România nu are o legislaţie specifică pentru agroturism

România nu are o legislaţie specifică pentru agroturism, la ora actuală aceasta fiind reglementată la fel ca turismul balnear şi estival, a declarat, ieri, Eugen Goanţă, preşedintele Asociaţiilor Crescătorilor de Ovine şi de Taurine din zona Bran, Eugen Goanţă, într-un seminar privind promovarea produselor tradiţionale. "În România trebuie creată urgent o legislaţie pentru agroturism, aşa cum se face în întreaga Europă, pentru că în momentul de faţă nici măcar nu există în nomenclatorul Ministerului Turismului", a spus Goanţă, citat de Rompres. Acesta a precizat că, în zona Bran, doar în jur de 5-6 la sută dintre localnici practică agro-turismul, restul turismului rural fiind făcut de cei din afara zonei.

"Aceştia fac mari deservicii zonei şi afectează puternic producătorii locali, care nu îşi pot vinde produsele realizate în gospodării în pensiunile proprii. De multe ori, aceste produse sunt cumpărate la preţuri de nimic de cei care practică turismul rural şi le revând la preţuri de câteva ori mai mari. Consider că pentru protejarea zonei de munte trebuie creată o legislaţie specifică care să-i încurajeze pe producătorii tradiţionali care au mai rămas, dar şi pe tineri care vor să continue această tradiţie pentru că altfel ciobanii pleacă în Spania, Italia sau Franţa şi riscăm în scurt timp să rămânem fără zonă de munte", a precizat preşedintele asociaţiei.

Acesta consideră că România nu poate fi standardizată după normele Uniunii Europene, ci în funcţie de fiecare specific al zonei. "Dacă telemeaua din România are mare căutare în restaurantele din Spania, noi nici măcar nu nu mai putem vinde produsele în pieţe pentru că ne hăituiesc ca pe traficanţii de droguri din cauza unui ordin al Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor. Este o anomalie că au ajuns bucureştenii să mănânce telemea făcută în Bulgaria din lapte praf, iar noi, producătorii locali, nu putem să o vindem în pieţe", a spus Goanţă.

Pe de altă parte, crescătorii de ovine au salutat decizia ministrului Agriculturii de a înfiinţa un Oficiu Naţional de Produse Tradiţionale. Deocamdată, asociaţia condusă de Goanţă a înregistrat la MADR cinci produse tradiţionale din zonă şi anume brânza de burduf, brânza sărată, caşul afumat, pastrama şi telemeaua şi urmează să facă demersuri pentru obţinerea denumirii de origine protejată pentru aceste produse. Preşedintele Asociaţiilor Crescătorilor de Ovine consideră că pentru fondurile care vor veni de la UE pe dezvoltare rurală ar trebui să se pună gratuit, din partea statului, proiecte tip pentru producătorii tradiţionali pe anumite zone specifice. "Statul trebuie să sprijine zona de munte pentru că la ora actuală a fost creată o mafie teribilă şi pe partea încasării subvenţiilor pe păşuni. Străinii închiriază aceste păşuni şi iau subvenţia, iar ciobanii noştri nu. Ar trebui doar utilizatorul de păşune care declară că utilizează păşunea să încaseze banii din subvenţie. În judeţul Braşov, la ora actuală, doar 40% din crescători încasează sub­venţia de păşune. Cred că ar trebui arendate păşunile pe cel puţin 10 ani, pentru a putea face faţă la pretenţiile impuse de ANSVSA", a mai spus Goanţă.

Acesta consideră că, dacă ar exista o strategie în domeniu, s-ar putea face chiar un drum al brânzei sau al vinului. WWF Programul Dunăre-Carpaţi a derulat, în perioada ianuarie 2007- ianuarie 2008, în două comune din Braşov, Sohodol şi Măgura, un proiect privind beneficiile aduse pentru natură şi economiei locale de către produsele alimentare tradiţionale. Obiectivul proiectului a fost de a încuraja factorii de decizie locali de a se implica în promovarea şi aplicarea unor instrumente economice originale de conservare a biodiversităţii. În cadrul proiectului a fost efectuat şi un ghid al Ţării Bran, care va fi distribuit turiştilor şi pensiunilor agroturistice . "Ne-am propus să încurajăm în cadrul acestui proiect practicarea activităţilor tradiţionale şi a eco-turismului în comunităţile rurale, contribuind astfel la diminuarea principalelor ameninţări la adresa practicilor agricole tradiţionale şi anume: abandonul terenurilor şi dezvoltarea haotică a activităţilor turistice", a spus Raluca Barbu, coordonatoarea acestui proiect. Proiectul a fost finanţat de organizaţia DEFRA European Environment prin Ambasada Marii Britanii la Bucureşti. WWF este organizaţie internaţională care derulează proiecte pentru conservarea naturii în peste 100 de ţări.