Revoluţia climei - probleme în toate colţurile planetei

Schimbările climatice, cu tot alaiul lor de probleme, îşi fac simţită prezenţa în toate colţurile acestei lumi. Săptămânal apar noi informaţii pe această temă.

Germania a înregistrat cea mai caldă lună martie de la debutul măsurătorilor, în 1881, potrivit datelor preliminare publicate de Serviciul meteorologic german (DWD). Acest martie cu temperaturi record a venit "după ce temperaturile din februarie au fost, de asemenea, cele mai ridicate înregistrate vreodată într-o lună februarie în Germania", a precizat DWD. Ultima dată când s-au succedat două luni cu temperaturi record a fost în aprilie şi mai 2018, potrivit aceleiaşi surse.

În luna martie a acestui an, temperatura medie a fost de 7,5 grade, depăşind precedentul record stabilit în 2017 (+7,2 grade Celsius). Temperaturile medii au fost cu 4 grade peste media perioadei 1961-1990 şi cu 2,9 grade peste media perioadei 1991-2020. Fenomenul a fost deosebit de accentuat pe 30 martie în estul Germaniei, când mercurul din termometre a urcat la 24,9 grade Celsius la Cottbus, în apropiere de graniţa cu Polonia. În aceeaşi zi, au fost 24 de grade la Munchen, în sudul ţării. Precipitaţiile din martie au fost, de asemenea, mult sub medie, de aproximativ 46 milimetri, potrivit DWD, cu aproximativ 20% mai scăzute decât în perioadele de referinţă 1961-1990 şi 1991-2020.

Trecând în celîlat capăt al lumii, Australia ar putea să se confrunte în curând cu o serie de mega-secete care vor dura timp de mai multe decenii, au avertizat autorii unui studiu, informează Xinhua. Într-un nou studiu, cercetătorii de la Australian National University (ANU) au folosit mai multe modele climatice pentru a simula secetele care s-au produs în Australia între anii 850 şi 2000, pentru a determina modul în care aceste fenomene ar putea evolua în viitor. Ei au descoperit că secetele din sud-vestul şi estul Australiei din secolul al XX-lea au fost în medie mai lungi decât cele din perioada preindustrială şi au avertizat că Australia s-ar putea confrunta în curând cu mega-secete care vor dura până la 20 de ani, cu efecte care sunt exacerbate de schimbările climatice. "Una dintre descoperirile făcute de studiul nostru este că va fi posibil ca secetele din Australia să fie mult mai lungi decât oricare dintre secetele cu care ne-am confruntat în trecutul recent. Secetele care continuă timp de 20 de ani sau chiar mai mult reprezintă ceva la care ar trebui să ne aşteptăm că se va întâmpla", a declarat Gregory Falster, coautor principal al studiului realizat de Research School of Earth Sciences din cadrul ANU. "Mega-secetele fac parte din variaţiile naturale ale climei Australiei. Însă, în mod îngrijorător, lor li se adaugă de acum şi schimbările climatice cauzate de om, ceea ce probabil că sporeşte şansele ca următoarea mega-secetă să aibă loc aici", a adăugat el. Potrivit studiului, o mega-secetă este o secetă excepţional de severă, de lungă durată şi extinsă. Cercetătorii şi-au concentrat eforturile asupra bazinului Murray-Darling, cea mai mare zonă agricolă din Australia, care include părţi din statele Australia de Sud, New South Wales, Victoria, Queensland şi Teritoriul Capitalei Australiene (ACT). Ei au constatat că schimbările climatice provocate de om contribuie deja la apariţia unor secete mai lungi în acest bazin hidrografic, precum şi în sud-vestul Australiei, şi că aceste regiuni ar putea să se confrunte cu viitoare scăderi ale cantităţilor de precipitaţii din cauza schimbărilor climatice, ceea ce ar creşte riscul de secetă. Pentru a reduce impactul secetelor viitoare, cercetătorii au declarat că australienii ar trebui să fie pregătiţi cu planuri de stocare şi gestionare a apei şi cu reţele de sprijin comunitar.

Revenind în Europa, nori denşi de praf şi nisip din Sahara au invadat cerul Greciei, în special la Atena şi la Salonic, unde termometrele afişau temperaturi de până la 31 de grade Celsius. Aceşti nori de nisip, care şi-au făcut deja simţită prezenţa săptămâna trecută în Grecia, dar şi în alte ţări europene cum ar fi Elveţia sau sudul Franţei, au făcut ca aerul să fie dificil de respirat pentru numeroase persoane. După un weekend călduros, la Atena erau aşteptate 26 de grade Celsius, ""temperaturi asemănătoare celor din luna mai'', potrivit canalului public de televiziune ERT. Temperaturile ar putea depăşi chiar şi 30 de grade Celsius, fiind aşteptate 31 de grade în sudul Peloponezului (sud-vest) şi pe insula Euboea, în apropiere de capitala Greciei. Persoanele vulnerabile ""ar trebui să evite exerciţiile în aer liber precum şi muncile manuale obositoare'', a subliniat preşedintele Uniunii pneumologilor din Grecia, Stamatoula Tsikrikas, pentru ERT. Uniunea pneumologilor din Grecia a explicat că ""praful african transportă particule care pot pătrunde în polen, bacterii şi ciuperci, creând un amestec toxic şi periculos pentru corpul uman şi în special pentru sistemul respirator''. Profesorul de pneumologie Thodoris Vasilakopoulos a avertizat pe canalul de televiziune ANT1 că ""persoanele care suferă de astm, alergii şi alte probleme respiratorii'' trebuie să dea dovadă de precauţie. El le-a recomandat celor care aparţin celor mai fragile categorii să poarte măşti faciale şi ochelari de soare. Regiunea Shara este cea mai mare sursă de praf mineral, eliberând între 60 şi 200 de milioane de tone anual, iar dacă cele mai mari particule cad rapid înapoi pe sol, cele mai mici pot fi transportate pe mii de kilometri în toată Europa.