REVISTA PRESEI - 30.10.2010

• ADEVĂRUL

• O idee de Nobel vine în România: modelul "Băncii săracilor" va fi aplicat şi la noi

Muhammad Yunus, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a lansat ieri la Bucureşti un proiect de finanţare a micilor afaceri cu profil social. Antreprenorii autohtoni au la dispoziţie trei milioane de euro pentru credite cu dobândă zero cu scopul de a înfiinţa întreprinderi sociale. Înfiinţarea Grameen Bank ("Banca săracilor") în Bangladesh i-a adus lui Muhammad Yunus Premiul Nobel pentru Pace în 2006. Ideea sa a fost să ofere sprijin şi finanţare persoanelor sărace, care nu aveau acces la credite de la instituţiile bancare. Acum, Yunus a venit şi în România, unde are un scop precis: rezolvarea problemelor sociale.

• Monitorizare strictă

În cadrul acestui proiect, condiţiile de creditare pentru beneficiari sunt mai avantajoase, însă urmărirea evoluţiei lor va fi mult mai dură decât cea din practica obişnuită a băncilor comerciale. Monitorizarea va fi efectuată foarte atent. Plafonul maxim de creditare este de 500.000 de euro per proiect, pe o perioadă de până la şapte ani, bani pe care antreprenorul îi poate obţine dacă demonstrează că are un proiect viabil atât din punct de vedere comercial, cât şi social. Una dintre principalele probleme spre care este îndreptat proiectul este crearea de locuri de muncă, aceasta fiind şi una dintre condiţiile finanţatorului pentru acordarea împrumutului. Profitul obţinut trebuie reinvestit tot pentru soluţionarea respectivei probleme.

• Banii, disponibili chiar de luni

Debitorul poate beneficia şi de o perioadă de graţie de "până la câţiva ani", a declarat pentru "Adevărul" Jennifer Rowe, director executiv al good.bee - unul dintre iniţiatorii programului. Mai mult, Rowe a adăugat că ratele de rambursare nu vor fi fixe, ci pot varia în funcţie de profilul afacerii şi de timpul în care aceasta devine profitabilă. Noi suntem pregătiţi să acordăm bani imediat după ce Social Business Tour se încheie (n.r. - ultima oprire are loc la 30 octombrie, la Belgrad). Cu toate acestea, nu cred că aplicanţii români vor fi pregătiţi chiar din prima zi", ne-a mai spus Rowe

• Motivation, o afacere socială din România

Unul dintre puţinele exemple de afacere socială care funcţionează acum în România este cea creată pe lângă Fundaţia Motivation România (FMR). Când s-a înfiinţat, în 1995, această ong a donat 176 de scaune rulante, obţinute doar din sponsorizări şi din munca oamenilor săi. În 2001 s-a înfiinţat SC Motivation SRL, ca să producă venituri care să susţină serviciile sociale ale fundaţiei cu acelaşi nume. Societatea a ajuns să aibă 14 angajaţi, dintre care cinci sunt cu dizabilităţi.

• Afaceri marca Yunus

La mijlocul anilor "70, prof. Muhammad Yunus a constatat că studiile sale sunt inaplicabile săracilor din Bangladesh. El a împrumutat atunci cu 27 de dolari 42 de împletitori de coşuri din satul Jobra şi astfel i-a scăpat de cămătarii locali şi i-a ajutat să fie independenţi. Mai târziu, prin Banca Grameen, înfiinţată pentru ca oamenii şi comunităţile sărace din Bangladesh să se ajute singuri, a pus pe picioare mai multe proiecte: a adus apă curată în satele neracordate, a ajutat producătorii locali de fasole să-şi poată vinde marfa şi să devină independenţi şi a creat o firmă care produce iaurt cu 6 eurocenţi paharul, pentru copiii sărmani ai ţării sale.

• Consens politic Putere - Opoziţie împotriva FMI

Atât liderii Puterii, cât şi cei ai Opoziţiei susţin că nu vor vota modificările cerute de FMI pe Ordonanţa creditelor . Parlamentarii din Comisia de buget îl acuză pe Jeffrey Franks, şeful misiunii Fondului în România, că face lobby pentru bănci. Presiunile făcute de Fondul Monetar Internaţional (FMI) pe Ordonanţa 50 a născut nemulţumirea politicienilor, care atenţionează că nu vor vota după cum le dictează finanţatorul extern. Nici partidele de la Putere şi nici cele din Opoziţie nu s-au arătat dispuse să accepte vreun compromis negociat cu FMI. Reprezentanţii Fondului au condiţionat acordarea unei noi tranşe din împrumut de modificare Ordonanţei, în favoarea băncilor.

• Autostraduta de un miliard de euro

Constructorii Autostrăzii Transilvania au cheltuit jumătate din cele 2,2 miliarde de euro, costul estimat la începerea lucrărilor, în 2004. Şi n-au asfaltat decât 52,5 kilometri de şosea. Din cei 415 kilometri cât ar urma să măsoare A3 au fost daţi în circulaţie 42,5 kilometri, iar în această săptămână au fost finalizaţi alţi 10 kilometri. Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a cheltuit până în prezent pentru proiectul "Autostrada Transilvania" 1,13 miliarde de euro, potrivit unei informări oficiale a instituţiei. Totalul reprezintă jumătate din întreg costul proiectului estimat, la începerea lucrărilor în 2004, la 2,2 miliarde de euro.

• Încă o moţiune iniţiată de opoziţie

PNL şi PSD au depus ieri la Parlament o nouă moţiune de cenzură, iniţiată după ce Guvernul şi-a asumat răspunderea pe Legea educaţiei. Textul semnat de 137 de parlamentari a fost depus de viceliderul deputaţilor PNL, Eugen Nicolăescu, deputatul PSD Cristian Dumitrescu şi senatorul PSD Ecaterina Andronescu. Principalele critici din textul moţiunii se referă la lipsa modernizării sistemului de învăţământ şi a unor compatibilităţi cu tendinţele europene. Moţiunea este privită cu detaşare de liderii PDL, care susţin că reprezentanţii Coaliţiei vor folosi strategia de la precedentul examen al Guvernului: participă la dezbateri, dar se abţin de la vot. "Securizarea votului" vine în condiţiile în care deja au apărut posibili "defectori".

• Conflictele: între avocatură şi mediere

Ai un scandal cu vecinul, te-ai certat cu patronul sau te bate gândul să divorţezi? Dacă nu vrei să pierzi luni de zile şi să cheltuieşti mii de euro într-un proces cu final incert, poţi să apelezi la un mediator. Instituţia mediatorului, puţin cunoscută în România, a fost prezentată pe larg la conferinţa cu titlul "Medierea în Uniunea Europeană. Stadiu şi perspective", organizată, ieri, la Bucureşti. Participanţii la conferinţă au arătat că există deja câteva mii de români care au apelat la mediere pentru a-şi rezolva conflictele.

• Catering cu etnobotanice

Vânzătorii de plante halucinogene din Iaşi sunt dispuşi să transporte marfa, gratuit, la domiciliul solicitanţilor. Apariţia noilor produse le-a dat bătai de cap medicilor ieşeni, care au tratat aproape 200 de consumatori numai în ultimele trei săptămâni. Reduceri de preţuri, bonusuri sau livrări la domiciliu sunt ultimele tertipuri la care au apelat vânzătorii de etnobotanice din capitala Moldovei pentru a-şi spori numărul de clienţi.

• Ucraina: Rusia trebuie să plece din Transnistria

Rezolvarea conflictului transnistrean depinde şi de evacuarea trupelor ruseşti din Transnistria, a declarat la Bruxelles ministrul ucrainean de Externe, Konstantin Grişcenko. Afirmatia lasă să se înţeleagă că Ucraina adoptă poziţia UE, nu a Moscovei, în problema transnistreană, scrie "Nezavisimaia Gazeta". Sursa citată aminteşte că Uniunea Europeană cere, de 15 ani, Rusiei să respecte acordurile de la Istanbul şi să-şi retragă trupele de pe teritoriul Moldovei.

• Dictatura legală a lui Viktor Orban

Guvernul lui Viktor Orban a decis să limiteze atribuţiile Curţii Constituţionale după ce opoziţia a sesizat-o în privinţa mai multor legi şi decizii controversate. Una dintre deciziile Curţii care l-a enervat pe Orban a fost anularea hotărârii de Guvern privind suspendarea transferurilor de bani către fondurile de pensii private. Guvernul Orban a decis să limiteze prerogativele Curţii Constituţionale, după ce aceasta a respins ca neconstituţională legea privind impunerea cu 98 la sută a compensaţiilor primite de cei care se pensionează. În această categorie au intrat într-adevăr, şefi de întreprinderi, de companii ale statului şi alte persoane din conducerile marilor societăţi care au încasat zeci de milioane de forinţi.

• Franks: România va cere o nouă derogare privind arieratele, pentru că a ratat din nou ţintele

Guvernul va cere Consiliului Director al FMI a şasea derogare de la începutul acordului stand-by privind atingerea ţintei de arierate convenite, a anunţat şeful misiunii FMI de evaluare, Jeffrey Franks. "După cum ştiţi, a fost o ţintă de la bun început şi au fost probleme mereu. Continuăm să lucrăm cu autorităţile pentru a găsi soluţii pentru a reduce arieratele", a spus Franks după o întâlninre la ministerul Finanţelor Publice cu mai mulţi reprezentanţi ai Guvernului. "Va fi cerută o nouă derogare, pentru că ţinta a fost ratată din nou", a precizat Jeffrey Franks. Numai în sectorul sanitar datoriile au urcat cu un miliard de lei.

• Ministrul Economiei: Gazele nu se vor scumpi în această iarnă

Ministrul Economiei, Ion Ariton, a declarat la Alba Iulia, că nu doreşte scumpirea gazelor naturale pentru populaţie şi va susţine ca preţul să rămână în această iarnă la valoarea actuală, transmite Mediafax. "Nu doresc scumpirea gazelor şi în această iarnă aş dori ca preţul gazului să rămână cel care este actual. Susţin acest punct de vedere. Nu este un atribut al ministerului de a stabili preţurile, este agenţia care face acest lucru, dar din punct de vedere personal susţin ca şi preţ actualul preţ al gazului, deci în perioada de iarnă să nu scumpim preţul gazului la populaţie", a spus Ariton.

• EVENIMENTUL ZILEI

• "O ţară mică, mese puţine": Şarpele Roşu: aici s-au născut replici de film

Au trecut 9 ani de când cea mai mediatizată cârciumă a anilor "90 a tras obloanele. Acolo a băut şi a cântat cu lăutarii elita Bucureştiului. Acum 20 de ani, Eugen Alexandru Niculescu, pentru prieteni Dan Niculescu, şi-a dat demisia din CPUN şi s-a hotărât să deschidă o cârciumă. "M-am apucat de politică economică!", râde domnu" Dan. Avea 42 de ani, şi afacerea sa urma să rămână în memoria colectivă. Dacă, acum un secol, boema Capitalei se aduna la "Caru" cu bere", înainte de război la Capşa, pe timpul comuniştilor la Mărul de Aur, în anii de după Revoluţie s-a mutat la intersecţia dintre străzile Galaţi şi Eminescu.

• Epicentrul culturii

La cârciumioara sa, cu doar nouă mese şi-un taraf, mai bine de zece ani s-au îmbătat, au cântat, au rostit replici celebre, au plâns sau au făcut politică o întreagă pleiadă de artişti, scriitori, ziarişti, diplomaţi sau, pur şi simplu, bon-viveurii anilor "90. Pe toţi îi unea un singur lucru: atmosfera. Responsabilul cu bunadispoziţie era domnu" Dan, un uriaş de 120 de kile, cu favoriţi şi mustaţă "pe oală". Un patron care n-a ştiu să-şi gestioneze afacerea, dar care, cu certitudine, a intrat în istorie cu creaţia sa: Şarpele Roşu!

• Lozincă mobilizatoare la budă: "Să facem totul!""

Ca să pricepi fenomenul dezvoltat în fosta librărie "Şt. O. Iosif", de pe strada Galaţi nr. 133, colţ cu Eminescu, e necesar să rememorezi realităţile timpului. Muzica românească era de festivaluri, de populară lumea era cam sătulă, manelele încă nu apăruseră, iar restaurantele erau un fel de cantine mai scumpe. Era o nişă la care Dan Niculescu s-a gândit primul: cârciuma tradiţional românească, de cartier, cu taraf ţigănesc, care să cânte muzică lăutărească autentică În plus, "Şarpele" a mizat şi pe miştocăreala ce mocnea în români. Astfel, ospătarii aveau cravate roşii de pionieri, iar busturile lui Ceauşescu şi Lenin îţi ţineau companie dacă veneai să te îmbeţi de unul singur. "Când se îmbătau, spărgeau paharele în capu" lu" Lenin. Pe uşa de la WC era o plăcuţă pe care scria "Secretar BOB", adică "Secretarul Biroului Organizaţiei de Bază", iar în buda bărbaţilor cineva scrisese pe perete cu pixul o lozincă mobilizatoare: "Să facem totul!".

• Ziua te apuca plânsu". După unu noaptea începea caterinca

Celebrii săi clienţi, Gheorghe Dinică şi Ştefan Iordache, i-au fost şi vectori de publicitate. "Ei făceau < prospecţiuni > tot timpul. M-au găsit cu ocazia filmului... Făceam, cu echipa de filmare, chefuri totale! Striga nea Gigi la mine: < Mă iubeşti, grasule? >. Dacă bea mult? Bea tot! După ce termina şpriţul, îşi făcea curaj să se ducă acasă cu două-trei sute de votcă!". Tot în localul lui nea Dan îşi are originea o notorie cugetare a maestrului Gheorghe Dinică. Era patru dimineaţa, doar vreo patru mese cu câţiva clienţi şi taraful în pauză de ţigară. Maestrul era cam obosit. "Lucrase" din greu ore în şir. La un moment dat, dă să se scoale. Genunchii îl cam trădau. Se saltă într-un cot şi face un tur de orizont al crâşmei. Era linişte. Cu toţii ne uitam la el. Ce-o să zică? Apoi oftează şi, cu intonaţia sa inconfundabilă, decretează: "O ţară mică, câteva mese!".

• Întrebare pe bani: de ce ia FMI apărarea băncilor?

Mai multe autorităţi şi organizaţii neguvernamentale care protejează consumatorul se opun dorinţelor FMI de a renunţa la "retroactivitatea" Ordonanţei nr. 50/2010. Consumatorul este pe primul loc - aşa a sunat mesajul pe care reprezentanţii Consiliului Concurenţei l-au transmis, ieri, după întâlnirea cu oficialii FMI. "Forma finală a Ordonanţei nr. 50/2010 ar trebui să păstreze facilităţile pentru consumatori, respectiv transparentizarea costurilor creditelor prin standardizarea comisioanelor", au afirmat oficialii Concurenţei. Potrivit lor, trebuie eliminat comisionul de rambursare anticipată la toate tipurile de credite. "Vom acorda sprijinul nostru pentru ca Ordonanţa să aducă clarificări, astfel încât să fie în avantajul consumatorilor, dar, în acelaşi timp, să nu afecteze sistemul bancar", a declarat Bogdan Chiriţoiu, şeful Concurenţei.

• Povestea polului lui Carol, o monedă de 100.000 de euro

Moneda de aur care anunţa dorinţa de independenţă a României valorează acum cât o vilă la marginea Capitalei. În 1868, Carol I testa reacţia Marilor Puteri faţă de proiectele sale în România cu o monedă purtând chipul său. Inscripţia din jurul efigiei - "Carol I Domnulu Româniloru" - era un gest foarte curajos, având în vedere că Austro-Ungaria era stăpână peste Transilvania, iar otomanii erau la putere în teritoriile unificate de Alexandru Ioan Cuza. "Era un gest care nu cadra deloc cu statutul Principatelor", spune Alin Ciupală, conferenţiar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. "Vorbim despre manifestarea unor proiecte politice - noul principe dorea ca, treptat, să obţină un alt statut faţă de Imperiul Otoman pentru statul pe care fusese chemat să  îl conducă", explică profesorul. 

• O raritate numismatică

Emis în doar 100 sau 200 de exemplare, polul (6,45 grame, aur 90%, cupru 10%) lui Carol I nu a fost niciodată pus în circulaţie, ci trimis spre topitorii de otomani. Însă monedele care au scăpat de această casare istorică  sunt acum o ţintă pentru colecţionarii din lume. În catalogul de monedă românească semnat de Erwin Schaeffer şi Bogdan Stambuliu, piesa de 20 de lei 1868 are o cotaţie uriaşă: 250.000 de euro. Valoarea aceasta este asigurată şi de un mit: se spune că, în temelia Peleşului, se află zeci de monede din această colecţie.

• Oprescu vrea să reînvie toaletele comuniste

Primarul general vrea să redeschidă cele nouă toalete publice subterane din centrul Capitalei, abandonate după 1989, şi să construiască altele noi, pe acelaşi model, în staţii RATB. "Atât bucureştenii, cât şi cei care tranzitează Capitala trebuie să beneficieze de un grad de confort - civilizaţie şi igienă." Pornind de la acest deziderat, edilii Capitalei intenţionează să redeschidă cele nouă toalete publice subterane din centrul Ca pita lei, construite în perioada comunistă şi abandonate după 1989, dar şi să amenajeze altele noi la capetele liniilor Regiei Autonome de Transport Bucureşti, precum şi în zonele "cu trafic pietonal intens".

• Refacerea alianţei PNL-PDL dă frisoane PSD-ului

Scenariul refacerii alianţei dintre PNL şi PDL, în perspectiva alegerilor din 2012, le dă frisoane social-democraţilor. "Cântecul de sirenă pe care un aşa-zis PD reformat l-ar putea transmite către liberali poate conduce la ideea unui risc pentru PSD ca în 2012 să se recoaguleze o formă de Alianţă D.A. recosmetizată, reambalată", a susţinut, ieri, fostul preşedinte al PSD Mircea Geoană. O astfel de variantă ar reprezenta pentru PSD o reluare a episodului 2004, când social-democraţii au câştigat alegerile parlamentare, dar au pierdut puterea. Traian Băsescu, ales atunci preşedinte, a desemnat premierul din partea Alianţei D.A., care şi-a construit majoritatea parlamentară şi prin cooptarea UDMR, PC şi a reprezentanţilor minorităţilor, care au renunţat la înţelegerea preelectorală cu PSD. Or, în 2012, tot Traian Băsescu este cel care va desemna premierul.

• Povestea sloganului "Ieşi afară, javră ordinară!"

Cei de la Miliţia Spirituală povestesc amuzaţi că sloganul preluat de la galeriile de fotbal şi dus la Cotroceni nu făcea parte din repertoriul poliţiştilor, dar pe ei a picat "măgăreaţa".Pe 24 septembrie, un slogan aruncat în poarta Cotrocenilor face carieră. "Ieşi afară, javră ordinară!" Lângă gardul lui Băsescu îşi strigau nemulţumirile mii de poliţişti. Supărat că de sub chipiurile lor au putut să iasă nişte vorbe de stadion, Băsescu a renunţat a doua zi la poliţiştii de la rutieră. Analiştii de serviciu i-au pus la zid sau le-au ţinut partea, în funcţie de culoarea politică. Peste o lună, sloganul avea să fie preluat de militari. "Ieşi afară, javră ordinară!", strigau 2.000 de militari rezervişti şi în retragere în parcul de la Răzoare. Miercuri, 30.000 de manifestanţi din Piaţa Victoriei au apărut cu o variantă îmbunătăţită.

• În limba Rahovei: "se spală în damigeană şi a suflat în veioză". Lingviştii Institutului de Argouri din Rahova

În traducere, ar însemna "era foarte slab şi a murit". Băieţaşii de cartier sunt creatori de limbă. Unele expresii de cartier ajung în limbajul uzual, cum ar fi "i-a dat papucii", un argou din anii "70. Dacă puşcăriaşii sau delincvenţii foloseau un limbaj cifrat pentru a nu fi înţeleşi de autorităţi, şmecherii din cartierele mărginaşe pocesc limba română pentru a face senzaţie sau pentru a se deosebi de cei care nu fac parte din grupurile lor. Uneori, un cuvânt folosit aiurea aduce celebritatea, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Sorin din Rahova. Asudat şi dezbrăcat până la brâu, abia ieşit dintr-o bătaie, tânărul a povestit în faţa camerelor de filmat cum i-a dat unuia o "perversă ca pe Târgu Ocna". Bineînţeles, voia să spună o lovitură de pumn aplicată şiret, prin surprindere, după cum a explicat ulterior într-o emisiune de televiziune.