România, invitată să dea explicaţii în investigaţia Comisiei Europene privind anularea datoriilor "Oltchim"

Comisia Europeană a invitat ţara noastră să prezinte observaţii în investigaţia privind anularea datoriilor "Oltchim", anunţată în luna aprilie, potrivit procedurilor publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, din 5 august.

Comisia Europeană a lansat, în aprilie, o investigaţie privind un posibil ajutor de stat pentru "Oltchim", având în vedere trei măsuri de sprijin luate de România în favoarea combinatului, potrivit documentului citat: "Măsura nr. 1: neexecutarea silită şi acumularea de noi datorii de către Oltchim faţă de AAAS începând din 2012. AAAS nu şi-a reluat procesul de recuperare a creanţelor pe care Oltchim i le datora, după ce privatizarea a eşuat în septembrie 2012 şi nu a solicitat rambursarea imediată a creanţelor sale prin intermediul unei lichidări a Oltchim, ci a aşteptat conversia creanţelor în acţiuni, chiar dacă procesul de privatizare a Oltchim a eşuat din nou.

Măsura nr. 2: anularea datoriilor, în 2015, de către AAAS şi diverse întreprinderi de stat în cadrul planului de reorganizare. În special, AAAS a fost de acord să anuleze 216 milioane euro din creanţele sale în vederea recuperării (nesigure) a unei sume de 47 de milioane euro.

În ceea ce priveşte întreprinderile de stat, Electrica SA a fost de acord să anuleze o datorie de 112 milioane euro, SC CET Govora SA - 21,1 milioane euro, Salrom - 4,2 milioane euro şi Administraţia Naţională «Apele Române» - 2,2 milioane euro.

Măsura nr. 3: sprijinirea operaţiunilor desfăşurate de Oltchim sub forma continuării livrărilor din partea furnizorilor publici (CET Govora şi Salrom). După eşecul privatizării din septembrie 2012, situaţia financiară a Oltchim s-a deteriorat şi producţia a fost suspendată. Oltchim şi-a reluat producţia la data de 24 octombrie 2012 datorită CET Govora şi Salrom şi care, în ciuda deteriorării situaţiei financiare a Oltchim, au continuat livrările către Oltchim (şi anume prin schimbarea sistemului de plăţi în avans cu cel de plăţi la scadenţă sau prin acceptarea amânării unor plăţi)".

Comisia Europeană apreciază că măsurile respective pot constitui ajutoare pentru Oltchim, deoarece este posibil ca furnizorii publici şi creditorii să fi acţionat într-un mod diferit faţă de un operator economic privat în economia de piaţă aflat într-o situaţie similară. "Aceasta este opinia preliminară a Comisiei potrivit căreia toate măsurile de mai sus pot fi considerate ajutor de salvare şi restructurare", se arată în Jurnalul UE, unde se mai precizează: "În absenţa notificării unui plan de restructurare către Comisie, aceste măsuri nu pot fi considerate compatibile cu Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate.

În plus, în acest stadiu, Comisia consideră că procesul de vânzare astfel cum figurează în planul de reorganizare aprobat va conduce la o continuitate economică între Oltchim SA şi un posibil cumpărător al Oltchim SPV. Achiziţia se va realiza prin cumpărarea de acţiuni ale întregii întreprinderi, mai degrabă decât de active individuale, ceea ce este deja un indiciu clar de continuitate economică. În plus, planul include o serie de alte condiţii care indică o continuitate economică, în special transferul tuturor angajaţilor, al mărcii, al contractelor şi furnizorilor existenţi, precum şi al autorizaţiilor de mediu.

În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999, orice tip de ajutor ilegal poate fi recuperat de la beneficiar".

Comisia notează că Oltchim SA este una dintre cele mai mari societăţi petrochimice din România şi din sud-estul Europei şi că statul român şi-a păstrat un pachet de control de 54,8 % în cadrul societăţii: "În martie 2012, Comisia a adoptat o decizie (SA.29041 Măsuri de sprijin în favoarea Oltchim SA Râmnicu Vâlcea) prin care constata că o conversie a creanţelor deţinute de Autoritatea pentru administrarea activelor statului (AAAS) din România în acţiuni nu reprezenta ajutor, având în vedere imediata de privatizarea Oltchim. Cu toate acestea, România nu a realizat conversia creanţelor în acţiuni, iar privatizarea a eşuat în septembrie 2012. La 30 ianuarie 2013, Oltchim a intrat în insolvenţă şi a depus o cerere de reorganizare judiciară în scopul de a îşi achita datoriile prin intermediul unui plan de reorganizare. Planul de reorganizare a fost aprobat în martie 2015 de către creditorii Oltchim şi a condus la crearea unei noi entităţi (Oltchim SPV), care a preluat partea funcţională a Oltchim SA pentru a asigura continuitatea activităţii. Oltchim SPV este o societate fără datorii, 100 % deţinută de Oltchim SA şi destinată a fi vândută unui investitor. Preţul care se va obţine din vânzarea Oltchim SPV va fi folosit pentru a plăti creditorii Oltchim, care au acceptat scutiri totale sau semnificative de la plata unor datorii, întrucât preţul de vânzare preconizat nu va fi suficient pentru a acoperi întreaga datorie".

CE: "AAAS nu a solicitat rambursarea creanţelor sale printr-o lichidare imediată a Oltchim"

Referitor la neexecutarea creanţelor şi acumularea de noi datorii faţă de AAAS începând cu luna septembrie 2012, Comisia detaliază: "În pofida angajamentului ferm din 2012 faţă de Comisie, autorităţile române nu au convertit în acţiuni datoria acumulată faţă de AAAS (1049 de milioane lei) şi nu au privatizat societatea. În schimb, Oltchim şi-a continuat activitatea şi a acumulat şi mai multe datorii publice, inclusiv faţă de AAAS (datoria faţă de AAAS a crescut de la 1049 de milioane lei la 1201 milioane lei).

AAAS nu şi-a revendicat creanţele faţă de Oltchim după eşuarea privatizării în septembrie 2012. AAAS nu a solicitat rambursarea creanţelor sale printr-o lichidare imediată a Oltchim, ci a aşteptat, în schimb, realizarea conversiei datoriei în acţiuni, chiar dacă procesul de privatizare a Oltchim a eşuat din nou".

Comisia adaugă că, în martie 2015, AAAS, Salrom, CET Govora, Administraţia Naţională "Apele Române" şi Electrica au votat toate în favoarea planului de reorganizare a "Oltchim": "Prin urmare, AAAS a fost de acord cu anularea a 216 milioane euro din creanţele sale asupra Oltchim în vederea viitoarei recuperări (nesigure) a sumei de 47 de milioane euro. Salrom a fost de acord cu anularea a 4,2 milioane euro din creanţă, CET Govora SA a fost de acord cu anularea a 21,1 milioane euro din creanţă, Administraţia Naţională "Apele Române" a fost de acord cu anularea a 2,2 milioane euro din creanţă şi Electrica a fost de acord cu anularea a 112 milioane euro din creanţă.

În schimb, întreprinderile de stat respective aşteaptă următoarea acoperire a creanţelor în cazul în care privatizarea reuşeşte: 2,5 milioane euro pentru Salrom, 8,9 milioane euro pentru CET Govora SA, 0,9 milioane EUR, pentru Administraţia Naţională «Apele Române» şi 32 de milioane euro pentru Electrica".

Referitor la a treia măsură investigată privind un posibil ajutor de stat, CE arată că reluarea producţiei nu ar fi fost posibilă fără decizia întreprinderilor furnizoare de stat - CET Govora şi Salrom - de a continua livrările către societatea Oltchim, în pofida neplăţii datoriilor de către aceasta: "CET Govora a semnat cu Oltchim un nou contract de furnizare a energiei electrice la 15 septembrie 2012, ulterior acceptând să livreze un volum mai mare de energie electrică, iniţial de la 25 octombrie 2012, apoi de la 12 noiembrie 2012, şi să furnizeze în continuare energie electrică de la 1 ianuarie 2013. Aceste modificări ale relaţiei contractuale cu Oltchim par să fi fost luate în considerare în punerea în aplicare a mai multor hotărâri (30) luate de Consiliul Judeţean Vâlcea pentru a se asigura aprovizionarea cu energie electrică a Oltchim.

Salrom a acceptat amânarea plăţilor pentru livrările sale şi, prin urmare, a acceptat creşterea în continuare a datoriilor pe care Oltchim le avea faţă ea".

Documentul CE are şi un capitol intitulat "Observaţii furnizate de autorităţile române".

Conform CE, "România nu consideră că măsura (n.r. neexecutarea Oltchim de către AVAS) nu constituie un ajutor deoarece respectă principiul creditorului în economia de piaţă: "Autorităţile române susţin că, după privatizarea eşuată din 2012, la 31 octombrie 2012 AAAS a trimis o scrisoare către Oltchim pentru a analiza opţiunile de recuperare a creanţelor, însă a primit răspunsuri neconcludente. Ulterior, AAAS a analizat opţiunile disponibile pentru recuperarea creanţelor şi a ajuns la concluzia că ar obţine o sumă foarte mică în cadrul procesului de lichidare. Având în vedere situaţia financiară dificilă a Oltchim şi faptul că majoritatea datoriilor Oltchim faţă de AAAS nu au fost garantate, AAAS a apreciat că cea mai bună opţiune pentru recuperarea creanţelor sale ar fi continuarea privatizării Oltchim într-un scenariu al conversiei datoriei în acţiuni, astfel cum s-a aprobat prin decizia Comisiei din 2012.

Autorităţile române au explicat, de asemenea, că Oltchim a început procedurile de insolvenţă în ianuarie 2013, adică la foarte scurt timp după ce procesul de privatizare a eşuat în septembrie 2012. Prin urmare, AAAS a dispus de foarte puţin timp pentru a-şi revendica efectiv creanţele. Astfel cum s-a explicat în considerentul 25) de mai sus, odată cu intrarea în insolvenţă, toate creanţele creditorilor Oltchim au fost suspendate şi nu au putut fi iniţiate unele noi".

Potrivit Comisiei, în ceea ce priveşte anularea creanţelor AAAS şi companiilor Electrica, Salrom, CET Govora şi Administraţia Naţională "Apele Române"), în 2015 în cadrul planului de reorganizare, România consideră că anulările de creanţe propuse în planul de reorganizare au constituit cea mai bună opţiune disponibilă pentru creditorii publici şi privaţi în vederea recuperării sumelor care le erau datorate: "Această situaţie se explică în principal prin faptul că în scenariul de lichidare obligaţiile de mediu (estimate de Oltchim la 463,7 milioane euro) depăşeau cu mult creanţele creditorilor. Autorităţile române susţin că, în cazul lichidării, îndeplinirea obligaţiilor de mediu are prioritate faţă de alte creanţe. Prin urmare, conform scenariului de lichidare, din cauza obligaţiilor de mediu ridicate, niciun creditor nu ar recupera nimic. În schimb, autorităţile române susţin că, în cazul continuării activităţii şi al punerii în aplicare cu succes a planului de reorganizare, obligaţiile de mediu ale Oltchim în vederea realizării obiectivelor specifice ale autorizaţiilor de mediu ale celor două platforme sunt mult mai mici (fiind estimate la 37,8 milioane euro). Mai mult, aceste sume urmează să fie plătite gradual.

Pentru a-şi susţine opinia, România a prezentat analizele întocmite de AAAS şi Electrica, care au declarat că planul de reorganizare era cea mai bună opţiune disponibilă pentru a-şi recupera creanţele, comparativ cu scenariul de lichidare. România nu a prezentat niciun studiu pentru alţi creditori publici (adică Salrom, CET Govora sau Administraţia Naţională "Apele Române").

România susţine, de asemenea, că datorită planului de reorganizare situaţia financiară a Oltchim s-a îmbunătăţit semnificativ. Acest lucru a fost posibil datorită unei mai bune utilizări a resurselor proprii ale societăţii, gestionării corespunzătoare a capitalului său circulant şi reducerii datoriei restante a Oltchim. Autorităţile române au susţinut, de asemenea, că societatea nu a contractat niciun împrumut pentru a-şi finanţa producţia".

În ceea ce priveşte CET Govora (privind continuarea furnizărilor către Oltchim), autorităţile române au explicat, conform documentului UE, că a fost necesar să se continue alimentarea cu energie electrică a Oltchim pentru a evita prăbuşirea întregii reţele de firme industriale care au legătură cu Oltchim: "România a prezentat informaţii prin care precizează că, din motive istorice, Oltchim a acţionat ca furnizor de energie pentru alte societăţi de pe platforma Râmnicu Vâlcea Sud - conglomerat de societăţi din această regiune. Astfel, întreruperea alimentării cu energie a Oltchim ar fi însemnat şi întreruperea alimentării cu energie electrică a altor societăţi, pentru care Oltchim ar fi putut fi răspunzătoare.

În ceea ce priveşte Salrom, autorităţile române au explicat că au existat suficiente motive să creadă că Oltchim îşi va achita datoriile faţă de această societate. Prin urmare, Salrom a acceptat amânarea termenelor de plată a datoriei din cauza problemelor de lichiditate ale Oltchim".

CE: "După privatizarea eşuată, situaţia financiară a Oltchim a continuat să se deterioreze"

După privatizarea eşuată, situaţia financiară a Oltchim a continuat să se deterioreze şi producţia a fost suspendată, apreciază Comisia europeană: "La 24 octombrie 2012, Oltchim a reuşit să îşi reia producţia ca urmare a modificării condiţiilor comerciale acordate societăţii Oltchim de doi furnizori publici (CET Govora şi Compania Naţională a Sării Salrom):

a) CET Govora a semnat cu Oltchim un nou contract de furnizare a energiei electrice la 15 septembrie 2012, ulterior acceptând să livreze un volum mai mare de energie electrică (iniţial de la 25 octombrie 2012, apoi de la 12 noiembrie 2012) şi să furnizeze în continuare energie electrică de la 1 ianuarie 2013. Aceste modificări ale relaţiei contractuale cu Oltchim par să fi fost luate în considerare în punerea în aplicare a mai multor hotărâri luate de Consiliul Judeţean Vâlcea pentru a se asigura aprovizionarea cu energie electrică a Oltchim;

b) Compania Naţională a Sării Salrom (denumită în continuare "Salrom") a acceptat amânarea plăţilor pentru livrările sale.

La 23 noiembrie 2012, Ministerul de Finanţe, Ministerul Economiei, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, AAAS şi OPSPI au semnat un memorandum de înţelegere cu creditorii Oltchim [adică, diverse bănci private şi de stat, precum şi întreprinderi de stat, cum ar fi Electrica S.A., Salrom, CFR Marfă SA]. Părţile la memorandum au convenit ca, până cel târziu la 1 ianuarie 2013, Ministerul Economiei şi OPSPI să înregistreze o societate cu scop special, fără datorii, cu capital integral de stat (Oltchim SPV), astfel încât băncile să poată furniza în condiţii de siguranţă sprijinul financiar necesar pentru reluarea producţiei la Oltchim. În acest sens, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2012, Ministerul Economiei a fost mandatat să înceapă procedurile prevăzute de lege pentru înfiinţarea unei societăţi cu scop special (SPV).

Aceste planuri au fost însă abandonate deoarece, la 30 ianuarie 2013, Oltchim, la cererea sa, a iniţiat procedura de insolvenţă reglementată prin Legea nr. 85/2006 (denumită în continuare "Legea privind procedura insolvenţei" sau "legea")".

Comisia menţionează că, la 3 iunie 2013, societatea Winterhill SRL a fost desemnată să facă o evaluare a valorii de piaţă (VP) şi a valorii de lichidare (VL) a activelor Oltchim, etapă necesară pentru pregătirea programului de plăţi.

Conform documentului citat, la 20 iulie 2013, Winterhill SRL şi-a finalizat evaluarea pe baza datelor societăţii, disponibile la 30 aprilie 2013. Raportul Winterhill a estimat valoarea de piaţă a Oltchim la 293,7 milioane euro (aproximativ 1270 de milioane lei) şi valoarea de lichidare la 141 de milioane euro (636 de milioane lei), din care 108 milioane euro (491 de milioane lei) pentru activele garantate şi aproximativ 32 de milioane euro (145 de milioane lei) pentru activele negarantate

Datoriile restante ale Oltchim faţă de stat şi întreprinderile de stat (denumite în continuare "ÎS") s-au ridicat la aproximativ 519 milioane EUR, din care aproximativ 264 de milioane EUR către AAAS, aproximativ 232 de milioane EUR către diverse ÎS (din care aproximativ 145 de milioane EUR către Electrica), aproximativ 19 milioane EUR către organisme naţionale şi regionale (de exemplu, aproximativ 13 milioane EUR către Administraţia Fondului pentru Mediu) şi aproximativ 12 milioane EUR către CEC Bank, deţinută de stat, conform CE, care mai menţionează: "Următorii creditori au avut cele mai mari creanţe faţă de Oltchim: AAAS (aproximativ 35 % din datoria totală), Electrica (19 % din datoria totală), Erste Group Bank AG (10 % din datoria totală), MFC Commodities Gmbh (4,71 % din datoria totală), Banca Transilvania S.A. (4,63 % din datoria totală), CET Govora (3,96 % din datoria totală), CFR Marfă (3,34 % din datoria totală) şi CEC Bank (1,63 % din datoria totală)".

Pe durata procedurilor de insolvenţă, Oltchim a pus în aplicare o serie de măsuri de reducere a costurilor sale, mai notează Comisia: "Autorităţile române au informat (27) că societatea şi-a îmbunătăţit performanţa economică şi financiară. Cifra sa de afaceri a crescut în 2015 cu 31 % comparativ cu 2014 şi cu 59 % comparativ cu 2013. Creşterea cifrei de afaceri s-a datorat creşterii vânzărilor principalelor produse fabricate (o creştere de 33 % pentru polioli polieteri, o creştere de 7 % pentru produsele clor-alcaline). Indicatorul EBITDA s-a îmbunătăţit cu 109 milioane RON comparativ cu 2013. Rezultatul total net pentru 9 luni din 2015 a fost de 2,31 miliarde RON, cu următoarea structură:

a) +2,35 miliarde RON brut rezultate ca urmare a anulării datoriilor, în principal a datoriilor chirografare, după confirmarea planului de reorganizare de către judecător;

b) -32 de milioane RON impozit pe profit, conform veniturilor rezultate în urma anulării unor datorii;

c) -16 milioane RON rezultate din activitatea curentă a societăţii.

Societatea a făcut obiectul unor noi tentative de privatizare. La 3 iunie 2013, Ministerul Economiei a publicat un anunţ pentru selectarea investitorilor eligibili. Au început discuţii cu mai mulţi investitori. Cinci dintre aceştia au semnat acorduri de confidenţialitate şi au solicitat informaţii pentru începerea propriilor proceduri de diligenţă. Cu toate acestea, privatizarea Oltchim a eşuat din nou.

Conform planului, creditorii bugetari şi ÎS au fost nevoiţi să anuleze în total 408,5 milioane euro din datoria Oltchim (în cazul AAAS aproximativ 216 milioane euro, reprezentând 81,9 % din creanţa sa totală, şi în cazul ÎS - 174,3 milioane EUR).

Aşa-numiţii furnizori captivi (CET Govora SA şi Administraţia Naţională "Apele Române") au fost nevoiţi să anuleze 21,2 milioane EUR şi, respectiv, 2,2 milioane EUR, reprezentând 70 % până la 71 % din creanţele lor totale. Întreprinderea de stat Electrica a trebuit să anuleze 112 milioane EUR, reprezentând 77,6 % din creanţa sa totală".

În ianuarie 2013, Gheorghe Piperea, partener în cadrul Rominsolv, declara că ştergerea datoriilor către stat ale Oltchim Râmnicu Vâlcea nu necesită aprobarea Comisiei Europene, dacă operaţiunea se va desfăşura în cadrul procedurii insolvenţei.

În august 2014, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, spunea că Bruxelles-ul a cerut României o serie de clarificări pe tema privatizării combinatului Oltchim, întrucât existau suspiciuni că statul nu se comportă ca un investitor privat. Domnia sa făcea referire, atunci, la preluarea, de către statul român, a rafinăriei Arpechim de la Petrom pentru a o vinde la pachet cu Oltchim.

Planul de reorganizare prevede trei variante de valorificare a patrimoniului combinatului, una dintre acestea vizând vânzarea Oltchim SPV, care ar urma să fie înfiinţat prin preluarea activelor viabile ale combinatului, fără datorii, iar alta, conversia creanţelor creditorilor garantaţi şi bugetari în acţiuni, parţial sau integral. Cea de-a treia variantă se referă la darea în plată a bunurilor imobile, terenuri şi clădiri către creditorii bugetari.