Managerii şi antreprenorii din România au fost cei care au dictat dinamica acestei pieţe, ceea ce înseamnă că este evidentă o maturizare a comunităţii oamenilor de afaceri de la noi din ţară, conform unui comunicat remis redacţiei. Şi este un lucru foarte bun, dacă este să punem în balanţă cât cântăreşte, mai ales în cifre, investiţia în dezvoltarea personală, alături de specialişti, versus educaţia în câmpul muncii, pe o piaţă într-o continuă schimbare, dinamică şi activă precum un pinguin pe gheaţă.
Potrivit sursei citate, poate că unul dintre răspunsurile la întrebarea "De ce oamenii de afaceri americani consideră coaching-ul o unealtă indispensabilă, în evoluţia lor profesională?" este chiar acesta: piaţa din SUA este matură si este rezultatul culturii de business de acolo. Teoria este susţinută de cel mai recent studiu, realizat la cererea International Coaching Federation (ICF), care arată că, pe piaţa globală de coaching, Statele Unite ale Americii reprezintă peste 40% din valoare.
În schimb, conform portalhr.ro, este remarcată o creştere semnificativă a industriei şi în Europa. Într-un studiu făcut de PWC, pentru ABSL România, în 2021, este menţionat procentul de 29% în ceea ce priveşte intenţia de alocare de bugete pentru coaching, ca parte a pachetelor de beneficii. Cred că este cel mai mare procent alocat pentru coaching, în ultimii ani.
Cum a reuşit să câştige coaching-ul în faţa trainingului şi a consultanţei? Oamenii de afaceri şi managerii au înţeles că trebuie să apeleze la coaching, când sunt într-un punct foarte bun, când chiar obţin rezultate excelente. Pentru că un coach nu este acolo să te ajute să devii din slab, bun. Coach-ul este acolo să te ajute să devii din bun, extraordinar. Pentru că asta face un coach adevărat!
Şi asta pentru că, un proces de coaching se adresează celor care au knowledge-ul necesar profesiei lor, au maturitatea profesională necesară şi ştiu încotro vor să se îndrepte, din punct de vedere profesional. Altfel, dacă nu ştii încotro vrei să mergi, orice drum e bun... Prin urmare, un coach adevărat te va îndruma să îţi atingi obiectivele tale, să îţi cristalizezi obiectivul şi calea de urmat, pentru a deveni extraordinar.
Pentru a afla care este nivelul de acceptare al coachingului în România şi de ce a devenit a doua industrie, ca rată de creştere, după IT, am întrebat specialiştii care lucrează în cadrul companiei RoCoach?
A apărut coachingul Generaţiei Z
Iată care sunt cele mai importante tendinţe şi provocări, pentru anul 2023, pe piaţa coaching-ului din România:
1.Oamenii din top management, au început să aibă un caracter foarte practic şi îşi doresc să aibă mai multă claritate în ceea ce priveşte propria viziune asupra dezvoltării companiei, să înveţe să-şi prioritizeze acţiunile, să se simtă sprijiniţi şi încrezători că sunt pe drumul cel bun în planurile lor, să se cunoască mai bine pe ei înşişi să aibă mai multă încredere obţinerea rezultatelor pe care şi le-au propus.
Top managementul românesc a început să îşi pună amprenta prin adoptarea unei viziuni proprii asupra businessului, lăsând doar raportarea numerică a rezultatelor către huburile regionale. Au devenit mai asumaţi şi, implicit, mai practici, în contextul în care multinaţionalele au mai slăbit lesa, în privinţa deciziilor locale, subliniază sursa citată.
Este foarte posibil să fie doar o situaţie temporară, dacă nu apar rezultatele, sau să aibă efectul invers, adică să ceară prea mult, într-un timp scurt şi să impacteze negativ echipele. Vom vedea...
2.A apărut coachingul Generaţiei Z! Cei care fac parte din Generaţia Z au nevoie de coaching! Generaţia Z ştie să facă diferenţa între un mentor şi un coach! Şi asta pentru că, deşi sunt mai informaţi, îşi doresc să ştie mai mult şi mai repede, să ardă etape, să ajungă mai repede la informaţia esenţială, care îi ajută să găsească, fără să bâjbâie, calea spre succes. Pentu că, pe asta se bazează coaching-ul, pe eficienţă!
3.Organizaţiile au înţeles, în sfârşit, că trebuie să devină "organizaţii care învaţă". O organizaţie care învaţă constant aduce după ea rezultate şi implicit succesul companiei, iar beneficiile se întind pe mai multe segmente ale organizaţiei şi lucrează simultan pentru obiectivele comune, printre care: creşterea eficienţei oamenilor din organizaţie, creşterea ratei de retenţie, din sporirea satisfacţiei angajaţilor şi a loialităţii lor faţă de organizaţie, crearea unei stări mentale de auto dezvoltare continuă, dezvoltarea capacităţilor de leadership a oamenilor cheie din organizaţie, susţinere în crearea unei culturi organizaţionale bazată pe învăţare, cu capacitate adaptivă şi de împărtăşire a cunoştinţelor, acompaniere în a îmbunătăţi abilităţile managerilor şi a echipelor din organizaţie pentru a prospera în contextul schimbării.
Specialiştii bine pregătiţi, cu experienţă profesională relevantă în zona de corporate coacing, au devenit cei mai căutaţi
4.Specialiştii bine pregătiţi, cu experienţă profesională relevantă, au început să câştige terenul pierdut în ultimii ani, în faţa celor care practică servicii pe care le asociază cu coaching-ul, neavând, însă, nici un fel de calificări în domeniu. Din păcate, timpul de recuperare după nişte experienţe proaste, este lung, se activează principiul, cât dai, atâta face, dar apoi sufli şi în iaurt. Ceea ce nu este, neapărat, un lucru rău, însă, ca manager, poţi pierde nişte oportunităţi importante, în dezvoltarea carierei tale.
5.A apărut o creştere a nevoii de sesiuni de coaching individuale. Lipsa rezultatelor sesiunilor de training si consultanţă din mediul online, din timpul pandemiei, a condus la o creştere a nevoii de sesiuni individuale. Şi astfel au apărut multe identităţi noi, în industria de coaching. Aceştia nu au ştiut cum să denumească interventiile lor şi le-au spus coaching. Acesta este şi motivul pentru care au apărut, în ultima perioadă, atât de mulţi life coach, mai ales în zona personală şi nu cea de business.
6.Şi oamenii de business sau cei care reprezintă nivelul de top management, în cadrul companiilor, şi care au apelat la servicii de coacing şi leadership executiv, pe perioada pandemiei şi în perioada post pandemie, au apreciat expertiza din zona psiho-emoţională, care a însoţit practica de corporate coaching.
7.Piaţa de coaching este într-o creştere foarte dinamică. Cei din zona leadership îşi doresc, cu adevărat, să îşi îmbunătăţească stilul de management şi stilul de comunicare. Au înţeles care sunt beneficiile unui speech motivaţional şi al unei prezentări de business de impact. Nu a existat niciodată, până acum, o asemenea deschidere spre astfel de servicii. Conform estimărilor specialiştilor din domeniu, piaţa de coaching din România se apropie de pragul de 50 de milioane de euro.
8.Accesarea unor astfel de servicii a devenit o unealtă de retenţie în ceea ce priveşte prelungirea carierei într-un anumit domeniu, sau companie. 90% dintre cei care apelează la un coaching profesionist, rămân în companii! Rămân mult mai mult conectaţi la o companie şi sunt mult mai dispuşi să performeze, pentru că se simt apreciaţi, iar munca lor este răsplătită pe măsură.
9.S-a creat o infrastructură a performanţei în Leadership. A dezvolta un om nu este o treabă uşoară. De fapt, este o muncă atât de grea, încât mai toată lumea din industria de dezvoltare globală alege să bombardeze clienţii cu informaţii în speranţa ca acest bombardament, mai mult sau mai puţin spectaculos sau relevant, va prelua funcţia de dezvoltare.
"Cartea/cursul ăsta îţi va schimba viaţa!" se aude, tot mai des, pe toate holurile acestei industrii. Nimic mai fals! Munca şi dedicarea continuă, asiduă şi, deseori, extrem de grea, îţi schimbă viaţa. Aplicarea cunoştinţelor, în moduri noi, modificarea comportamentelor deja exersate până la nivel de obişnuinţă sau renunţarea la acestea o face, nu o carte sau un curs, spun specialiştii.
Numarăul companiilor care finanţează servicii de coaching pentru middle management şi pentru specialişti seniori a crescut semnificativ
10.Pandemia de COVID 19 şi, ulterior, războiul din Ucraina, i-au făcut pe manageri şi pe antreprenori să privească, cu încredere şi speranţă, către piaţa de corporate coaching, pentru a scăpa de presiunea pusă pe umerii lor şi pentru a valida noi moduri de a dezvolta afacerea sau de a conduce compania, pe timp de criză.
11.Doar 10-20% dintre companiile care au apelat la servicii de coaching alocă, şi în anii următori, bugete pentru finanţarea unor astfel de servicii, chiar dacă feedback-urile sunt foarte de bune. Asta înseamnă două lucruri: fie coachii îşi fac foarte bine treaba, fie primează instinctul de conservare a business-ului, într-o zonă de confort.
12.Numărul companiilor care finanţează servicii de coaching pentru middle management şi pentru specialişti seniori a crescut semnificativ. De asemenea, antreprenorii vin tare din urmă şi au învăţat să se bucure de beneficiile unui coaching de calitate.
13.Peste 80% dintre cei care au făcut din coaching o profesie, sunt femei. Procentul este similar cu cel din alte ţări, deoarece se consideră că femeile empatizează mai uşor, calitate esenţială în coaching, au o capacitate de ascultare mai mare şi străbat cu o uşurinţă mai mare, graniţele dintre uman şi profesional.
14.A scăzut vârsta la care oamenii aleg să îşi construiască o carieră domeniul coaching-ului. În urmă cu 10-15 ani, vârsta celor care deveneau coach era de 40+, în timp ce, în ultimii ani a scăzut la 27. E drept, coachii tineri aleg, cu preponderenţă, zona de life coaching.
15.Venitul mediu anual al unui coach a crescut, de la 20.000 de euro pe an, la 35.000 de euro pe an, un nivel bun, în comparaţie cu veniturile din alte domenii. În timp ce sumele câştigate de profesioniştii de top, mai ales servicii de executive coach, s-au dublat, subliniază sursa citată.
Cei care apelează la servicii de coaching sunt dispuşi să ofere chiar şi 1000 de euro sau chiar mai mult, pe sesiune, pentru un coach de top
16.Totodată, cei care apelează la servicii de coaching, sunt dispuşi să ofere chiar şi 1000 de euro pe sesiune sau chiar mai mult, pentru serviciile unui coach de top, cu un profil profesional remarcabil, cu multă experienţă în domeniu şi care şi-a dovedit priceperea şi are un impact vizibil şi cuantificabil în mediul de business. În timp ce, un coach în formare, poate câştiga în jur de 150 de euro pe sesiune.
17.Cele mai importante probleme care îi fac pe managerii companiilor să apeleze la serviciile de coaching, rămân: lipsa de personal, care vine la pachet cu lipsa competenţelor specifice căutate, retenţia angajaţilor, comunicarea defectuoasă, presiunea rezultatelor rapide şi stresul, precum şi volumul mare de lucru.
18.Cum se văd aceste probleme, din interiorul RoCoach, companie de top în coaching-ul executiv, după aproape 20 de ani de servicii oferite în România?
Cei mai mulţi manageri sau lideri nu pot identifica, obiectiv, personalităţile celor din echipă şi nici chiar personaitatea lor, ca lideri, astfel încât să fie confortabili cu comportamentul pe care îl au şi să abordeze eficient discuţiile.
Stresul, lipsa de timp pentru a schimba situaţia şi obiceiurile din jurul lor. Sunt cazuri când, din cauza stresului şi impulsivităţii generate de acesta, reacţiile lor, în raport cu ceilalţi, sunt dure şi chiar agresive.
Lipsa de cunoaştere despre cum pot comunica mai uşor cu echipele, cum să îi motiveze şi să obţină mai multă eficienţă, în majoritatea situaţiilor, cum să încurajeze obiceiurile care stimulează inovaţia în echipă.
Managerii au probleme, la început, în adaptarea la noul lor. Sunt foarte stresaţi de faptul că trebuie să-i coordoneze pe alţii, de impunerea autorităţii, de gestionarea stresului aferent, de motivarea şi creşterea implicării celor din echipă. Deoarece leadership-ul înseamnă să conduci, să schimbi, nu doar să aperi ce ai deja. Liderul e cel care creşte alţi lideri. Îi inspiră, îi ajută să îşi găsească acele resurse interne care le dau încrederea că pot construi.
Cea mai mare greşeală pe care o pot face liderii este să evite să vadă în afara a ceea ce ei au construit, se menţionează în comunicat.