România ocupă penultimul loc în UE în clasamentul utilizării internetului broadband

România ocupă penultimul loc în UE în ceea ce priveste rata penetrării internetului în bandă largă, cu un procent de 6,6%, într-un clasament în care Danemarca se afla pe primul loc şi Bulgaria pe ultimul, potrivit Reuters. Cea mai mare rată de utilizare a internetului în bandă largă a fost atinsă în Danemarca (37,2%) şi Olanda (33,1%), România şi Bulgaria situându-se pe ultimele locuri cu 6,6% şi respectiv 5,7% din populaţie, conform unui raport publicat de Comisia Europeană ieri.

"Accesul la internetul în banda largă a ajuns în Uniunea Europeană la 90 de milioane de linii, atingând o creştere de 28,7% din iulie 2006 în iulie 2007 în cele 25 de state membre mai vechi, excluzând România şi Bulgaria. Însă Uniunea ar trebui să adopte măsuri pentru creşterea competiţiei şi să acorde atenţie statelor aflate la finalul clasamentului", a declarat Comisarul UE pentru Telecomunicaţii,Viviane Reding, citat de NewsIn.

Creşterea disponibilitaţii conexiunii în bandă largă este văzută de comisarul european ca un pas cheie în impulsionarea creşterii economice prin suportul acordat micilor afaceri.

"Este inacceptabil că diferenţa dintre cei mai puternici şi cei mai slabi furnizori se află în creştere. Europa trebuie să acţioneze pentru a-şi pune în ordine capacitatea de conexiune în bandă largă", a declarat comisarul european pentru telecomunicaţii.

Comisarul a mai anunţat şi că va face propuneri specifice ca parte a unui pachet de reforme în domeniu pe 13 noiembrie.

"Lipsa de competiţie şi slăbiciunile legislaţiei sunt citate ca principalele obstacole la creşterea utilizării internetului în bandă largă", a explicat comisarul european, care intenţionează să propună autonomie legislaţiei la nivel naţional pentru separarea activităţii de administrare a reţelelor de operaţiunile comerciale ale unei companii, în cazul unor probleme serioase de concurenţă. Comisarul doreşte de asemenea înfiinţarea unei noi autorităţi de reglementare pan-europene, capabilă să impună măsuri anti-trust instituţiilor naţionale de profil, în colaborare cu CE, dacă aceasta nu este mulţumită de modul în care este abordată o problemă.