REVISTA PRESEI - 31.08.2010

• ADEVARUL

• Despagubiri uriase pentru suferinta altora

Tribunalul Bucureşti i-a acordat daune morale de 1,4 milioane de euro soţiei fostului general Ion Eremia (1913-2004), pentru traumele suportate de acesta în închisorile comuniste. Nicoleta Eremia (59 de ani) este beneficiara întregii sume, deşi s-a căsătorit cu fostul general în 1971, după ce Ion Eremia fusese reabilitat de regimul comunist.

• Bani pentru suferinţele părinţilor

Ileana Brătăşanu, fiica lui Paul Brătăşanu - Gradul 33 Locotenent Mare Comandor în Masoneria Română - a primit 500.000 de euro daune pentru suferinţele tatălui său. Paul Brătăşanu a fost condamnat, în "lotul masonic" în 1953, pentru înaltă trădare, iar după şapte ani de închisoare a murit la Penitenciarul Piteşti.Inginerul Tit-Emilian Stroescu, fiul fostului disident politic Nicolae Stroescu (1921- 2003), a primit despăgubiri de 300.000 de euro pentru suferinţele părintelui său. Nicolae Stroescu a încercat să organizeze o mişcare de rezistenţă în 1948.

• Corneliu Coposu nu a cerut niciun leu

Rodica şi Flavia Coposu au fost martorele anilor grei de temniţă, 17 şi jumătate, în care fratele lor, Corneliu Coposu, a fost supus terorii. Au cunoscut apoi regimul de hărţuire continuă impus de Securitate oricui îşi lăsase amprentele în celulele comuniste. "Seniorul" i-a privit însă mereu cu îngăduită creştinească pe toţi cei care l-au urât şi, după ce România a scăpat de sub "jugul" PCR, a lăsat trecutul deoparte şi a început, cu ultimele puteri, adevărata luptă: cea pentru democraţie. Nu i-au trebuit privilegii sau compensaţii, i-a fost de ajuns faptul că valorile lui, cele pentru care a fost purtat prin închisorile din toată ţara, au fost scoase la lumină.

• Cabinetul din umbra al lui Antonescu

Liderul PNL a fost mandatat să alcătuiască lista guvernului din umbră. Printre opţiunile sale nu s-ar număra liderii controversaţi. Mariana Câmpeanu (Ministerul Muncii), Andrei Marga (Educaţie) sau Mircea Diaconu (Cultură) vor face parte din guvernul din umbră al PNL. În privinţa postului de premier, Antonescu aşteaptă un răspuns de la Klaus Iohannis care însă, potrivit unor surse liberale, nu este foarte dornic să accepte să fie premier din umbră, după experienţa de anul trecut. În cazul în care Iohannis nu acceptă o posibilă variantă, ar fi Antonescu însuşi.

• Hrebenciuc contesta alianta cu liberalii

Conducerea social-democrată l-a mandatat pe liderul PSD, Victor Ponta, pentru a discuta cu PNL intensificarea colaborării în Parlament, dar şi în teritoriu. Comitetul Executiv al PSD i-a acordat lui Ponta mandatul de principiu, fără însă a exista un vot în acest sens. Strângerea colaborării cu PNL a stârnit critica unora dintre liderii partidului. Un atac vehement la adresa liberalilor a venit din partea liderului deputaţilor PSD, Viorel Hrebenciuc, care a calificat PNL drept un partid balama.

• Berlusconi si Gadhafi, pe acelasi pasaport

Pe hârtia filigranată a viitoarelor paşapoarte libiene va fi tipărită fotografia premierului italian şi a liderului de la Tripoli. Imaginea îi arată pe cei doi buni amici strângându-şi mâinile după semnarea, la 30 august 2008, a istoricului Tratat de Prietenie italiano-libian. Ambasadorul libian la Roma, Abdulhafed Gaddur, a confirmat informaţia referitoare la conţinutul imagistic al noilor paşapoarte eliberate de autorităţile de la Tripoli, ce urmează să intre în circulaţie în următoarele trei luni.

• Riscul valutar ii loveste pe cei cu credite in franci

Deprecierea semnificativă a leului în raport cu francul elveţian este resimţită din plin de cei care au luat credite în această monedă în urmă cu doi-trei ani. Restanţele cresc exploziv de la o lună la alta. Francul elveţian s-a scumpit de la începutul anului cu peste 40 de bani, ajungând la 3,23 lei. Creşterea francului este dată de apetitul investitorilor pentru moneda de refugiu. După ce Standard & Poor"s a decis săptămâna trecută să reducă ratingul Irlandei la cel mai redus nivel al ultimilor 15 ani, investitorii de pe pieţele internaţionale s-au orientat din nou spre monede de refugiu şi au cumpărat masiv franci elveţieni.

• Rusia vinde diamante de un miliard de dolari

Ministerul Finanţelor de la Moscova vrea să vândă diamantele pe care le-a cumpărat anul trecut de la compania rusă de stat Alrosa cu un miliard de dolari. Autorităţile ruse declaraseră anterior că pietrele preţioase nu vor fi scoase pe piaţă mai devreme de 2012, pentru a aduce cât mai mulţi bani la buget.

• CURENTUL

• Vodafone le zice pre limba masonilor. Mesaje masonice ascunse în promovarea Vodafone

O nouă campanie publicitară a companiei Vodafone ne-a atras atenţia prin utilizarea stranie a unei consacrate formule masonice. În străinătate, compania Vodafone a mai fost implicată în câteva rânduri în dezbateri publice pornite de la speculaţii cu privire la logo-ul firmei şi unele campanii publicitare ce fac trimiteri ezoterice şi reiau formule iniţiatice utilizate în sfera masoneriei. rânduri în dezbateri publice pornite de la speculaţii cu privire la logo-ul firmei şi unele campanii publicitare ce fac trimiteri ezoterice şi reiau formule iniţiatice utilizate în sfera masoneriei.

• Virusul West Nile a făcut două victime şi în România

Virusul transmis de ţånţari, West Nile, a făcut victime şi în Romånia. Astfel, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a anunţat, într-o conferinţă de presă, că în ultima perioadă s-au înregistrat şapte cazuri de persoane infestate cu acest virus, iar două au decedat. Ministrul a atenţionat populaţia să se prezinte de urgenţă la medic pentru orice simptom de boală, respectiv febră, dureri intense de cap, vărsături, dureri abdominale sau musculare şi articulare. Totodată, oamenii sunt sfătuiţi să monteze plase contra ţånţarilor la geamuri şi uşi sau să folosească substanţe specifice pentru îndepărtarea insectelor.

• Vocalize de Tia Şerbănescu

De unde însă credibilitate şi competenţă într-o clasă politică autistă? PSD îşi anunţă programul abia în octombrie iar PNL va anunţa doar "un guvern din umbră" unde mai mult ca sigur miracolul se va numi tot Klaus Johannis, aşa cum i s-a arătat dlui Crin Antonescu anul trecut. Cu asta, am rezolvat-o ca naiba! Pardon, ca Şeitan. Oricum, toată lumea se aşteaptă la ce e mai rău. Oare un guvern avându-l ca premier pe dl Ponta ori pe dl Antonescu (tenori buni numai de vocalize) sună mai promiţător? Căci asta e marfa, asta vindem şi asta cumpărăm la următoarele alegeri: Boc, Ponta, Antonescu şi partidele lor mari şi late. Cine face mofturi rămâne cu Vadim şi Dan Diaconescu.

• Apartamentele din Bucureşti, la jumătate de preţ faţă de 2008

După doi ani de criză imobiliară, apartamentele din Capitală s-au ieftinit cu circa 45%, până la 1.245 euro/mp util, iar scăderile de preţuri continuă. Oraşul din provincie în care preţurile au scăzut cel mai mult faţă de perioada maximă este Braşovul. Aici, în iulie 2010, preţul mediu înregistrat a fost de 907 euro/mp util, cu 38,5% mai puţin decât în mai 2008, luna în care a fost atinsă valoarea maximă a preţurilor cerute în Braşov. Cel mai puţin au scăzut preţurile practicate în Cluj-Napoca, unde, cu o valoare medie de 1.023 euro/mp util, preţurile în iulie 2010 au fost cu 31,9% mai mici decât în mai 2008.

• CURIERUL NAŢIONAL

• Cât de periculoasă este austeritatea bugetară?

Ovidiu Nicolescu: Măsurile, prin faptul că readuc echilibrul macroeconomic la nivelul bugetului, reprezintă un element de stabilitate economică. Schnecker: Deciziile luate vor reduce veniturile la buget şi vor conduce către altele de acelaşi gen. Economistul Kenneth Rogoff, profesor la Universitatea Harvard, anticipează că unele state din Europa de Est ar putea "eşua" în următorii doi-trei ani în urma măsurilor de consolidare bugetară, România fiind pe lista ţărilor care "s-ar putea clătina". Rogoff a declarat, într-un interviu acordat unei publicaţii vieneze, că nu toate statele din regiune "vor supravieţui consolidării bugetelor de stat". Ucraina, România şi Ungaria "s-ar putea clătina", dar nu este posibil de anticipat care state vor eşua, a arătat economistul citat de Mediafax. Rogoff a avertizat că Austria va fi de asemenea afectată din cauza legăturilor strânse cu economiile est-europene şi urmează să treacă un adevărat test de stres.

• Poliţia Comunitară a Capitalei cumpără 40 de Dacii cu 3,7 mil. lei

Poliţia Comunitară a Municipiului Bucureşti a organizat o licitaţie deschisă pentru achiziţia unor vehicule cu destinaţie specială, în urma căruia singurul ofertant prezent, SC Romturingia SRL, a câştigat contractul de 3,7 milioane lei. Anunţul publicat pe e-licitatii este extrem de confuz şi nu furnizează nici măcar informaţii privind numărul de autovehicule, darmite care sunt dotările cuprinse în caietul de sarcini. Cu toate acestea, surse din piaţă ne-au informat că ar fi vorba despre aproximativ 40 de vehicule cu destinaţie specială, valoarea contractului ridicându-se la 2.998.625 lei fără TVA, adică 3.718.295 lei, echivalentul a 877.000 euro. Or, asta înseamnă că, pentru fiecare vehicul dotat Poliţia Comunitară a Capitalei va plăti nu mai puţin de 21.925 euro...

• Statul vrea să ia de la bănci, în septembrie, 4,6 miliarde lei

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) vrea să împrumute în septembrie 4,6 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat, aceeaşi sumă ca aceea programată pentru august, dar cu circa 50% mai mare faţă de valoarea efectivă a împrumuturilor, potrivit datelor MFP. În vederea îndeplinirii acestui scop, pentru septembrie, Finanţele au programat şase licitaţii pentru vânzarea de titluri de stat, respectiv patru pentru certificate de trezorerie, cu o valoare indicativă de un miliard lei fiecare şi două pentru obligaţiuni de stat, de 300 milioane de lei fiecare. Prima licitaţie pentru certificate va avea loc pe data de 6 septembrie, când Trezoreria vrea să atragă 1 miliard de lei, titlurile având o scadenţă de şase luni.

• Cât ne mai costă rechizitele copiilor

România este una dintre ţările cu cele mai mici costuri pentru coşul de rechizite necesare unui elev la începerea anului şcolar, iar preţurile din piaţă au mai scăzut anul acesta, jucătorii adaptându-se la noile condiţii economice. Conform unui studiu realizat de Twenga, unul dintre cele mai mari site-uri de comparare a preţurilor de cumpărături, britanicii cheltuiesc cei mai mulţi bani pe rechizite(237 de euro), urmaţi de germani(158 de euro) şi de părinţii copiilor francezi(120de euro). Un retailer din România se laudă că un coş de rechizite precum cel din studiul realizat de portalul britanic Twenga.com, se găseşte pe rafturile acestuia, la un cost de aproximativ 400-500 de lei (75-95 de euro la acelaşi curs BNR de ieri).

• Cine trebuie să protejeze consumatorii de credite: BNR, ANPC sau o altă instituţie?

Cadrul legal pentru protejarea intereselor consumatorilor de credite s-a îmbunătăţit permanent în ultimii ani. Principala provocare este monitorizarea respectării lui de către bănci. Numărul mare de reclamaţii şi procese în instanţă arată că România nu a găsit încă soluţia optimă, resursele de care dispune ANPC fiind destul de limitate, conform unei analize conso.ro. Stabilirea instituţiei potrivite care trebuie să verifice dacă băncile respectă drepturile consumatorilor de credite nu este deloc o decizie uşoară. Potrivit unui raport publicat recent de Banca Mondială, experienţa internaţională arată că există trei opţiuni de delegare a atribuţiilor, către: - autoritatea de protecţie a consumatorilor; - autoritatea de supraveghere bancară (BNR în cazul nostru); - crearea unei agenţii speciale.

• O nouă instituţie

Soluţia optimă pentru evitarea conflictelor de interese ar putea fi, însă, înfiinţarea unei instituţii noi, specializate doar cu protejarea consumatorilor de servicii financiare. Acesta este modelul adoptat în Canada, unde după ce Guvernul s-a confruntat cu problema identificării unei instituţii adecvate, a decis în 2001 să înfiinţeze una nouă, responsabilă doar cu protejarea consumatorilor de servicii financiare şi promovarea educaţiei financiare. Studiul Băncii Mondiale arată că această metodă conduce la consolidarea reglementărilor din domeniu într-un singur loc şi creşte eficienţa cu care problemele cu serviciile financiare sunt rezolvate, deoarece toate procedurile se derulează într-un singur loc.

• EVENIMENTUL ZILEI

• Cine sunt personajele din basmul lui Lazaroiu

Consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu bulverseaza scena politica cu o teorie din care nu lipsesc personaje din povesti. Clenciul este identitatea ascunsa a Albei ca Zapada. Lazaroiu considera ca Mos Craciun al alegerilor din 2012 ar putea fi Dan Diaconescu cu al sau partid-televizor, caruia ii atribuie un procent semnificativ. In rolul Fetita cu Chibrituri este distribuit Crin Antonescu, Victor Ponta este, inevitabil, Scufita Rosie, iar lui Emil Boc ii este rezervat rolul de Capra cu trei iezi.

• Case cu consum energetic "zero"

Clădirile noi, dar şi cele deja existente vor trebui să fie cât mai performante energetic şi tot mai "verzi". Până la 31 decembrie 2020, toate clădirile noi, inclusiv locuinţele unifamiliale, vor trebui să aibă consum aproape zero de energie, potrivit unei directive europene care a intrat în vigoare în luna iulie. Astfel, pe lângă performanţa energetică foarte ridicată, energia din sursele regenerabile trebuie să acopere cea mai mare parte din consum. De asemenea, Directiva 2010/31/EU prevede ca renovările clădirilor existente să fie făcute conform unor standarde ridicate de eficienţă în cazul în care vizează mai mult de 25% din suprafaţa anvelopei clădirii.

• Haos la plata contribuţiilor la fondul de sănătate

Cei care au carte de muncă şi drepturi de autor, dar şi studenţii care au colaborări ori cei care trăiesc din chirii sunt obligaţi să cotizeze la sănătate. Oficialii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) spun acum că, de fapt, o persoană care are carte de muncă şi drepturi de autor trebuie să achite contribuţiile de două ori, pentru primele lunar, pentru drepturi anual. Noua lege prevede însă că plata se face lunar. Pe de altă parte, ies la iveală multe situaţii în care legea prevedea de ani buni achitarea de contribuţii la sănătate însă mulţi nu au ştiut şi s-au trezit că li se cere să plătească retroactiv pentru ultimii cinci ani. Mai nou, casele de asigurări primesc de la ANAF listele cu cei care au avut venituri, trimit acasă somaţii de plată şi la nevoie pot începe exectuarea silită.

• FINANCIARUL

• Site-urile ministerelor sunt pline cu anunţuri de angajare

Guvernul dă afară "direct-productivii" şi angajează consilieri şi experţi. Aşa se explică de ce, în pofida concedierilor din sistemul bugetar, cheltuielile cu salariile continuă să crească. Încă de la instalarea primului guvern Boc, dar mai ales după alegerile de anul trecut, Executivul a declarat război salariaţilor din sistemul bugetar: urmează concedieri în masă, scopul principal fiind reducerea cheltuielilor cu salariile. De la vorbă la faptă este însă cale lungă, iar realitatea portocalie bate demagogia. Execuţia bugetară la şapte luni arată că în loc să scadă - aşa cum ne tot spun guvernanţii - cheltuielile cu salariile au crescut faţă de perioada similară a anului trecut cu 300 mil. lei, până la 9,1 mld. lei.

• Compensaţiile potenţiale pentru depozitele garantate: 92,5 mld. lei

Pentru obţinerea rapidă a sumelor necesare, FGDB se poate împrumuta de la guvern. Fondul de Garantare a Depozitelor în sistemul Bancar (FGDB) a anunţat că valoarea compensaţiilor potenţiale care pot fi plătite în cazul unei indisponibilizări a economiilor a atins, la finele semestrului I, un nivel maxim de 92,5 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ 88% revin deponenţilor persoane fizice, care au constituit depozite garantate în cele 33 de instituţii de credit participante la Fond.

• Câştigul net al IFN-urilor, din marje de dobândă ridicate

La 30 iunie 2010, rata creditelor neperformante a ajuns la un nivel maxim de 17%. În pofida creşterii ratei creditelor neperformante, instituţiile financiare nebancare au obţinut câştig net din dobânzi, un fapt ce indică, în opinia Băncii Naţionale, utilizarea de către acestea a unor marje de dobândă ridicate. La finalul semestrului I, cheltuielile cu provizioanele în sectorul IFN s-au plasat la un nivel de 900 de milioane de lei, în scădere cu 300 de milioane de lei faţă de valoarea înregistrată la sfârşitul primului trimestru.

• Şansa industriei textile: producătorii de echipament sportiv renunţă la Asia

Camera bilaterală româno-germană încearcă să organizeze un pavilion naţional la ISPO 2011. Ediţia de anul viitor a expoziţiei ISPO Winter, de la Munchen, va avea o secţiune specială dedicată producătorilor de echipament sportiv care sunt disponibili să preia activităţile de producţie ale marilor branduri. Acestea renunţă la Asia din cauza costurilor mari de transport şi de timp. Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (CCRG) şi societatea Messe Munchen derulează un proiect prin care urmăresc să atragă producătorii români din industria textilă pentru realizarea unui stand comun în cadrul uneia dintre cele mai mari expoziţii mondiale din industria sportului.

• Spoturile publicitare produse în ţară sunt cu 50% mai ieftine decât cele din Franţa sau Italia

Numărul de reclame filmate în România, în creştere pe ecranele televizoarelor din Europa. Numărul spoturilor publicitare exportate din România la nivel european a crescut în ultimele 18 luni, însă sub 1% din totalul "producţiei" autohtone de acest gen se difuzează în afara ţării. Alex Badila, Managing Director Publicis Romania, spune că o reclamă creată în ţară este cu aproximativ 50% mai ieftină decât una realizată în Franţa sau Italia. În plus, agenţiile autohtone de creaţie lucrează mai repede, spune Andy Lita, Business Unit Director OgilvyInteractive.

• Noile candidate la UE, mai pregătite economic decât ţări deja membre

De exemplu, Turcia a înregistrat în primul trimestru al acestui an a doua creştere, după China. Procesul de lărgire a Uniunii Europene va continua, după pauza luată în 2007, când au fost primite România şi Bulgaria. La sfârşitul lunii iulie, au început negocierile cu Islanda. De aproape 10 ani Turcia se află în proces de discuţii. Croaţia ar putea deveni, în 2012, cel de-al 28-lea membru al UE, iar Macedonia a făcut deja un pas în UE, odată cu introducerea euro pentru mediul de afaceri.

• Cu ce decalaje regionale preia Valentin Ionescu conducerea Bursei româneşti

"Voi sta şi 12 ore pe zi la birou până vad că lucrurile se mişcă". Valentin Ionescu, primul broker veritabil adus la conducerea Bursei de la Bucureşti în 15 ani de istorie modernă, preia în mai puţin de o lună funcţia de director general şi are, la primă vedere, o misiune imposibilă, de a recupera handicapul imens care desparte piaţa românească de alte burse din jur. Creată mai mult din nevoia de a îngloba într-un cadru reglementat miile de societăţi rezultate din privatizarea în masă a anilor "90, Bursa de Valori nu a reuşit, nici după 15 ani de funcţionare, să-şi atingă rolul elementar de barometru al economiei şi de sursă primordială pentru finanţarea companiilor, aşa cum sunt bursele din majoritatea celorlalte state din Europa sau de peste Ocean.

• GÂNDUL

A început sezonul angajărilor, dar numai la firmele străine. IT-ul şi industria auto anunţă mii de noi locuri de muncă

În timp ce multinaţionalele, care produc pentru export, anunţă în fiecare zi crearea de noi locuri de muncă, firmele din România care produc pentru piaţa locală anunţă disponibilizări. Companiile străine din România, care lucrează aproape integral pentru clienţi de peste graniţă, vor să angajeze mii de români, pentru a putea face faţă comenzilor noi. De la giganţi ca Microsoft, Amazon, Oracle, Ford sau Dacia, până la call-centere, cele mai multe dintre multinaţionalele prezente în România au ca prioritate în acest moment noi angajări.

• Topul celor mai doriţi 20 de angajatori din România. Ce oferă tinerii pentru salarii mari

Clasamentul este dominat de companiile de pe piaţa bunurilor de larg consum, fiind prezente şi trei bănci şi doi operatori de telefonie mobilă. Tinerii talentaţi, cu rezultate academice peste medie, sunt atraşi de companiile străine mari din România, cu un brand puternic, care sunt capabile să ofere nu numai un pachet salarial foarte bun, ci şi posibilitatea de a evolua în interiorul firmei. Aceasta este concluzia unui sondaj la care au răspuns 2.246 de respondenţi, sondaj folosit în alcătuirea topului "Cei mai doriţi angajatori 2010", alcătuit de firma Catalyst.

• Top 20 Cei mai doriţi angajatori din România

1. Coca-Cola HBC; 2. P&G; 3. KRAFT FOODS; 4. Oracle; 5. L"Oreal Romania; 6. HP; 7. BCR; 8. BRD Groupe Société Générale; 9. PriceWaterhouseCoopers; 10. Orange; 11. Deloitte 12. ING Bank; 13. KPMG; 14. Roland Berger; 15. Vodafone; 16. Accenture; 17. Leo Burnett

18. McKinsey; 19. Danone; 20. PepsiCo.

• Hrebenciuc: "Crin Antonescu e naiv, oamenii de sub el au negociat cu PDL"

Divergenţe l Mai mulţi lideri PSD l-au criticat, ieri, pe Victor Ponta pentru ideea sa de înfrăţire cu PNL şi Crin Antonescu. În momentul în care liderul PSD, Victor Ponta, a solicitat, ieri, în cadrul Comitetului executiv al partidului, mandat pentru declanşarea negocierilor cu reprezentanţii liberalilor, în perspectiva colaborării la nivel local şi parlamentar pe moţiunea de cenzură, Viorel Hrebenciuc şi Dumitru Buzatu au devenit foarte vehemenţi. "PNL a declanşat negocieri în secret cu democrat-liberalii", a afirmat Hrebenciuc, susţinând astfel o ştire mai veche despre discuţiile care, potrivit informaţiilor sale, se poartă între cele două formaţiuni.

• Google ar putea introduce o taxă de acces pentru utilizatori. YouTube contra cost, din decembrie 2010

Gigantul american Google are planuri mari - intenţionează să lanseze un serviciu video plătit până la sfârşitul acestui an, după cum scrie Financial Times pe site-ul său. Potrivit sursei citate, filiala video a Google, canalul YouTube, "negociază în prezent cu studiourile de la Hollywood pentru a introduce o taxă de acces la conţinutul video, ceea ce va poziţiona Google alături de Apple în competiţia pentru supremaţia pe piaţa distribuţiei digitale de film", scrie publicaţia pe site-ul său.

• JURNALUL NATIONAL

• Guvernul Boc, zero barat

Din 24 decembrie 2009, data la care a fost învestit, Cabinetul Boc IV n-a suferit nici o modificare, dar istoria guvernelor conduse de preşedintele PDL n-a fost deloc una liniştită. Manati de la Cotroceni , liderii PDL au agitat toata vara steagul remanierii Guvernului Boc.

• Tun nemţesc de 30 de milioane euro la SAPARD

Oficiul European Antifraudă de la Bruxelles şi Departamentul de Luptă Antifraudă de pe lângă Guvernul României investighează o ţeapă de 30 de milioane de euro din fonduri europene SAPARD. În vizor este grupul de firme germane Aton GmbH din oraşul Fulda, care a realizat o veritabilă caracatiţă de firme prin care a reuşit să pună mâna pe imensa sumă destinată, ironic, revitalizării agriculturii româneşti.

• Feroviarii cer stingerea datoriilor

Sindicatele feroviare nu sunt de acord cu disponibilizările propuse de Mi-nisterul Transporturilor, considerând că strategia realizată de MTI este nerealistă. În acest sens, Federaţia Mecanicilor de Locomotivă din România (FMLR) a transmis ieri o scrisoare premierului Emil Boc pentru a-i aduce la cunoştinţă poziţia lor faţă de măsurile propuse de Ministerul Transporturilot şi Infrastructurii.

• Băncile străine: graba strică treaba de Ilie Serbanescu

Potrivit datelor Băncii Naţionale, populaţia a redevenit creditor net sau finanţator net al băncilor comerciale din România. Redevenit, pentru că a mai fost în această poziţie înainte de marea ofensivă a băncilor străine în România din anii 2003-2008. Până atunci nu existase practic retail-banking în România şi băncile comerciale dăduseră credite numai din banii strânşi în seifurile lor ca depozite. Şi cum economisirea în România era (şi este) derizorie - căci ţara este săracă, iar cei care fură îşi trimit banii să se refugieze în străinătate - şi creditarea în România era slabă.

• ROMANIA LIBERA

• Cum a adus o corporaţie-fantomă 3% din PIB în 2009

Ipoteză şocantă în cazul firmei din Braşov cu profit de 3,7 miliarde de euro. Firma American European Marketing & Enterprises, care a raportat o cifră de afaceri şi un profit fabulos în 2009, a fost luată în calcul la formarea PIB, potrivit preşedintelui INS, Vergil Voineagu. Asta înseamnă că, în realitate, economia a căzut nu cu 7%, ci cu 10% iar deficitul bugetar a fost cu 0,2% mai mare. Din PIB-ul României pe anul 2009, de 497 miliarde lei, 15,47 miliarde de lei reprezintă majorarea de capital fictivă cu care firma American European Mar-keting&En-terprises SA (AEME) şi-a umflat rezultatele pe 2009. Firma nu are nici un angajat, nici o activitate public cunoscută, deţine un sediu fictiv şi a "ob-ţinut" aceste venituri prin umflarea valorii contabile a acţiunilor deţinute la o obscură firmă din SUA.

• Cât costă şcolile private?

Aproape 65.000 de copii au fugit din învăţământul de stat către sutele de grădiniţe, şcoli şi licee private. Taxele de admitere pleacă de la câteva mii de lei şi ajung la mii de euro pe an. Cu fiecare început de an şcolar, oferta insti-tuţiilor private de învăţământ din sistemul preuniversitar e din ce în ce mai variată. Cea mai recentă statistică a Ministerului Educaţiei arată că în România funcţionează, cu acreditare sau doar cu autorizare provizorie, peste 500 de grădiniţe, aproape 80 de şcoli primare, 35 de şcoli gimnaziale şi aproape 125 de licee, toate în sistem privat. Până în prezent, aproximativ 65.000 de copii au părăsit sau nici măcar nu au făcut cunoştinţă cu şcoala oblăduită de stat şi au mers pe mâna privatului.

• Mai alegem primari de sector în 2012?

Proiect. Guvernul îşi propune ca până la anul banii din taxele bucureştenilor să ajungă la bugetul centralizat al Capitalei. Noua lege a administraţiei publice locale ar putea desfiinţa cele şase sectoare ale Bucureştiului şi centraliza bugetul oraşului de circa un miliard de euro annual. Secretarul de stat din MAI Gheorghe Emacu ne-a declarat că ministerul său a lansat un studiu de impact ce cuprinde mai multe întrebări referitoare la modificarea legii administraţiei publice locale.

• ZIARUL FINANCIAR

• Statul este sub tirul analiştilor bancari să se împrumute la dobânzi mai mari

Analiştii băncilor care împrumută statul spun că economia este riscantă şi că Finanţele trebuie să plătească mai mult. Băncile comerciale, prin vocile analiştilor lor, cer neobosit să primească dobânzi mai mari la titlurile de stat cumpărate deja de câteva luni, în timp ce Trezoreria statului încearcă să plafoneze randamentele la nivelul de 7% pe an, astfel că imaginea conturată pentru România rămâne una de ţară cu un risc ridicat, în ciuda acordului cu FMI şi a eforturilor dureroase făcute pentru echilibrarea bugetului.

• Multinaţionalele din bunuri de consum au închis 25 de fabrici

În ultimii cinci ani, 25 de fabrici deţinute de cei mai mari producători ai industriei alimentare şi a băuturilor şi-au închis porţile, aproape 3.000 de persoane fiind disponibilizate în urma acestor decizii de restructurare. "Interesul principal nu este piaţa locală, ci pia ţa internaţională. Astfel, unităţile de producţie sunt comparate cu rezultatele fabricilor din alte ţări şi doar cele mai bune vor putea supravieţui", a declarat Michael Weiss, vicepre - şedinte şi partener al companiei de consultanţă managerială A.T. Kearney.

• Videanu face prima concediere de "management defectuos" la o companie cu afaceri de 2,5 mil. euro

Adriean Videanu, ministrul economiei, a luat ieri prima decizie de eliberare din funcţie al unui director general dintr-o companie de stat pe motiv de management defectuos. Schimbările de manageri nu sunt o noutate când vine vorba de companii de stat, dar până acum acestea au fost cu precădere politice.

Compania unde a fost descoperit "managementul defectuos" este Iprochim, un instititut de inginerie chimică specializat în elaborarea documentaţiilor tehnice necesare pentru industria chimică şi petrochimică din România, înfiinţat în 1948, cu afaceri de 2,5 milioane de euro anul trecut.

• Opinie Sorin Pâslaru: Spirala datoriei externe poate fi ruptă doar prin devalorizare

Toamna care urmează este decisivă pentru România. Presiunea asupra acestui guvern a crescut atât de mult, încât dacă nu vine cu o schimbare sau măsuri limpezi de relansare economică, partida este aproape pierdută. Încă un an de scădere economică va necesita alte creşteri de taxe şi scăderi de salarii, iar supapa nu va mai putea fi decât cursul şi inflaţia. Cel mai grav este ritmul de creştere al îndatorării publice. Datoria statului s-a dublat în doar doi ani, de la 24 de miliarde de euro în iunie 2008 la 42 de miliarde de euro la sfârşitul lunii iunie 2010, şi creşte fără încetare cu un miliard de euro pe lună.

• Suedezii de la East Capital descoperă băncile româneşti

Compania suedeză de administrare a investiţiilor East Capital, cu active nete în gestiune de 4,2 mld. euro şi unul dintre cei mai importanţi investitori instituţionali de pe piaţa locală, a intrat în premieră în acţionariatul BRD şi al Băncii Transilvania, după ce ani la rând considera supraevaluate acţiunile băncilor locale. Prin fondurile de acţiuni Balkan şi Eastern European, East Capital avea investiţii în valoare de peste 33 mil. euro pe Bursa de la Bucureşti la finele primului semestru, mai mult cu 16% faţă de sfârşitul anului trecut, potrivit rapoartelor semestriale de administrare.

• Statul poate încasa 100 mil. euro din vânzarea a 15% din Transgaz

Listarea unui pachet suplimentar de 15% din Transgaz Mediaş (TGN) ar creşte semnificativ lichiditatea titlurilor pe Bursă şi ar permite şi fondurilor mari de investiţii din străinătate să acumuleze pachete de acţiuni în companie. Hotărârea de guvern privind vânzarea pe Bursă a 15% din compania de transport al gazelor naturale Transgaz a fost publicată vineri în Monitorul Oficial, Ministerul Economiei putând începe demersurile pentru această operaţiune din care poate câştiga circa 100 mil. Euro. Transgaz este în prezent una dintre cele mai importante companii listate pe Bursa de la Bucureşti, cu o capitalizare de 663 mil. euro, însă nu se regăseşte decât în mică măsură în portofoliile marilor fonduri străine prezente pe piaţă.

• Volumul creditelor acordate de IFN-uri a scăzut cu 600 mil. euro în primul semestru

Instituţiile financiare nebancare au îngheţat finanţările anul acesta, rambursările fiind mai mari decât banii noi împrumutaţi în principal pentru persoanele fizice şi firmele care activează în servicii, arată datele BNR. Portofoliile de credite ale instituţiilor financiare nebancare (IFN) înscrise în registrul special de la BNR s-au diminuat cu 600 mil. euro sau 7,5% în primele şase luni, ajungând la sfârşitul lunii iunie la 7,4 mld. euro (echivalentul a 32,3 mld. lei). În acest registru figurează IFN-urile care au un sold minim al creditelor de 25 mil. lei şi capitaluri proprii şi sume împrumutate de cel puţin 50 mil. lei.