România, în cifrele statisticienilor

Institutul Naţional de Statistică a publicat, în urmă cu două zile, lucrarea "România - în cifre". Publicaţia, care momentan este disponibilă doar în limba engleză, oferă o radiografie amplă a ţării noastre pentru anul 2017, majoritatea cifrelor fiind valabile până la începutul lui septembrie 2018, aşa cum este consemnat în lucrarea respectivă.

Cei care vor răsfoi acest anuar statis­tic vor avea acces la toate domeniile de activitate, la tabele şi grafice care arată evoluţia sau involuţia anumitor procente, la datele privind populaţia activă, privind pensionarii, şomerii, asistaţii social, precum şi la venitul lunar şi cheltuielile unei familii pe parcursul a 30 de zile. Statisticienii ne spun câţi bani luăm, pe ce se duc, dacă ne mai rămân sau nu economii, ne transmit care este starea economiei naţionale, dar şi starea infrastructurii din ţara noastră.

Conform studiului INS, totalul veniturilor lunare pentru o familie s-a ridicat, în 2017, la 3391,7 lei, o creştere cu aproape 400 de lei faţă de anul precedent.

Din acest venit, 67,7% reprezintă salariile încasate de membrii familiei, 24% din diferite provizioane sociale, 2,6% din activităţi agricole, 2,6% din activităţi independente şi 3,1% reprezintă venituri din alte surse neprecizate.

Cele mai mari venituri lunare au fost înregistrate, anul trecut, în domeniul comunicaţiilor şi IT, unde salariul mediu net a fost de 4738 lei. Ei sunt urmaţi de angajaţii din sistemul financiar şi de asigurări cu 4475 de lei salariu mediu lunar net, de cei din sectorul minier cu 3724 de lei, din administraţia publică şi apărare (fără angajaţii MapN, SRI, SIE, MAI) cu 3704 lei, din serviciile de utilitate publică (electricitate, gaze, apă, energie termică, etc.) cu 3415 lei şi cei din activităţi ştiinţifice şi tehnice cu 3333 lei salariu mediu lunar.

Pe ultimele două locuri în această statistică se situează salariile medii lunare din construcţii cu 1708 lei şi turism (hoteluri şi restaurante) cu 1393 lei.

De menţionat la acest capitol că salariul mediu lunar net în educaţie a fost de numai 2324 lei, iar în sănătate de 2679 lei.

• Plata facturilor şi alimentele înghit 60% din bugetul familiei

În privinţa cheltuielilor lunare făcute de o familie, conform datelor furnizate de INS în acest raport, 39,9% din totalul veniturilor sunt cheltuite pentru produse nealimentare, 31.4% sunt alocaţi pentru hrană şi 28,7% pentru plata facturilor, întreţinerii şi altor servicii.

Studiul făcut de angajaţii INS ne oferă şi o repartizare judicioasă a cheltuielilor făcute de o familie. Astfel, în domeniul alimentar, o familie alocă 34,3% din buget pentru produse agro-alimentare şi pentru băuturi fără alcool, în timp ce pentru băuturile alcoolice şi pentru tutun se cheltuie 8,2% din venitul lunar.

Doar 7,1% sunt alocaţi pentru achiziţionarea de haine şi încălţăminte, 17,1% pentru întreţinerea casei, plata facturilor la apă, gaze, electricitate şi pentru achiziţionarea de combustibil sau carburanţi şi 6,6% pentru transport.

Cele mai puţine alocări de fonduri lunare din partea unei familii sunt cele din sănătate - 4,9%, cultură şi distracţie - 4%, cele pentru ieşirile la hoteluri, cafenele, restaurante şi terase - 1,8%, iar pentru educaţie... doar 0,3% din bugetul lunar.

În privinţa bunurilor achiziţionate pe parcursul unui an calendaristic, studiul arată că în ţara noastră sunt 160 de televizoare la 100 de locuitori. La aces­tea se adaugă, calculat tot la suta de locuitori, 72 de frigidere, 56 de combine frigorifice, 98 de aragaze, plite sau maşini de gătit, 86 de maşini de spălat, 39 de biciclete şi 34 de autoturisme. Pe ultimul loc la achiziţionarea de bunuri se află motocicletele şi mopedele cu aproape o bucată la 100 de locuitori.

• Proprietatea privată, o caracteristică a românilor

În privinţa locuinţelor, studiul publicat de INS arată că la nivelul întregii ţări există 8.977.000 de imobile, cu un total de 24.488.000 de camere. Din totalul locuinţelor, la sfârşitul anului 2017, 98,8% erau deţinute în proprietate privată, ceea ce ne situează pe primul loc în Europa în acest domeniu.

Dacă împărţim numărul total de metri pătraţi construiţi în ţara noastră în domeniul locuinţelor la numărul de camere, conform datelor din raport, rezultă o medie de 17,4 mp pentru o singură cameră.

Din totalul locuinţelor, 37,4% au patru sau mai multe camere, 26,5% - trei camere, 31,1% - două camere şi 5% dintre unităţile locative au o singură cameră.

Anul trecut au fost construite 53.300 de locuinţe, cu 1100 mai multe decât în 2016.

Statistica din acest domeniu nu ne spune câte dintre locuinţele finisate, anul trecut, au fost realizate de dezvoltatorii imobiliari din ţara noastră şi nici nu se referă la preţurile cu care pot fi achiziţionate de la aceştia unităţile locative.

De asemenea, din datele raportului nu reiese câte dintre imobile sunt construite din chirpici, din cărămidă, din BCA sau din fier-beton şi nici câte dintre acestea sunt racordate la reţeaua de utilităţi: apă curentă, canalizare, gaze, energie electrică. Totodată, din informaţiile furnizate, nu aflăm câte beneficiază de un sistem de energie termică, câte folosesc energia solară sau energia eoliană şi nici care este media numărului de persoane care locuiesc într-o cameră.

Deşi statisticienii vorbesc despre milioane de case, nu au introdus în raport câte dintre ele mai sunt locuite, ştiut fiind faptul că în mediul rural şi în zonele de munte are loc o depopulare masivă, foarte multe dintre imobile fiind goale de mai mulţi ani, pentru că proprietarii acestora au decedat, iar urmaşii lor s-au mutat la oraş sau au plecat la muncă în străinătate, mulţi dintre ei stabilindu-şi domiciliul pe alte meleaguri.