*REVISTA PRESEI 7.05.2018

• Forţa comună de intervenţie europeană dezbină NATO şi UE

Intenţia preşedintelui Franţei de a crea o forţă comună de intervenţie europeană în caz de urgenţă agită spiritele întrucât proiectul s-ar derula în afara structurilor UE şi NATO.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, intenţionează să formeze luna viitoare o coaliţie alcătuită din 10 state în scopul de a pregăti forţele armate europene să acţioneze în caz de urgenţă. Iar în acest proiect ar urma să fie implicată şi Marea Britanie, care, în acest fel, şi-ar face simţită prezenţa în Europa chiar şi după ieşirea din blocul comunitar.

Potrivit Politico, miniştrii de Apărare din Franţa, Marea Britanie, Germania, Italia, Spania, Olanda, Belgia, Portugalia, Danemarca şi Estonia vor semna în iunie, la Paris, o scrisoare de intenţie, angajându-se să dezvolte o cultură strategică comună, să facă schimb de analize şi previziuni privind punctele nevralgice în care este posibil să fie nevoie de intervenţii şi să ia măsuri pentru a-şi putea coordona forţele în cadrul unor operaţiuni viitoare. Macron şi-a prezentat această idee încă din luna septembrie a anului trecut, la Sorbona, când a pledat pentru o forţă comună de intervenţie europeană, un buget pentru apărare şi o doctrină pentru acţiune în situaţiile neprevăzute în care Statele Unite şi NATO nu s-ar putea implica.

Macron şi-a prezentat această idee încă din luna septembrie a anului trecut, la Sorbona, când a pledat pentru o forţă comună de intervenţie europeană, un buget pentru apărare şi o doctrină pentru acţiune în situaţiile neprevăzute în care Statele Unite şi NATO nu s-ar putea implica. Iar Franţa vrea să recruteze aliaţi care ar putea ajuta la împărţirea poverii militare mai ales în Africa, unde, în 2012, a intervenit singură în Mali pentru a-i împiedica pe militanţii islamişti să preia controlul asupra acestui stat slăbit.

Frustrat din cauza startului nu tocmai ambiţios al Pactului militar european numit Cooperarea Structurată Permanentă (PESCO) lansat anul trecut la insistenţele Germaniei, liderul francez face presiuni pentru a se înainta cu un nucleu de naţiuni care gândesc la fel. Numai că această acţiune se află în afara structurilor internaţionale ale UE şi NATO, fapt ce a stârnit îngrijorări.

• BANCHERUL

• Seful Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, este "foarte ingrijorat" de situatia politica din Romania si vede viitorul tarii pe termen lung "foarte instabil"

Andreas Treichl, seful bancii austriece Erste Bank, actionarul majoritar al BCR, cea mai mare banca locala, se declara foarte ingrijorat de situatia politica din Romania. Mai mult, el considera ca pe termen lung situatia tarii va fi "foarte instabila".

Cu toate acestea, bancherul austriac a remarcat ca apetitul investitorilor in economia romaneasca este in crestere, in ciuda zgomotului politic. Chiar si BCR este dispusa sa acorde mai multe credite firmelor, dupa ce in ultimii ani a fost mult mai prudenta decat alte banci, concentrandu-se pe imprumuturile imobiliare si de consum pentru populatie.

"Suntem foarte ingrijorati de situatia politica din Romania, care este foarte neclara. Niciun aspect pe care noi l-am criticat in trecut nu s-a schimbat si avem putine sperante ca ceva se va intampla in viitorul apropiat care sa ne aduca mai mult confort cu privire la perspectiva stabilitatii politice", a declarat Treichl, in cadrul unei conferinte cu analistii straini, cu ocazia prezentarii rezultatelor financiare din primul trimestru.

Atitudinea sefului Erste Bank este diferita de cea de anul trecut, cand declarase ca nu este ingrijorat de instabilitatea politica din Romania, intrucat "este job-ul nostru sa facem fata oricaror schimbari". Pe de alta parte, el a reluat atunci avertismentele privind ritmul scazut al investitiilor in infrastructura si in atragerea de fonduri europene, o critica pe care a tot repetat-o in ultimii ani.

Treichl, ca si alti economisti si analisti, a criticat de mai multe ori Romania pentru faptul ca nu reuseste sa faca suficiente investitii in infrastructura si sa atraga mai multe fonduri europene, cu toate ca bancile ar fi dispuse sa contribuie cu co-finantarile necesare.

"Romania are nevoie disperata de infrastructura si are la indemana toate mijloacele necesare pentru a o construi, tot ce mai are de facut este sa le puna in practica, macar in ultimul ceas. Vrem sa ajutam la cresterea ratei de absorbtie, vrem sa ajutam la realizarea investitiilor de infrastructura", spunea seful Erste Bank, in 2012

• COTIDIANUL

• Alegerea noului şef al DIICOT, în linie dreaptă

Luni este ultima zi în care procurorii care doresc să conducă DIICOT se pot înscrie la selecţia organizată de Ministerul Justiţiei. Procurorii pot depune cereri de înscriere până la data de 7 mai (inclusiv), la Direcţia resurse umane din cadrul Ministerului Justiţiei.

Ministerul Justiţiei organizează, în perioada 13 aprilie - 14 mai, selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia de şef al DIICOT, post care rămâne vacant în condiţiile în care mandatul lui Daniel Horodniceanu se încheie pe 19 mai.

Pentru funcţia de şef al DIICOT, pot fi propuşi procurorii care au o vechime minimă de 10 ani.

Candidaţii trebuie să întocmească un proiect managerial şi să depună cel puţin 10 lucrări pe care le-au întocmit în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea, în ultimii cinci ani, precum şi ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale.

Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea pentru interviu se vor afişa, pe 8 mai, la sediul Ministerului Justiţiei, precum şi pe site-ul instituţiei.

Interviul cu ministrul Justiţiei se va susţine în perioada 9 - 11 mai.

Rezultatele selecţiei se vor afişa la sediul MJ şi se vor publica pe pagina Internet a acestuia la data de 14 mai. Calendarul aprobat va putea suferi însă modificări în funcţie de numărul procurorilor înscrişi, mai adăuga ministerul.

Potrivit legii, procurorul-şef al DIICOT este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul consultativ al CSM. Numirea se face pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

"Propunerea/propunerile ministrului Justiţiei va fi/vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea Preşedintelui României, în vederea numirii în funcţia de conducere", preciza Ministerul Justiţiei.

În luna martie, actualul şef al DIICOT Daniel Horodniceanu a cerut Secţiei pentru procurori a CSM aprobare pentru a reveni la Serviciul teritorial Iaşi pe o funcţie de execuţie, solicitarea fiind aprobată.

• CURENTUL

• Judecătorii au mai respins definitiv o cerere de daune pentru malpraxis medical

O cerere neobişnuită de daune pentru malpraxis a fost respinsă definitiv de judecătorii Tribunalului Constanţa după ce o pacientă a unei secţii de ginecologie din localitate a rămas însărcinată deşi a suferit o operaţie de legare a trompelor. Femeia a intrat în depresie având deja doi copii, sarcini pe care le dusese foarte greu, dar a decis să păstreze şi această sarcină.

Femeia a cerut 30.000 de lei, daune materiale şi 270.000 de lei, daune morale.

Medicii au cerut să i se respingă cererea pentru că aşazisul prejudiciu, respectiv naşterea copilului şi l-au generat înşişi reclamanţii care au ales să nu întrerupă sarcina, descoperită în timp util. Totodată, medicii au susţinut că nu poate fi reţinută vreo morală religioasă ca motivare pentru neefectuare unei întreruperi de sarcină atât timp că d.p.d.v. religios orice metodă contraceptivă este interzisă.

La final, judecătorii şi-au bazat decizia pe expertiza medico-legală: "Din raportul de expertiză medico-legală, întocmit de Serviciul Judeţean de Medicină Legală, rezultă că, potrivit documentaţiei medicale aflate la dosarul cauzei, reclamantei i s-a efectuat ligatura tubară bilaterală. Apariţia sarcinii la un an şi două luni de la operaţia cezariană, urmată de ligatura trompelor, este un argument clinic pentru eficienţa metodei de sterilizare în această perioadă. Se reţine că orice intervenţie chirurgicală, inclusiv ligatura trompelor, poate asocia incidente, accidente, complicaţii sau eşecuri, prezumate a fi explicate pacientei şi asumate de aceasta prin semnarea consimţământului informat.

Printre acestea, se regăseşte şi repermeabilizarea trompelor, cu posibilitatea apariţiei sarcinii. Eşecul prin apariţia repermeabilizării ligaturii tubare, corect efectuate (cazul de faţă) după o naştere prin operaţie cezariană, poate fi explicată astfel: în perioada de graviditate trompele uterine suferă transformări morfologice specifice în contextul impregnării hormonale - congestie, edem, hipertrofie şi hiperplazie musculară, eventual mici zone de decidualizare a mucoasei.

După naştere, aceste modificări regresează în timp şi trompele revin la starea morfologică anterioară gravidităţii. Se pare că nu există un risc de eşec mai mare în cazul ligaturii tubare după operaţia cezariană, în comparaţie cu ligatura cezariană efectuată în afara sarcinii. Procentul de repermeabilizare a trompelor după ligatură este greu de apreciat, deoarece nu este urmată neapărat de o sarcină.

Potrivit literaturii de specialitate, incidenţa sarcinii este de 0,5% în primele 12 luni post-intervenţie, crescând până la 1,5% la 3 ani, riscul general estimat fiind de 0,2-0,4%, în funcţie de metoda de ligaturare folosită. Existenţa unui număr mare de tehnici chirurgicale de sterilizare prin ligatura tubară demonstrează că nicio metodă nu este una infailibilă, existând un risc variabil de eşec, de la o metodă la alta. De asemenea, nu există niciun test care să asigure pacienta că este în deplină siguranţă de a nu mai rămâne însărcinată. În literatura de specialitate se arată că nu se poate stabili în mod neechivoc legătura de cauzalitate între calitatea sau tipul tehnicii chirurgicale şi eşecul metodei, chiar dacă trompele sunt ligaturate sau electrocauterizate corect, la 4 din 1.000 de femei poate surveni ulterior sarcina.

Din datele statistice disponibile, nu se poate stabili o legătură certă între rata de repermeabilizare a trompelor uterine şi vârsta femeii, un studiu american din anul 1996, efectuat pe o perioadă de zece ani, menţionând că s-a constatat o rată mai mare de eşec după ligatură la pacientele tinere. Revenirea organismului la starea anterioară perioadei de graviditate se produce la aproximativ şase săptămâni după naştere, odată cu sfârşitul perioadei de lăuzie. Se mai reţine că, în cazul analizat, ligatura tubară s-a efectuat fără incidente sau accidente intraoperatorii, a fost eficientă pe o perioadă de peste un an, apariţia sarcinii încadrându-se în rata de eşec a procedurii specificată în literatura de specialitate. Din documentele medicale existente la dosarul cauzei nu rezultă că au survenit complicaţii în evoluţia ultimei sarcini şi nici după naştere. Pe perioada gravidităţii nu au fost necesare tratamente, internări sau investigaţii suplimentare", se arată în motivare.

• JURNALUL NAŢIONAL

• Acţionarii OMV Petrom au aprobat investiţii în creştere cu 58%

Bugetul de investiţii pentru 2018 al OMV Petrom este de 5,55 miliarde de lei, în creştere cu 58% faţă de investiţiile din 2017, care s-au situat la 3,52 miliarde lei, principala destinaţie continuând să fie segmentul Upstream, pentru care s-au bugetat aproape 4,7 miliarde de lei (84% din buget), urmat de Downstream Oil, cu un buget de investiţii de 817 milioane de lei, potrivit unei decizii adoptate joi în cadrul Adunării Generale Ordinare a Acţionarilor.

De asemenea, AGOA a mai decis distribuirea de dividende în valoare de peste 1,1 miliarde de lei pentru anul financiar 2017. În acest sens, a fost aprobată propunerea Directoratului de a distribui dividende de 0,02 lei/acţiune pentru anul financiar 2017, în creştere cu 33% faţă de anul precedent. Valoarea totală brută a dividendelor de distribuit depăşeşte 1,1 miliarde de lei, reprezentând 47% din profitul net al OMV Petrom pentru anul 2017.

În plus, Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor a aprobat numirea lui Sevil Shhaideh în calitate de membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom, ca urmare a propunerii din partea acţionarului statul român, prin Ministerul Energiei, în locul lui Mihai Busuioc, care a renunţat la mandatul său în octombrie 2017.

De asemenea, Hans Christopher Veit a fost numit membru al Consiliului de Supraveghere la propunerea acţionarului majoritar OMV AG, în locul lui Johann Pleininger, care a renunţat la mandatul său în aprilie 2018. Mandatele celor doi sunt valabile până la data de 28 aprilie 2021.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu circa 25,5 miliarde de euro sub formă de taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 - 2017.

• NAŢIONAL

• Pe politicienii lui Băsescu îi doare-n cot de ideologia partidului

Tradus de celebrul sau fler, Traian Băsescu şi-a luat-o în freza cu PMP-ul - un partid încropit la propriu şi la figurat şi fără viitor viabil post 2020. O notă proastă în plus pentru Băsescu este şi faptul că din PMP nu a răsărit nimic notabil, nici măcar o mlădiţa politică demnă de urmărit. Dimpotrivă, "prospaturile" ridicate în slăvi de el la momentul lansării PMP demonstrează că sunt plămădite din acelaşi aluat politic toxic băştinaş. Respectiv cel care, sub o spoială de seriozitate, ascunde doar o neţărmurită sete de parvenire.

Pemepistii nu au greţuri să o taie la stânga

Conform identităţii politice declarate de liderii săi, PMP este un partid de dreapta care şi-a luat drept partener, din start, "poporul român". Care va să zică este un partid plin de oameni serioşi şi cu opţiuni politice ferme. Cum realitatea nu ţine însă cont de declaraţiile făcute de politicieni, pemepistii lui Băsescu au demonstrat că dau dracului orice principii şi ideologie atunci când este vorba de interesul personal iar dovezile în acest sens au început să curgă, dată fiind apropierea viitoarelor alegeri. Concret, cum partidul nu mai are şanse să forţeze şi în 2020 uşa Parlamentului, pemepistii îşi iau zborul, dar nu doar către partidele de dreapta, aşa cum le-ar dicta convingerile politice declarate. Concret, dintre cei doi membri care au dat dosul din PMP săptămâna trecută, Siegfried Mureşan şi Gabriel Popa, doar primul a făcut la dreapta, către PNL. Popa s-a oprit direct la uşa PSD iar asta nu este tot din moment ce voci bine informate insistă că trei-patru parlamentari pemepistii îşi negociază de zor trecerea la ALDE. După cum se vede, garnitură politică "împrospătată" de Băsescu nu are nicio greaţă să treacă de la dreapta la stânga. Aşa cum de altfel nici Băsescu nu a a ezitat o clipă să se dea la "statul paralel" moşit de el atunci când i-a fost pârlita şi pielicică lui, prin urmare nimic nu-i cu adevărat nou sub soare.

• ZIARUL FINANCIAR

• Vedeţi câţi giganţi ai publicităţii online urmăresc unde navigaţi pe net pentru a vă livra reclame şi alegeţi dacă blocaţi sau nu "supravegherea"

Utilizatorii care sunt deranjaţi de faptul că imediat ce caută date despre un produs sau un serviciu pe internet sunt apoi inundaţi de reclame la acele produse sau servicii pe aproape orice altă pagină web vizitată ulterior pot accesa un site care le permite să vadă care dintre cele mai mari 115 platforme globale de profil le "supraveghează" activ comportamentul online.

Site-ul youronlinechoices.com le oferă utilizatorilor un "tablou de comandă" de unde pot vedea dacă sunt monito­ri­zaţi sau nu şi de către cine, cu opţiunea de a bloca această "supraveghere" în bloc pentru toate companiile parte ale pro­iectului, sau doar pentru unii dintre jucători. Printre cele 115 companii care oferă date prin intermediul acestui site se nu­mără jucători precum Google, Facebook, Orange, Amazon, Microsoft sau Adobe, dar şi alte companii mai puţin cunoscute.

Testând mai multe echipamente şi browsere, am con­sta­tat că în unele cazuri peste 40 de platforme colectau si­mul­tan date despre site-urile accesate, conform datelor livrate de site-ul youronlinechoices.com, care nu oferă, însă, date des­pre toate platformele care monitorizează şi strâng date despre utilizatori