritoriu nota de plată pentru alegerile locale. Potrivit declaraţiilor prefecţilor din mai multe judeţe, cabinetul condus de Victor Ponta le-a cerut tuturor primăriilor din ţară să returneze banii primiţi sub titlul de împrumut pentru organizarea alegerilor locale din 10 iunie. Conform unei ordonanţe de urgenţă, banii împrumutaţi de guvern administraţiilor locale, în vederea organizării alegerilor , trebuiau returnaţi în 60 de zile, dar de-abia acum au început să curgă somaţiile dinspre prefecturi spre primării, acestea din urmă fiind ameninţate chiar cu blocarea conturilor dacă nu vor efectua plăţile în zilele următoare.

• "Cum e turcul, şi pistolul": Ponta, premierul "copy-paste", l-a făcut subprefect al Capitalei pe plagiatorul Liviu Andrei

Ultimul plagiator pe care Guvernul lui Victor Ponta l-a adus în sferele puterii centrale este Liviu Andrei, fost prefect de Gorj, "bazinul" electoral din care însuşi "Dottore" îşi trage "seva politică". Extras din fieful electoral al premierului, Liviu Andrei a fost "uns", temporar, prin detaşare, în funcţia de subprefect al Capitalei, în locul Cristinei Coruţ, care a fost numită secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), după cum a anunţat Prefectura Municipiului Bucureşti. Ceea ce-l aduce la acelaşi numitor comun cu restul plagiatorilor din Guvernul "Copy-paste" este faptul că, recent, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării a stabilit că el a plagiat două lucrări ale unei foste angajate a Prefecturii Gorj.

• CURIERUL NATIONAL

• România, chemată iar la Curtea de la Washington

Fraţii Stefano şi Marco Gavazzi, cei care în aprilie 1999 au cumpărat 70% din acţiunile combinatului siderurgic Oţelu Roşu, în schimbul a numai 512.000 dolari, s-au adresat Curţii de Arbitraj de la Washington (ICSID) în legătură cu nerespectarea de către statul român a contractului de privatizare. Aceasta nu este însă singura iniţiativă de acest fel a fraţilor Gavazzi. În urmă cu şase ani, vicepreşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) pe probleme de valorificare a activelor statului anunţa că fraţii Gavazzi au dat statul român în judecată la ICSID pe motiv că nu le-au fost acordate suficiente facilităţi. În prezent, pe rolul Curţii se mai află două dosare în care AVAS este parte procesuală, unul legat de Rodipet şi altul de IMUM Medgidia. Anul trecut AVAS a plătit pentru onorariile din procesele de la ICSID peste 5 mil. euro, anul acesta cerând Guvernului încă 6 mil. euro pentru reprezentanţă juridică la Washington

• Fraudă de proporţii în proiectul de informatizare a instanţelor

Doi administratori şi un angajat al Forte Business Service SRL au înşelat Ministerul Justiţiei că respectă regulile de origine europeană pentru un echipament IT furnizat în cadrul proiectului. Pentru că Ministerul Justiţiei a încasat pe nedrept peste 8,4 mil. euro din fonduri PHARE, Finanţele s-au constituit parte civilă pentru suma de 12 mil. euro, din care 3,5 mil. euro reprezintă beneficiul nerealizat.

• De ce are nevoie România pentru a rămâne în jocul energiei verzi?

Mediul economic dur din zona euro are consecinţe deosebit de importante pentru sectorul de utilităţi. Cererea de energie, gaze naturale şi apă urmăreşte în general producţia totală din economie, cu toate că tinde să reacţioneze mai puţin la recesiune sau creştere economică, datorită existenţei unui nivel "stabilit" de consum, necesar întreprinderilor şi gospodăriilor. În acest context, deşi România s-a menţinut pe locul 13 în topul celor mai atractive ţări pentru investiţii în sectorul energiilor regenerabile, potrivit unui studiu Ernst & Young, pentru dezvoltarea viitoare a acestei industrii ţara noastră are nevoie de o "acţiune imediată" pentru stimularea investiţiilor pe termen lung.

• Cum va arăta economia după distrugerea paraziţilor financiari?

Nemulţumirile îndreptate împotriva factorilor de decizie politică, a bancherilor centrali şi a elitelor financiare este îndreptăţită, iar îndepărtarea acestora de la frâiele economiei şi societăţii este de dorit, scrie Charles Hugh Smith pe blogul său, Of Two Minds. Chiar şi într-o asemenea perspectivă fericită, problemele nu se vor rezolva însă de la sine. Muntele unor datorii care nu pot fi rambursate va rămâne cu noi, ca şi pierderile care vor fi generate de acestea. Dificultăţile de ordin energetic şi costurile în creştere ale materiilor prime vor fi la fel de apăsătoare, într-o lume dominată de incertitudini de ordin politic şi social. Viziunea lui Smith enunţată acum este mai sceptică după ce în toamna anului trecut acesta scria că nu trebuie să ne temem că vom fi cu toţii ruinaţi de un colaps al sistemului financiar.

• Banca centrală a Elveţiei are rezerve-record de bani, dar nu ştie unde să investească

Rezervele de bani ale SNB cresc cu o viteză-record şi au ajuns la 365 miliarde de franci elveţieni, echivalent cu aproximativ 60% din PIB-ul Elveţiei. În timp ce criza din zona euro limitează variantele SNB în materie de active sigure, reglementările interne ale băncii împiedică investiţii mai riscante. Preşedintele Băncii Naţionale a Elveţiei (SNB), Thomas Jordan, caută opţiuni pentru utilizarea rezervelor de franci şi de valută prin investiţii sigure, devenite extrem de rare şi scumpe odată cu escaladarea crizei datoriilor de stat din zona euro, potrivit Bloomberg.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Andrei Pleşu: "Puiu Haşotti e de o ireversibilă proastă creştere"

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Evenimentul Zilei, eseistul critică aspru actuala guvernare şi explică motivele înscăunării lui Claudiu Săftoiu la TVR prin atitudinea anti-Băsescu a acestuia. Pentru mine, Puiu Haşotti încă nu s-a inventat. Nu ştiu cine este băiatul ăsta. Am auzit că este ministrul Culturii... Pe baza căror isprăvi a ajuns el în poziţia asta, nu ştiu. Am avut o mulţime de miniştri ai Culturii, dar toţi cei pe care i-am avut, chiar şi cei mai slabi, aveau un minim ambalaj cultural. Despre domnul Haşotti nu ştiu nimic. Nu ştiu cine e. Dacă e să mă iau după ce-a spus despre Neagu Djuvara ("Să-ţi fie ruşine Neagu Djuvara!") trebuie să presupun că suferă de un tembelism intelectual acut. Şi, mai ales, că e de o ireversibilă proastă creştere.

• Viviane Reding: Am oprit derapajele din România. Măcar lucrurile nu au mers până la extrem

Comisarul pentru justiţie, Viviane Reding, a vorbit, într-un interviu acordat Euronews, despre situaţia actuală din România. Aceasta crede că lucrurile nu sunt perfecte, dar "deviaţiile au fost oprite". "S-au întâmplat foarte multe. Curtea Constituţională a luat o decizie, care a fost aplicată. În prezent, lucrurile sunt relativ bune, nu sunt perfecte, dar măcar nu au ajuns la extrem", a afirmat Viviane Reding. Potrivit acesteia, "democraţia este un bun care trebuie păstrat. Avem nevoie de curţi constituţionale independente şi trebuie să respectăm ceea ce spun ele". Întrebată ce poate face UE pentru a-l obliga pe premierul Victor Ponta să-şi respecte promisiunile, Reding a spus că: acesta trebuie să îşi joace rolul de prim+ministru.

• Andrei Marga, viitorul şef al ICR. Păcat că Ponta i-a tăiat bugetul

Fostul ministru de Externe, Andrei Marga, este cel mai probabil înlocuitor al lui Horia-Roman Patapievici în fruntea Institutului Cultural Român, fiind susţinut şi de PNL şi de PSD pentru acest post. "Da, a fost o decizie luată în BPC pentru susţinerea domnului Marga", a declarat, ieri, secretarul general adjunct al PNL, Dan Mihalache. Nici PSD nu s-a lăsat mai prejos cu susţinerea. Premierul Victor Ponta a anunţat, printr-un comunicat de presă, că şi social-democraţii îl văd pe fostul ministru de externe în funcţia de preşedinte al ICR.

• USL îşi spală rufele în public

După eşecul la referendum, liderii puterii au început să caute vinovaţi în propria ogradă. Ioan Rus i-a criticat pe Crin Antonescu şi Radu Stroe. Ludovic Orban arată cu degetul către Ponta. Fostul ministru de Interne, Ioan Rus, s-a declarat, într-un interviu pentru Transilvania Live, dezamăgit de modul în care Crin Antonescu s-a comportat în funcţia de preşedinte interimar. El a susţinut că, înainte de referendum, avea o părere bună despre liderul PNL. În paralel cu meciul Rus - Antonescu - Stroe, a avut loc şi atacul liberalului Ludovic Orban la adresa premierului Victor Ponta. Pentru reintroducerea pragului de prezenţă, Orban îl consideră vinovat pe Ponta, care "trebuia să fie mai ferm şi hotărât, să le spună celor de la Bruxelles că nu poţi să impui reguli".

• Din această ţară africană a venit în România jumătate de miliard de euro în plină criză

Criza nu pare să îi afecteze, ba, dimpotrivă, le îndepărtează competiţia. Investitorii sud-africani au plasat pe piaţa locală, în ultimii ani de criză, peste 450 mil. euro şi au stabilit recorduri pe sectoarele lor. Într-o perioadă în care investitorii străini şi-au luat ochii de pe România, din cauza riscului de ţară crescut, patru companii sud-africane au dominat piaţa de achiziţii prin plasamente care depăşesc 450 mil. euro. Producătorul de bere SABMiller, fondul de investiţii imobiliare New Europe Property Investments (NEPI), gigantul din domeniul informatic Naspers şi producătorul de componente auto Metair au investit până acum în România circa un miliard de euro.

JURNALUL NATIONAL

• "Repus în funcţie fără demnitate". Presa străină continuă comentariile despre revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni

Presa străină continuă comentariile despre revenirea lui Traian Băsescu la Cotroceni. Cotidianul Salzburger Nachrichten remarcă într-un articol intitulat "Repus în funcţie fără demnitate", că lupta pentru putere dintre "autoritarul" preşedinte Traian Băsescu şi premierul socialist Victor Ponta a intrat într-o nouă rundă. "România traversează o perioadă dificilă. Traian Băsescu supravieţuieşte referendumului pentru destituire şi îşi reia prerogativele prezidenţiale. Lupta nu se dă pe teme de ideologie sau orientări politice, ci este mai degrabă o confruntare a clanurilor. Băsescu s-a autoproclamat un luptător împotriva corupţiei, dar a abuzat de metode de conducere dictatoriale şi şi-a încălcat repetat competenţele.

• Nouriel Roubini promite Europei o criza in septembrie

In septembrie, Europa s-ar putea afunda in criza, prognozeaza expertii companiei Roubini Global Economics intr-un studiu elaborat sub conducerea cunoscutului economist Nouriel Roubini, supranumit Dr. Doom pentru previziunile sale sumbre. Autorii lucrarii sustin ca situatia se va inrautati pentru ca pentru septembrie au fost amanate numeroase decizii politice si economice. Crizele istorice se produc cel mai frecvent in septembrie, iar anul acesta nu pare sa fie o exceptie, scriu expertii companiei Roubini Global Economics in lucrarea intitulata "Vizitele FMI readuc la realitate". Si explica: In majoritatea tarilor Europei inceputul toamnei va fi marcat de evenimente importante, fiind vorba cu precadere de alegeri si prezentarea proiectelor de buget.

• Alpha Bank ar putea deveni proprietarul Asmita Gardens. Ce mai prevede planul de reorganizare

Dacă suma încasată din vânzarea apartamentelor din Asmita Gardens nu acoperă datoria către Alpha Bank în mai puţin de un an şi jumătate de la aprobarea planului de reorganizare, proiectul rezidenţial ar putea avea un nou proprietar. ECONOMICA.NET îţi mai arată ce se întâmplă cu cei care au dat avansuri pentru apartamente, dar şi care este ritmul de vânzare estimat. Administratorul judiciar al proiectului Asmita Garden, intrat în insolvenţă anul trecut, Euro Insol, a depus la începutul acetei luni planul de reorganizare la Tribunalul Bucureşti, plan propus de principalul creditor şi care va fi implementat timp de trei ani din momentul confirmării de către judecătorul sindic.

• NATIONAL

• Ion Tiriac, candidatul USL pentru Cotroceni

USL ia in calcul sa-l sustina la viitoarele alegeri prezidentiale pe omul de afaceri Ion Tiriac. Mutarea a venit in plic chiar de la Washington si a fost transmisa liderilor Uniunii de Philip Gordon. Desi au trecut mai bine de doua saptamani de cand Philip Gordon, asistentul secretarului de stat american, Hillary Clinton, s-a aflat in Romania, ecoul vizitei sale nu s-a stins inca. De departe, cel mai vocal a fost si este liderul liberal Crin Antonescu, care nu a ezitat sa-l acuze public pe emisarul american de imixtiune in problemele interne ale tarii noastre. Culmea, propunerea s-a dovedit a fi pe placul social-democratilor, fostul tenisman fiind cunoscut pentru bunele relatii pe care le-a avut de-a lungul timpului cu diversi lideri PSD. Ion Tiriac este perceput ca un personaj care are capacitatea sa puna capat coruptiei din tara si care reprezinta in acelasi timp o garantie pentru oamenii de afaceri.

• Chinezii bogati isi angajeaza dubluri sa faca inchisoare in locul lor

Comunism, comunism, dar nomenclaturistii chinezi nu pot sa se amestece, totusi, cu plebea, mai ales in inchisori. China a avut procese la nivel inalt, ministri corupti, care au fost executati pentru a se da un exemplu ca nimeni nu e in afara bratului legii. Insa, de cativa ani incoace, oamenii implicati in procese observa cu stupoare ca vinovatii din caz lipsesc din salile de judecata, in locul lor aparand alte persoane. Se vede treaba ca pana si chinezii au crezut ca toti arata la fel!

• Ivan Patzaichin ar putea fi viitorul Guvernator al Deltei Dunarii

Decis sa nu faca o nominalizare pe criterii politice, premierul Victor Ponta ar vrea sa-l propuna pentru postul de Guvernator al Deltei Dunarii pe legendarul canoist Ivan Patzaichin. Varianta agreata de ONG-uri, dar care nu este deloc pe placul politicienilor. Concret, potrivit unor surse din PSD, social-democratii din zona incearca sa-si impuna propriul om peste capul lui Ponta. Mai mult, pesedistii i-au sugerat premierului sa-i dea lui Patzaichin o functie de consilier guvernamental, daca tot vrea sa-l aiba pe langa el, dar sa lase Delta pe mana cui trebuie.

• PUTEREA

• Odată cu întoarcerea lui Băsescu la Cotroceni, onorabilul Blejnar a redevenit volubil

De când Codruţ Marta a dispărut din peisaj, onorabilul Sorin Blejnar este mai tot timpul "pe sticlă". Dar nu ca analist economic, ci ca evazionist fiscal, şi nu în studiourile TVR, ci în direct la DNA! În ultimele 52 de zile, fostul şef al ANAF a intrat în clădirile DIICOT şi DNA, cu mandat de la procurori, de mult mai multe ori decât s-a făcut public acest lucru. Cât timp Traian Băsescu a fost suspendat, Sorin Blejnar a fost laconic în declaraţiile de presă. De fiecare dată când intra sau ieşea din sediile Parchetelor, fostul şef al ANAF se mulţumea să le spună ziariştilor că este nevinovat, că nu are nici o implicare în dosarele în care este învinuit alături de Codruţ Marta - fostul său şef de cabinet - şi că nu are habar de evaziunea fiscală cu produse petroliere sau cu legume şi fructe ale unor afacerişti apropiaţi lui.

• Raiffeisen a avut profit de 49 milioane euro

Grupul bancar austriac Raiffeisen Bank International AG a anunţat ieri că în primele şase luni ale acestui an a realizat în România un profit după taxe de 49 milioane de euro, în creştere cu 24,3% comparativ cu perioada similară a anului trecut, informează un comunicat de presă. Venitul net din dobânzi a crescut cu 27,6% până la 159 milioane de euro, graţie creditelor mai mari acordate clienţilor de tip corporate şi persoane fizice. În acelaşi timp, numărul angajaţilor Raiffeisen din România a scăzut la 5.821 persoane de la 6.054 de persoane în prima jumătate a anului trecut, în condiţiile în care reţeaua de sucursale s-a redus cu trei unităţi, până la 541.

• Constituţia, noul motiv de scandal

USL vrea să modifice Constituţia, după ce Băsescu s-a întors la Cotroceni, dar PDL îi acuză că revizuirea e făcută doar pentru interesele lor. Cei de la guvernare au spus că se impune revizuirea Constituţiei pentru a nu mai exista derapaje de putere ale preşedintelui Băsescu pe al cărui regim de guvernare l-au catalogat drept o tragedie. În replică, cei din PDL spun că USL vrea modificarea Constituţiei pentru a ştirbi din autoritatea preşedintelui pentru că sunt "turbaţi pe Băsescu". Reducerea numărului de parlamentari la 300 este singurul punct comun pe care vor să îl modifice atât cei din PDL, cât şi cei din USL.

• ROMANIA LIBERA

• Moartea studentei japoneze. Nu vrea nimeni să ne scape de mafia aeroportului?

La două săptămâni după ce o studentă japoneză a fost omorâtă de unul dintre intermediarii ilegali de curse taxi din Aeroportul Otopeni, autorităţile nu au luat încă nici o măsură. Reporterul RL a mers ieri la Otopeni şi a văzut cum indivizi din grupul care îşi face veacul de ani de zile în aeroport încercau să acosteze o tânără din Turkmenistan ce tocmai aterizase la Bucureşti. De ce sunt lăsaţi în continuare să înşele turiştii? Oficialii dau vina unii pe alţii, iar în acest timp presa internaţională ne consideră "primitivi" şi "sălbatici".

• Blaga, despre tăcerea lui Băsescu: Nu strică puţină linişte pe scena politică

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat miercuri seara referitor la "tăcerea" lui Traian Băsescu, că în ultimele două luni de zile s-au spus de multe ori lucruri "exagerate", atât din partea USL cât şi din cea a democrat-liberalilor, iar "puţină linişte nu strică", potrivit Realitatea.net. Întrebat dacă a vorbit cu preşedintele în ultimele zile, Blaga a spus că vorbeşte "destul de des" cu Traian Băsescu despre probleme de "interes naţional".

• Pentru cine se întoarce Traian Băsescu

Traian Băsescu a putut să se întoarcă la Cotroceni doar fiindcă a fost ajutat de Occident. Fără sprijinul şi presiunile venite în mod direct de la Bruxelles, Washington, Berlin şi Londra, preşedintele s-ar fi dus pe mare, aşa cum a spus că-şi doreşte. După aproape două luni în care Victor Ponta şi Crin Antonescu au vorbit dispreţuitor despre şeful Comisiei Europene, despre cancelara Germaniei sau despre Statele Unite, marile puteri euro-atlantice pot sărbători victoria anemică a preşedintelui Traian Băsescu. În vâltoarea turbulenţelor economice de pe continent, România rămâne la prima vedere doar o provincie periferică şi indisciplinată, cu care nu-şi bate nimeni prea mult capul. În acelaşi timp, însă, poziţia strategică a ţării între spaţiul vital al Rusiei şi sfera de influenţă a NATO, este monitorizat de cele două puteri concurente, care şi-au identificate interesele pe teritoriul României.

• ZIARUL FINANCIAR

• Adio, drum ocolitor: centura Capitalei a rămas fără finanţare

Centura Capitalei, care ar trebui să fie principala rută comercială a agenţilor economici care fac business în Bucureşti, a primit după rectificarea bugetară doar 3 mil. euro în 2012. Asta la puţin timp după ce compania de drumuri a mai semnat un contract pentru reabilitarea centurii. Viitorul centurii Capitalei sună din ce în ce mai gri: deşi în prezent doar 20 din cei 72 km ai acestei şosele sunt reabilitaţi, şansele ca lucrările la ceilalţi peste 50 km să continue în această toamnă sunt compromise. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), în subordinea căreia se află centura, nu are altă soluţie decât să suspende contractele până în momentul în care varianta de ocolire a Capitalei va primi din nou bani.

• România are "două reactoare verzi" după investiţii de 2 mld. euro

România a ajuns ca în mai puţin de trei ani de zile să acumuleze capacităţi de producţie a energiei regenerabile de aproape 1.400 MW, nivel care reprezintă echivalentul în putere al celor două reactoare nucleare de la Cernavodă. În total, acest sector a atras din 2009 încoace peste două miliarde de euro, goana după energia din vânt, soare, biomasă sau apă fiind mânată mai ales de schema de sprijin foarte generoasă pusă la dispoziţie de statul român. "În prezent în România sunt instalaţi 1.390,4 MW în energie regenerabilă, repartizaţi astfel: eoliană - 1.362,3 MW, biomasă - 26 MW, solară - 2 MW", spun reprezentanţii Transelectrica, compania naţională de transport al energiei electrice, entitate care joacă un rol-cheie în integrarea proiectelor energetice în sistemul naţional.

• Un ofiţer al MAI câştigă peste 10.700 de lei pe lună, dublu cât ministrul. Anomaliile salariilor de la stat continuă la trei ani de la clamata "reformă" a salariilor din sectorul public

Cel mai mare salariu cunoscut al unui angajat de la stat este de 11.248 de lei şi este încasat de un director general din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care a obţinut cel mai înalt grad diplomatic - cel de ambasador. Acest funcţionar a câştigat în luna martie a acestui an un salariu de 1,7 ori mai mare decât cel al ministrului, potrivit datelor publicate de MAE. Doar jumătate din ministere au continuat să-şi actualizeze listele cu veniturile nete încasate de angajaţi, deşi de pe data de 25 mai 2010 preşedintele Traian Băsescu a solicitat ca toate instituţiile publice să afişeze pe site-uri veniturile salariaţilor din ministere, agenţii şi regii pentru transparentizarea cheltuirii banilor publici. Însă o mare parte din ministere au respectat această decizie doar pentru luna aprilie 2010, "uitând" să actualizeze listele.

• Decizia privind preţul carburantului care ar mulţumi şoferii multor state din UE

Bulgaria va propune la Bruxelles ca accizele la carburanţi să fie stabilite în funcţie de nivelul de trai din fiecare stat membru al Uniunii Europene, considerând incorect ca ţările mai sărace să fie obligate să practice acelaşi nivel al taxei ca cele bogate, relatează Novinite. Guvernul de la Sofia a intenţionat, după modelul Franţei, să reducă accizele la carburanţi din cauza preţurilor mari ale carburanţilor, dar nu a putut să facă acest lucru din cauza faptului că nivelul din Bulgaria al acestor taxe este sub pragul minim acceptat în UE.