România ar putea primi aproape 180 milioane de euro în perioada 2009-2014, pentru sectorul vitivinicol

România ar urma să primească din partea Uniunii Europene, pentru perioada 2009-2014 inclusiv, suma de 178.469.000 de euro ca sprijin pentru a se adapta cât mai bine măsurilor de reformă în domeniul viticol, pe care Comisia Europeană le-a adoptat ieri şi care, dacă vor fi aprobate de Consiliul UE şi Parlamentul European, ar trebui să intre în vigoare în perioada 2008/ 2009. Potrivit lui Michael Mann, purtător de cuvânt al comisarului european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, citat de Rompres, înaintea reuniunii de ieri a Colegiului Comisarilor, sumele propuse să fie alocate României, Italiei şi Spaniei erau mai mici decât cele adoptate în final. România a solicitat şi obţinut o suplimentare a fondurilor cu câte 100.000 de euro pentru anii 2009-2013 şi 200.000 de euro pentru anul 2014. În cazul Spaniei creşterea obţinută a fost de 7 milioane de euro pentru 2009 şi 12,8 milioane de euro pentru 2014, iar în cel al Italiei, de 3,8 milioane de euro în 2009 şi 7,3 milioane de euro în 2014. Din suma totală de 178.469.000 de euro (suma ar putea fi puţin mai mare), România va trebui să aloce anual, asemenea tuturor celorlalte 26 de state membre ale Uniunii, o sumă fixă destinată promovării mărcilor româneşti de vinuri; este vorba despre 4.329.000 de euro anual, respectiv 25.974.000 de euro pentru perioada 2009-2014.

Începând cu anul 2015, ţara noastră ar urma de primească în fiecare an 30.374.000 de euro, din care 4.329.000 de euro vor fi destinaţi, de asemenea, promovării vinurilor româneşti. Cu titlu de comparaţie, Spania ar urma să beneficieze, în perioada 2009-2014, de aproximativ 1,240 miliarde de euro, Italia, de aproximativ 1,280 miliarde de euro, iar Franţa, de aproximativ 1,004 miliarde de euro. Alocarea acestor sume face parte din setul de propuneri privind reformarea sectorului vitivinicol din Uniunea Europeană pe care Comisia Europeană l-a adoptat miercuri. Creşterea competitivităţii producţiei europene de vinuri, crearea unui echilibru între cerere şi ofertă, recâştigarea pieţelor de desfacere pierdute şi câştigarea de noi pieţe figurează printre obiectivele principale avute în vedere de executivul comunitar. Potrivit comisarului european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Mariann Fischer Boel, măsurile avute în vedere pentru atingerea obiectivelor menţionate sunt reducerea la jumătate a suprafeţelor agricole destinate viticulturii europene, desfiinţarea schemelor de distilare, precum şi a sistemului de alocare a drepturilor de plantaţie, alocarea unor sume de bani pentru promovarea industriei viticole europene în ţările terţe şi îmbunătăţirea sistemului de etichetare a produselor viticole.