Risc major de stagflaţie în economie

Economia României (PIB) a încetinit puternic în cel de-al treilea trimestru din acest an şi a crescut cu doar 0,3% în ritm trimestrial, potrivit datelor semnal publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS). Totodată, INS a revizuit în jos datele de pe primele două trimestre ale anului ceea ce duce per total la revizuirea creşterii probabile la finalul acestui an care acum este aşteptată să fie de sub 7%. Consensul pieţei era pentru un avans trimestrial al PIB 0,5% şi anual de 9,7%.

Conform INS, în ritm anual creşterea PIB a fost de 7,2% la finalul celui de-al treilea trimestru din 2021, iar în primele nouă luni ale acestui an produsul intern brut (PIB) al României a crescut cu 7,1% pe seria brută şi cu 6,8% pe seria ajustată sezonier. Detaliile privind dinamica PIB vor fi publicate pe 7 decembrie.

Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank România, care estima un avans trimestrial al PIB de 0,7% în trimestrul al treilea, arată că este posibil ca PIB-ul ce exclude agricultura să fi înregistrat o contracţie marginală în cel de-aş treilea trimestru având în vedere creşterea relativ slabă a comerţului cu amănuntul (+1,3% în T3 2021 faţă de T2 2021), contracţia trimestrială semnificativă (-4,6%) a producţiei industriale şi contracţia şi mai mare a sectorului de construcţii (-10,2% trimestrial pe seria ajustată sezonier).

Amintim că încetinirea dinamicii economice a fost semnalată de scăderea indicatorilor de încredere în economie calculaţi de Comisia Europeană, indicatorii ESI, care au înregistrat mai multe scăderi decât creşteri în ultimele cinci luni. În luna octombrie ESI a ajuns la o valoare de 99,8 puncte de la 100,3 puncte în septembrie, sub media pe termen lung de 100 de puncte.

"Situaţia pandemică s-a deteriorat semnificativ la începutul celui de-al patrulea trimestru în condiţiile în care cel de-al patrulea val de infectare cu Covid-19 s-a suprapus pe o rată de vaccinare foarte scăzută (circa 30% la finalul lunii septembrie când a lovit valul patru). În ciuda unei declupări semnificative între situaţia medicală şi activitatea economică, profunzimea crizei medicale probabil că a avut un efect asupra sentimentului consumatorilor", notează Valentin Tătaru.

Totodată, potrivit indicatorilor ESI, industria prelucrătoare a României s-a confruntat în ultimele luni cu o scădere a cererii - în special cea externă - şi lipsa unor componente care a cauzat probleme pe partea de producţie în special din sectorul automotive.

Tătaru arată că această situaţie ar putea continua în trimestrul al patrulea, iar scăderea/contracţia sectorului de construcţii nu proiectează o imagine mai pozitivă decât cea aferentă trimestrului trei.

Amintim că estimarea de creştere a PIB a guvernului pentru finalul anului este de 7%.

Analiştii BCR Cercetare evidenţiază la rândul lor scăderea lunară de 2,0% a producţiei industriale din septembrie şi scăderea anuală de 3,2% faţă de septembrie 2020. Aceştia arată că sectorul prelucrător conectat la pieţele externe a fost şi mai modest la finele lui septembrie 2021, cu un declin anual de 5,5%.

"Industria auto s-a comprimat puternic cu 31,7% în septembrie după ce producătorii autohtoni au fost afectaţi de criza semiconductorilor. Comenzile noi pentru industria prelucrătoare au încetinit în ultimele luni până la un ritm anual de 1% în septembrie. Indicatorii de sentiment locali şi externi sunt slabi, managerii din industrie exprimând preocupări legate atât de prezent cât şi de situaţia anticipată în viitorul apropiat", mai arată analiştii BCR

Valentin Tătaru de la ING mai arată că pentru a contracara perspectiva economică slabă guvernul va fi nevoit să accelereze semnificativ cheltuielile publice în ultimele luni ale acestui an.

"Deficitul bugetar a fost de 3,77% din PIB la finalul lui septembrie 2021 şi dacă guvernul încă vrea să-şi atingă ţinta de deficit de 7,13% din PIB ar fi nevoit să cheltuiască aproape 40 de miliarde de lei în ultimele trei luni ale anului. Avem îndoieli că este fezabil şi ne menţinem estimarea pentru un deficit bugetar de 6,5% din PIB în 2021 care lasă în continuare o sumă semnificativă ca injecţie în ultimele luni ale lui 2021", afirmă Tătaru.

Riscul unei stagflaţii pare totuşi să se contureze mai puternic în condiţiile în care inflaţia a accelerat în ultimele luni şi este aşteptată inclusiv de BNR să continue să accelereze până la un vârf ce este prognozat să fie atins în luna aprilie 2022.

Guvernul a luat o serie de măsuri pentru ameliorarea impactului creşterii preţurilor pentru consumatorii casnici însă firmele sunt vulnerabile şi cel mai probabil se vor confrunta cu marje în deteriorare. Variabile importante rămân evoluţia cererii interne şi externe asupra cărora se adună deja nori negri pe fondul discuţiilor despre valul al cincilea în Europa în condiţiile în care România nici nu a ieşit încă din valul patru. Totodată, cu excepţia economiei americane, mai toate economiile importante dau semne de încetinire (China, Europa, Japonia).

De asemenea, majorările de preţuri pare că au trecut în faza creşterilor de ordin secundar având în vedere decizia BNR de începere şi continuare graduală a ciclului de întărire a politicii monetare şi accelerarea creşterii preţurilor la producătorii industriali (PPI) (+20% rata anuală de creştere a PPI). La finalul lunii octombrie creşterea anuală a preţurilor de consum (IPC) a ajuns la o rată de 7,94%, iar în lipsa măsurilor de compensare pentru facturile mai mari cu energia probabil inflaţia ar fi ajuns la o valoare de două cifre.

BCR Cercetare şi-a redus atât estimarea de creştere a PIB pentru 2021, de la +7,4% la +6,4%, cât şi cea pentru 2022, de la +4,5% la +4,0%.