România, Serbia şi Croaţia vor înfiinţa compania de proiect pentru oleoductul Constanţa - Trieste

• Există temeri că fără Italia proiectul este inutil

Oficialii guvernamentali ai României, Serbiei şi Croaţiei au semnat, ieri, acordul pentru înfiinţarea companiei de proiect pentru construirea oleoductului Constanţa - Tries-te. Italia, care este ultima des-tinaţie a conductei de trans-port a ţiţeiului, va lua o decizie în privinţa implicării în proiect abia după instalarea noului Guvern. Fiecare ţară va avea o participaţie de 33,3% în cadrul companiei de proiect. Înfiinţarea efectivă a societăţii va avea loc la 45 de zile de la semnarea acestui acord.

Secretarul de stat din Minis-terul Economiei şi Finanţelor, Viorel Palaşcă, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă: " Din compania de proiect vor face parte şi ambele din România, Serbia şi Croaţia. Este un prim pas, dar absolut necesar în dezvoltarea acestui proiect. Cu Slovenia şi Italia au existat discuţii, însă aces-te ţări nu şi-au desemnat companii care să facă parte din proiect. Dar, astăzi, aces-te state sunt reprezentate de membrii ai ambasadelor".

Domnia sa a precizat că Italia şi-a exprimat punctul de vedere printr-o scrisoare trimisă Ambasadei de la Bucureşti. Documentul arată că statul italian aşteaptă instalarea noului Guvern, apoi va lua o decizie în acest sens. "Indiferent de decizia Italiei, proiectul poate merge mai departe", consideră secretarul de stat din Ministerul Economiei.

Dar reprezentantul "Janaf" Croaţia, Vladimir Vrankovic, a precizat că dacă Italia şi Slovenia nu se implică în proiect, atunci Constanţa-Trieste nu se mai face. "Fără Slovenia mai sunt soluţii, însă fără Italia, nu mai există proiectul", a declarat oficialul croat, citat de NewsIn.

Acordul pentru înfiinţarea companiei de proiect pentru oleoductul Pan European Oil Pipeline (PEOP) Constanţa-Trieste a fost semnat marţi, 22 aprilie 2008 de secretarul de stat din MEF, Viorel Palaşcă, directorul general al Transnafta din Serbia şi de directorul şi membru în Consiliul de Administraţie al Janaf din Republica Croaţia, Vladimir Vrankovic.

Compania de proiect trebuie înregistrată la Londra în timp de 45 de zile de la semnarea acestui acord, confom legii britanice, iar după aceste 45 de zile urmează paşii cei mai importanţi, realizarea studiului de execuţie şi atragerea de investitori în proiect. În acest sens, şi-au exprimat interesul Republicile Kazakhstan şi Azerbaidjan, care vor să devină furnizori în proiect şi chiar investitori, susţine Viorel Palaşcă.

Compania de proiect va avea sediul la Londra, în Marea Britanie şi conducerea va fi formată dintr-un Consiliu Director cu şase membri, câte doi din fiecare ţară. După înregis-trarea companiei, se va discuta şi numirea unui manager, persoană neutră.

Capitalul social al companiei de proiect cuprinde 2.100 acţiuni, iar valoarea nominală a unei acţiuni este de o sută de lire. "Conpet" şi "Oil Terminal" vor avea câte 350 de acţiuni, în valoare de 35.000 lire sterline fiecare şi "Transnafta" şi "Janaf" vor avea câte 700 de acţiuni, în valoare de 70.000 lire.

Potrivit directorului general al "Oil Terminal", Mihai Lupu, proiectul este evaluat la aproape trei miliarde de euro şi va fi operaţional în doi, trei sau chiar patru ani. Studiul de fezabilitate a construcţiei oleoductului, efectuat de un consorţiu coordonat de către Hill International UK, prezintă trei posibile variante de capacitate de transport pentru conductă, respectiv de 40, 60 sau 90 milioane de tone/an.

Costurile pentru modernizarea şi mărirea capacităţii terminalului Constanţa sunt apreciate la 206 milioane de dolari pentru varianta de 40 milioane tone/an, 263 milioane dolari pentru 60 milioane tone/an şi 395 milioane dolari pentru 90 milioane tone/an. Costurile totale pentru cons-trucţia conductei de transport petrol au fost estimate la 2,27 miliarde dolari pentru 40 milioane tone/an, 2,81 miliarde dolari pentru 60 milioane tone/an si 4,26 miliarde dolari pentru capacitatea de 90 milioane tone/an.

Lungimea totală a conductei va fi de 1.360 kilometri, din care pe teritoriul României 649 km, al Serbiei - 208 km, al Croaţiei - 423 km, al Sloveniei - 29 km şi al Italiei - 10 km.