România alocă de patru ori mai multe fonduri europene pentru gaz fosil, în ciuda obiectivelor climatice

Între 2014 şi 2020, proiectele bazate pe gaz fosil în România şi Polonia au beneficiat de 230 de milioane de euro, respectiv 1,3 miliarde de euro din fonduri europene, conform unui raport publicat de CEE Bankwatch Network. Acum, în timp ce Uniunea Europeană caută să îşi consolideze obiectivele de reducere a emisiilor pentru a încetini criza climatică, guvernele celor două ţări analizate de organizaţia de mediu plănuiesc o creştere semnificativă a investiţiilor din fondurile UE în proiecte de gaze fosile - cu 400% în România şi cu 50% în Polonia. Motivul? Regulile de finanţare ale Uniunii Europene sunt laxe în privinţa gazului. Fondurile europene precum Fondul de Modernizare, Fondurile de Coeziune şi Fondul pentru Redresare şi Rezilienţă sunt menite să ajute ţările să-şi îmbunătăţească situaţia economică prin modernizarea infrastructurii energetice, printre altele. Totuşi, alocările planificate în România şi Polonia pentru perioada financiară 2021-2027, analizate de Bankwatch, riscă să crească dependenţa ţărilor de gaze şi să submineze inclusiv tranziţia energetică. În România, autorităţile au alocat cel puţin 1,7 miliarde de euro din fonduri UE pentru proiecte bazate pe gaz fosil, precum conversia centralei electrice de la Işalniţa sau creşterea capacităţii de înmagazinare la depozitul de gaze de la Bilciureşti. "În perioada august 2022-ianuarie 2023, România a reuşit să reducă consumul de gaze fosile cu aproximativ 25%. Aceasta a fost o realizare importantă, dar planurile guvernului ar putea să inverseze această tendinţă. Investiţiile pe care le-am analizat conduc la o creştere de patru ori a finanţării infrastructurii de gaze din fonduri UE, faţă de alocările din perioada precedentă a bugetului UE. Aceasta ar fi o decizie riscantă care va creşte foarte mult consumul de gaz. Guvernul trebuie să revizuiască aceste planuri şi să renunţe la proiectele care nu contribuie la atingerea neutralităţii climatice", a spus Raluca Petcu, coordonatoarea campaniei gaze fosile la Bankwatch România. Şi în Polonia, proiecte de gaze precum terminalul de import de la Gdansk sau o schemă de subvenţie pentru instalarea centralelor proprii pe gaz ar putea primi peste 2 miliarde de euro. Ultimul an şi jumătate ne-a arătat că gazul fosil nu este o sursă de energie sigură sau accesibilă. Dar guvernele încă au posibilitatea să folosească fondurile europene pentru extinderea infrastructurii pe gaze, pentru că finanţările europene permit acest lucru. Atât timp cât regulamentele fondurilor UE fac proiectele pe gaze eligibile, acestea vor perpetua vulnerabilitatea Europei în faţa viitoarelor crize a combustibililor fosili, fie din cauza reducerii ofertei sau a creşterii preţurilor. "Orice proiect sau schemă care adaugă un nou consum de gaze contravine flagrant încercărilor politicii UE de a reduce drastic consumul de gaze înainte de 2030", se arată în raport. "Guvernele care încearcă să folosească banii publici ai UE pentru proiecte pe gaze fosile care ar funcţiona mult după 2050 o fac în detrimentul propriilor cetăţeni. Orice proiect de gaze fosile plătit din fonduri europene diminuează implicit investiţiile extrem de necesare în eficienţa energetică şi surse regenerabile în Polonia, România şi în toată Europa. Comisia Europeană trebuie să revizuiască urgent regulamentele de finanţare şi să oprească folosirea banilor europeni pentru noi proiecte pe gaze", a adăugat Gligor Radeèić, coordonatorul campaniei de gaze fosile în CEE Bankwatch Network. Fondurile publice europene joacă un rol important în realizarea tranziţiei energetice a continentului. Dar nu ar trebui utilizate pentru combustibili fosili. Europa are nevoie acum de o creştere masivă a investiţiilor în energie regenerabilă durabilă, în reţele de transport a electricităţii şi în măsuri de reducere a cererii de energie care pot contribui atât la rezolvarea crizei climatice, cât şi a crizei energetice. Ca acest lucru să fie posibil, factorii de decizie de la nivel european trebuie să actualizeze urgent cadrul legislativ care reglementează fondurile europene pentru a exclude investiţiile în proiecte de gaze.